Anul acesta, un total de circa 154 de milioane de euro ar urma să fie alocate de Comisia Europeană (CE) în vederea combaterii bolilor şi infecţiilor animalelor care pot fi transmise oamenilor şi pentru a sprijini inspectarea zonelor afectate de dăunători, se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar.

„Combaterea pestei porcine africane şi a Xylella sunt exemplele zilnice ale acţiunilor UE în privinţa bolilor şi a pestei, care reprezintă ameninţări concrete la adresa veniturilor cetăţenilor noştri şi a unor sectoare economice cheie. Suma de 154 de milioane de euro alocată de CE ilustrează cât de serioşi suntem în această problemă. Aceste fonduri vor fi folosite de autorităţile statelor membre pentru a le ajuta să reacţioneze rapid pentru a ţine sub control epidemiile care ar putea avea un impact serios asupra sănătăţii oamenilor și animalelor, asupra economiei şi comerţului”, a afirmat Vytenis Andriukaitis, comisarul european responsabil pentru sănătate şi siguranţa alimentară.

În ceea ce privește sectorul sănătăţii animalelor, sunt alocate 141 de milioane de euro pentru a sprijini implementarea celor 142 de programe aprobate pentru eradicarea, controlul şi supravegherea bolilor, în special a pestei porcine africane (care reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa economiei UE) sau a bolilor care pot fi transmise de la animale la oameni, cum ar fi tuberculoza, rabia şi salmoneloza.

Totodată, blocul comunitar va aloca, anul acesta, peste 31 de milioane de euro pentru inspectarea zonelor afectate de dăunători, cea mai mare parte a fondurilor fiind destinate combaterii bacteriei Xylella fastidiosa. Aceasta poate afecta 359 de specii vegetale şi nu există niciun remediu pentru însănătoşirea plantelor atinse de boală.

Pesta porcină africană a răscolit România

Din anul 2015 și până la mijlocul lunii octombrie 2018, Comisia Europeană a pus la dispoziția României fonduri de urgență pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. În acest mecanism de urgență, statul membru UE ia măsuri specifice, în cazul nostru, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA): campanii de informare, abatorizarea animalelor sănătoase din apropierea focarelor de boală, eutanasierea celor contaminate, incinerarea cadavrelor de porci contaminați, transportul securizat al animalelor, introducerea de filtre și controale pentru blocarea circulației cărnii contaminate, decontaminarea cu substanțe chimice, despăgubirea proprietarilor de porci cărora le-au fost luate animalele din zonele contaminate (despăgubiri plătite la kilogram, la prețul pieței locale, de regulă în jurul a 8 lei/kg, în cazul României) ș.a.m.d.

Pe fondul acestor măsuri efectuate pe bani naționali, statul membru transmite la CE devize de cheltuieli, iar CE aprobă rambursări în limita a 75% din costuri.

Din datele vehiculate de DG SANTE la finele anului trecut, în perioada 2015 - 2018, România a cheltuit 282.115 euro dintr-un total de 1.192.000 de euro alocați de CE pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, adică fix 24% din alocare.

Tot la finele anului trecut, cu ocazia conferinţei la nivel înalt cu tema „Bolile transfrontaliere în Europa: importanţa cooperării internaţionale pentru creşterea sustenabilă a animalelor”, organizată la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că mecanismele existente în prezent de combatere şi eradicare a pestei porcine africane nu sunt suficiente, astfel că trebuie alocate sume consistente pentru cercetare.

„Astăzi, Europa este unită în jurul existenţei acestui pericol. Este un semn bun şi încurajator. Din nefericire, România a fost şi este înconjurată de existenţa bolilor ce fac obiectul dezbaterilor de astăzi. Cu măsurile de prevenţie luate, încă facem faţă unora dintre acestea: dermatoza nodulară contagioasă, influenţa aviară, pesta micilor rumegătoare. Din nefericire, virusul pestei porcine africane, ce a existat în vecinătatea ţării încă din 2012, acum este prezent şi în România, cu o evoluţie severă începând din vara acestui an”, a afirmat șeful MADR.

Acesta a mai precizat că este necesar ca mecanismele de combatere şi eradicare a pestei să fie îmbunătăţite.

„Deşi avem mecanisme de lucru puse în valoare la potenţialul maxim, s-au dovedit că nu sunt perfecte şi nici nu pot fi în lupta cu perfida manifestare a virusului, dar cu siguranţă pot fi îmbunătăţite. Mecanismele actuale sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane şi administrative şi au un important impact economic şi social. Deşi avem între noi comunicare şi sprijin generat de interesul comun, viaţa demonstrează că nu este suficient, iar virusul înaintează teritorial. Am spus-o şi o repet cu această ocazie, ca mod de abordare în perspectivă, este necesară alocarea de sume distincte şi consistente pentru cercetare”, a subliniat Petre Daea.

În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să dea răspuns prin structura bugetară la cele două teme de perspectivă, modificările climatice şi prevenirea/combaterea bolilor şi dăunătorilor, care trebuie să se concretizeze în abordări pragmatice cu file distincte de buget în cadrul financiar multianual 2021-2027.

„În planul practic de abordare a luptei cu acest monstru care trece graniţele statale, trebuie ca serviciile veterinare să analizeze şi să modeleze noi scheme de lucru în lupta cu boala. România este şi va fi parte în lupta comună împotriva bolilor animalelor, folosindu-ne de experienţa proprie şi de analiza temeinică în interpretarea evoluţiei acestora, pentru îmbunătăţirea metodelor de lucru atât de necesare în eradicarea lor. Numai împreună vom face faţă acestor încercări!”, a conchis Daea.

Publicat în Finantari

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că până luni, 30 iulie 2018, au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite pe parcursul zilei în curs.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg fiind cuprins între 8 și 12 lei).

De asemenea, 40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 fiind în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritate, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană (CE), în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de comisia de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de mai multe criterii, cum sunt: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a Direcţiei Sanitar –Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti și este constituită din: a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie; c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect; d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Informații detaliate pot fi consultate la: http://www.ansvsa.ro/download/man.oper_.plan_.contingenta/Manual-Operational-Pentru-Interventia-in-Focarele-De-Pesta-Porcina-Africana-editia-2-2018.pdf

„Reluăm apelul către cetățeni să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiți la valoarea de piață a animalelor!”, trag încă o dată un semnal de alarmă vocile autorizate ale ANSVSA.

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani în carnea de porc congelată.

Publicat în Zootehnie

„Inundaţiile din ultima perioadă ne determină să atragem atenţia deţinătorilor de animale din zonele calamitate, dar şi din întreaga ţară, asupra pericolului de apariţie şi evoluţie ale unor boli grave, care se pot transmite de la animale la om”, precizează reprezentanții ANSVSA prin intermediul unui comunicat remis presei joi, 15 martie 2018.

Concret, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis instrucţiuni către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene (DSVSA) pentru adoptarea măsurilor de profilaxie generală, profilaxie specifică, de ecarisare şi de sănătate publică, pentru prevenirea şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra stării de sănătate a animalelor.

„ANSVSA recomandă tuturor proprietarilor de animale să coopereze cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare de necesitate”, informează agenția. „Importanţa acţiunilor sanitare veterinare (în special a vaccinărilor, în acest context) rezidă în faptul că incidenţa unor boli, care în mod normal sunt ţinute sub control, ar putea să crească (un pericol real îl constituie antraxul)”.

Astfel, au menționat reprezentanții ANSVSA, au fost transmise către DSVSA judeţene avertizări pentru toate obiectivele cu profil zootehnic şi medicilor veterinari concesionari din localităţile situate în zonele inundabile asupra pericolului reprezentat de apariţia de viituri.

Medicii veterinari din judeţe vor intensifica supravegherea sanitar-veterinară şi de profilaxie specifică, prin vaccinarea animalelor, anunță totodată agenția de profil.

Activitatea desfăşurată de serviciile sanitar-veterinare are un dublu scop, și anume de a menţine starea de sănătate a efectivelor de animale, respectiv de a proteja cetăţenii de pericolul bolilor transmisibile de la animale la om.

DSVSA din judeţele afectate acţionează prin aplicarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale, a celor transmisibile la om şi controlul sanitar-veterinar al produselor alimentare, măsuri care se referă la: mutarea animalelor din gospodăriile afectate in zone sigure; acţiuni imunoprofilactice (ex., vaccinarea împotriva antraxului); coordonarea activităţii de strângere a cadavrelor şi dirijarea lor la puţul sec sau la incinerare; dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale, respectiv controlul potabilităţii surselor de apă pentru adăparea animalelor.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a transmis notificări către toate prefecturile din zonele calamitate, iar prin intermediul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, către primăriile şi consiliile locale, solicitând respectarea legislaţiei în vigoare privind colectarea şi neutralizarea cadavrelor de animale din zonele inundate.

În ultima perioadă, conform avertizărilor hidrologice, la staţiile hidrometrice Podu Olt, Feldioara şi Hoghiz, amplasate pe râul Olt, s-au depăşit cotele de pericol, fapt ce a condus la fenomenul de remuu pe pârâul Căpeni, afluent cadastrat de stânga al Oltului. Digurile de remuu, de pe pârâul Căpeni, au fost deversate cu o lamă de circa 3-4 cm în mai multe puncte, pe un sector de aproximativ 100 m amonte de confluenţa cu râul Olt.

„Unităţile teritoriale ale AN Apele Române acţionează prin formaţiile de intervenţie cu utilaje şi materiale din stocul de apărare. Se monitorizează permanent cursurile de apă, se intervine pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a râurilor, dar şi pentru punerea în siguranţă a punctelor critice înregistrate pe sectoarele vizate de avertizările hidrologice. Se acordă în continuare o atenţie deosebită respectării prevederilor Regulamentelor de exploatare în condiţii de ape mari, asigurării tranşelor de atenuare în acumulări, acolo unde evoluţia fenomenelor hidrologice o impune”, precizează ANAR.
Joi la ora 13:00, cotele râului Olt erau în scădere, iar la staţia hidrometrică Podu Olt se înregistra o cotă de 477 cm (CI+27cm), la staţia hidrometrică Feldioara 418 cm (cu 2 cm sub cota de inundaţie) şi la staţia hidrometrică Hoghiz 466 cm (CI+16 cm).

Publicat în Știri interne

În perioada ianuarie-august 2017, România a exportat 4,298 milioane tone de grâu (mai puțin cu 143.200 față de perioada corespunzătoare a anului trecut) și a importat 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro, cele două componente fiind principalele elemente ale celei mai noi balanțe comerciale transmise presei centrale de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din an, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deşi cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de seminţe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni şi a generat cea mai mare creştere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

Comerțul peste graniță cu legume păstăi a crescut cu 35 milioane de euro, animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,6 milioane de euro).

Pe de altă parte, în perioada menţionată au scăzut exporturile de ţigări cu 50,1 milioane de euro, cele de seminţe de rapiţă (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) şi orz (-19,8 milioane de euro şi 132.900 de tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele şi conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, şi livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

Potrivit statisticilor, în condiţiile continuării tendinţei de diminuare a exporturilor către ţările terţe (-3,2%), creşterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la seminţe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, seminţe de rapiţă, ulei de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi şi cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menţionată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+19,9 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte şi smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) şi de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

România a exportat în ţările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în ţările terţe, de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spaţiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spaţiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Publicat în Piata agricola

Melasa reprezintă un lichid vâscos, negru, care este produs în urma proceselor de rafinare a trestiei și a sfeclei de zahăr. În acest moment, melasa reprezintă o materie primă folosită foarte mult în industria alimentară și în cea a furajelor pentru hrana animalelor.

Conform noilor proiecte ale Uniunii Europene (UE) care, în curând, vor deveni cadre legislative, biocombustibilii pe bază de melasă vor fi din ce în ce mai promovați și utilizați la scară largă. Acest lucru înseamnă că peste puțin timp vom începe să ne îngrijorăm pentru melasa folosită acum în industria alimentară, umană și animală, pentru că scopul ei principal va fi îndreptat către producția de biocombustibili.

În prezent, UE este deja nevoită să importe peste un milion de tone de melasă anual, iar în cazul în care o mare parte din această cantitate va fi redirecționată către producția de biocombustibili, o mulțime de industrii, dar și consumatori finali vor avea de suferit.

Industria alimentară – drojdie

În fabricarea drojdiei, melasa joaca un rol foarte important. În momentul în care importurile ar crește, odată cu ele ar crește și prețurile tuturor produselor care au la bază drojdia. De la pâine și produse de panificație, patiserie și cofetărie și până la bere și vin, dar nu numai, toate s-ar scumpi.
Totodată, în UE lucrează aproximativ 3.100 de persoane în procesul de prelucrare al melasei.

Numărul acestora ar scădea, deci am ajunge la o destabilizare a forței de muncă în Europa.

Dacă rămânem la capitolul industriei alimentare, melasa, în formă pură, se folosește la prepararea unor delicii tradiționale, cumpărate în toată lumea, spre exemplu biscuiții belgieni și cei danezi.
Tot în această industrie, putem vorbi de acidul citric, un antioxidant natural folosit în conservarea gustului și aspectului alimentelor pe care noi le consumăm.

Industria furajelor pentru animale

Melasa este un ingredient care se folosește în mare parte în furajele destinate hrănirii animalelor. Are o mare valoare energetică și stimulează aroma și textura acestora.

Așadar, o mulțime de industrii ar avea de suferit în cazul în care cantitatea de melasă existentă pe piața Uniunii Europene ar fi destinată altui scop decât cel actual. Lesaffre România susține inițiativa www.molassesforfood.eu și propune eliminarea melasei din lista biocombustibililor alimentari.

Publicat în Comunicate

Producătorii agricoli români care vor să beneficieze de sprijinul cuplat în sectorul vegetal, aferent anului în curs, au obligaţia să depună până la 31 decembrie 2017 documentele specifice fiecărui tip de cultură în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare, a anunţat, vineri, 20 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care livrează către procesare sau consumă cu animalele înscrise în RNE anumite cantităţi de mazăre boabe şi fasole, precum şi pentru cei care livrează pentru industrializare tomate şi castraveţi.

Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe şi unităţile de industrializare care cultivă tomate trebuie să facă dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

De asemenea, sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate, respectiv în sere, se acordă fermierilor activi pentru culturi de tomate, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi pentru castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate: 85 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi destinaţi industrializării; 29 de tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; 46 de tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru tomate pentru consum în stare proaspătă (32 tone/ha), castraveţi pentru consum în stare proaspătă sau destinaţi industrializării (30 tone/ha), ardei pentru consum în stare proaspătă (16 tone/ha), varză (22 tone/ha) şi vinete ( 20 tone/ha) în stare proaspătă.

Potrivit sursei citate, unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solarii proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

APIA precizează că nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solarii în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Nu în ultimul rând, sprijinul cuplat se acordă şi pentru fructele destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice. Fermierii activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări trebuie să facă dovada comercializării unei cantităţi minime anuale pe hectar de 5,6 tone la prune, 7,8 tone la mere, 4,4 tone cireşe şi vişine şi 4,7 tone caise şi zarzăre.

Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute mai sus prin documente contabile interne, iar dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

Totodată, pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare, se acordă sprijin fermierilor activi care cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară şi care fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor.

Publicat în Finantari

Oficialitățile saudite și-au manifestat recent interesul față de capacitatea României de a asigura cantități importante de furaje pentru șeptelul propriu, context în care acestea au solicitat și au primit informații referitoare la condițiile de certificare pentru cereale și furaje, se arată într-un comunicat al ANSVSA transmis presei în urma unei vizite de lucru pe care specialişti ai Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în frunte cu președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, au efectuat-o în perioada 23 – 26 aprilie în Arabia Saudită.

De cealaltă parte, reprezentanții părții române și-au exprimat dorința și disponibilitatea de a organiza vizite ale unor specialiști saudiți la exploatații de animale, centre de colectare pentru animale, cât și la unități de abatorizare în sistem „halal” (agreate din punctul de vedere al normelor de sacrificare islamice), pentru a certifica, conform procedurilor, faptul că nu există riscuri sanitar-veterinare sau de siguranță a alimentelor pentru eventuale exporturi din România.

La finalul vizitei, cele două părți au convenit asupra abordării cu prioritate a relațiilor de cooperare sectorială în domeniul agro-alimentar și asupra derulării cu celeritate a tuturor etapelor necesare, pentru demararea, în cel mai scurt timp, a exportului de animale și de produse de origine animală în Regatul Arabiei Saudite.

Vizita, care a avut drept obiectiv inițierea negocierilor tehnice pentru deschiderea exportului de animale și produse de origine animală către Arabia Saudită, a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Regatul Arabiei Saudite.

Primele discuții au avut loc la Saudy SFDA (Saudi Food and Drug Authority) cu șeful instituției, dr. Hisham Bin Saad Al Jaddaei, cu directorul departamentului de cooperare internațională, ing. Abdulrahman Al Ghurairi, și cu directorul departamentului de management al controlului, dr. Mohammed Ali Al Nasser.

A doua rundă de negocieri la nivel înalt a avut loc la sediul Ministerului Apelor, Mediului și Agriculturii, cu ministrul adjunct, dr. Hamad Abdulaziz Al Batshan, cu directorul Departamentului Carantină, Ibrahim Al Nowaiser, Mediului, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și reprezentanți ai oamenilor de afaceri interesați de domeniul agroalimentar.

Tema principală a discuțiilor a fost deschiderea exportului de animale și de carne și produse din carne de ovine, bovine și de pasăre din România.

În acest sens, reprezentanții ANSVSA au  prezentat modul de organizare și funcționare al serviciilor veterinare și pentru siguranța alimentelor din țara noastră, aspecte privind inspecţia oficială a efectivelor de animale, a produselor alimentare și a capacității analitice a rețelei de laboratoare aparținând sistemului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din România.

Totodată, a fost înaintată oficialilor saudiți o propunere tehnică, care a inclus modele de certificate sanitar-veterinare de sănătate pentru exportul de animale și produse de origine animală.

Partea română a folosit acest prilej pentru a evidenția calitatea, extrem de apreciată pe piețele europene, a produselor avicole românești, care pot asigura cu succes și pe termen lung necesitățile pieței saudite.

Publicat în Zootehnie

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 12 aprilie 2017, inițiativa legislativă a senatorului PSD Lucian Trufin privind creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, potrivit unui comunicat de presă al social-democraților botoșăneni.

Conform documentului, proiectul de lege a fost votat de un număr de 267 de deputați. Un singur deputat nu a votat și nu s-au înregistrat abțineri sau voturi împotrivă. Cum, în acest caz, forul decizional este Camera Deputaților, legea urmează să fie trimisă la promulgare către președintele României.

„Împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, am luat decizia să elaborăm o serie de amendamente la proiectul de lege nr. 26/2017 pentru aprobarea OUG nr. 16/2017 pentru a veni în ajutorul fermierilor și pentru a debloca accesul la pășunat al deținătorilor mici de animale, dându-le astfel posibilitatea să acceseze subvențiile agricole. Înainte de a redacta modificările și de a le supune dezbaterii parlamentare, am avut consultări cu sute de fermieri activi și reprezentanți ai formelor asociative ale crescătorilor de animale din mai multe județe ale țării. Concluzia generală a fost că s-au pierdut bani europeni, un exemplu elocvent fiind județul Botoșani, unde, conform comunicării oficiale cu centrul APIA, diferența sumelor neîncasate între anii 2015 și 2016 depășește 1,2 milioane de euro”, a declarat Lucian Trufin în comunicat.

Cadrul legal actual care impunea înregistrarea fermierilor în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului nu a făcut decât să îngreuneze procedurile, motiv pentru care foarte mulți fermieri au pierdut subvențiile agricole.

„Prin modificările realizate am urmărit eliminarea procedurilor birocratice greoaie și excesive, astfel încât un număr cât mai mare de fermieri activi să poată beneficia de subvenții. Am avut în vedere situația reală din teritoriu și am corectat scăparea legislativă privind pășunatul pe timp de vară, luând de pe umerii fermierilor obligativitatea de a înregistra animalele în exploatația formei asociative, pe perioada păşunatului. Am simplificat procedura, permițând fermierilor, membri ai formelor asociative ale căror animale pășunează pe suprafețele de pășune concesionate de la administrațiile publice locale pe perioada verii, să depună cererea unică în vederea obținerii subvenției doar pe baza datelor personale de identificare și a codurilor exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor membrilor. Eliminarea înregistrării animalelor membrilor asociației în exploatația asociației se justifică întrucât fiecare proprietar membru al cooperativei are cod de exploatație, fiind fermier activ, în timp ce forma asociativă nu are nevoie de cod de exploatație, deoarece nu deține efectiv animalele”, a susținut senatorul botoșănean.

În calitate de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senatul României, Lucian Trufin a trimis mai multe adrese de informare către APIA, administrațiile publice locale și asociațiile de crescători de animale cu noile reglementări care privesc creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, care vor intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

Revista Fermierului a scris pe larg despre problemele din sectorul pășunatului și a efectuat inclusiv o investigație pe subiect, informații care pot fi găsite aici: http://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/item/2256-lupta-pentru-pajisti-naste-controverse-anul-acesta-m-au-scos-cu-totul-din-pasune-apostu-chiscop-fermier-repartizarea-pajistilor-este-strict-atributul-consiliului-director-si-sau-adunarii-generale-nicolae-balascuta.html

Publicat în Comunicate

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol a fost adoptat marți de Camera Deputaţilor, anunță biroul de presă al CDEP prin intermediul unui comunicat, una dintre principalele noutăţi aduse de legea iniţiată şi susţinută de Grupul parlamentar al PSD fiind și cea cu privire la renunţarea obligativităţii organizării şi ţinerii la zi a registrului agricol în format electronic şi pe suport de hârtie, măsură menită să reducă birocraţia.

Totodată, noua lege (inițial denumită Plx99/2015) prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Cu toate acestea, la sugestia Asociaţiei Comunelor din România, se introduce şi posibilitatea ca autorităţile publice locale, respectiv consiliul local, la propunerea primarului, să aprobe prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol pe suport de hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune.

„Legea se va pune în aplicare de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, aceştia fiind cei care vor lua măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol în format electronic ori în format de hârtie, după caz”, se precizează în comunicatul de presă. „De asemenea, primarii, în virtutea atribuțiilor cu care sunt învestiţi, vor lua toate măsurile de asigurare a securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii registrului agricol, indiferent de forma în care acesta este gestionat”.

Înscrierea producătorilor în registrele agricole este una dintre condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijin financiar. Totodată, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din zilele de 15 și 16 februarie 2017, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, afirma că de peste doi ani se încearcă să se facă operabil registrul agricol în format electronic. Mai mult, el a solicitat să nu se dea un termen precis pentru operarea în format electronic până când nu se vor clarifica elementele și principiile Noii Politici Agrare Europene, însă acest aspect pare să nu se fi luat în calcul, de vreme ce, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Pe de altă parte, Ileana Spiroiu, director general adjunct ANCPI, a precizat că, pe fonduri europene, agenția pe care o conduce a dezvoltat un Registru Agricol Național, în format electronic, și se pune problema ca acesta să fie interconectat, pe baza programelor pe care le-a derulat Ministerul Comunicațiilor, cu toate celelalte registre.

„Acest lucru va face posibilă vizualizarea tuturor datelor. Aceasta a fost dorința, să se aprobe ca acest Registru agricol să aibă posibilitatea legală să se interconecteze cu toate celelalte baze, printr-o consolă creată în acest scop. Registrul agricol este o sursă de date foarte utilă în procesul verificărilor încrucişate pe care le face Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la acordarea subvenţiilor pentru fermieri”, a precizat Spiroiu.

Nu de puține ori, fermierii s-au plâns autorităților că lipsa registrului ar putea duce la tragerea la răspundere, în viitor, a tuturor celor care primesc banii de la APIA fără a avea documentul important la dosar.

Chiar dacă nu se mai găsește în statele dezvoltate, unde evidența proprietăților agricole se ține computerizat, registrul agricol (în forma sa scrisă, depășită) este esențial pentru mai bine de 90% din consiliile locale de la noi. Reprezentanții fermierilor spun că primăriile care dispun de registre agricole electronice reprezintă doar câteva procente din total.

Publicat în Ultimele noutati

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) îi anunță pe fermierii români că înainte de a poposi la centrele județene și locale ale instituției începând de miercuri, 1 martie 2017, în vederea depunerii cererii unice de plată aferentă Campaniei 2017, să se deplaseze la primării și să verifice în Registrul Agricol situația terenurilor pe care le utilizează.

În plus, în cazul în care aceștia sunt și proprietari de animale, ei trebuie să verifice situația șeptelului în RNE, în situația în care sunt utilizatori SNIIA.

„Recomandăm fermierilor ca înainte de a veni la Centrele APIA să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează, iar dacă au în exploatație și animale să verifice situația acestora în registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator SNIIA”, spun cei de la APIA într-un comunicat de presă.

Pe de altă parte, în acest an, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

„Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, se mai precizează în documentul de presă. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Pentru a nu îngreuna și mai mult procesul de lucru al APIA, reprezentanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și ora la care sunt programați, conform invitației primite.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2