Ca urmare a analizelor de laborator, realizate chiar de o unitate de procesare a cărnii din județul Mureș, o cantitate de 1.500 de kilograme de carne pentru mici a fost depistată ca fiind infestată cu Salmonella.

Conform spuselor directorului DSVSA Mureș, dr. Kincses Sandor, produsul fusese între timp pus pe piață printr-o rețea de magazine.

„Unitatea respectivă a trimis la un laborator privat din București probe. La analize, s-a descoperit la două din cinci eșantioane bacteria Salmonella. (...) Am fost notificați, au fost notificați și distribuitorul, și rețeaua de magazine. La raft s-au mai găsit doar 20 de kilograme. Lotul respectiv nu mai era pe stoc. Carnea respectivă avea joi termen-limită de consum“, a precizat oficialul DSVSA.

Deocamdată, a adăugat acesta, nu a fost sesizat vreun caz de îmbolnăvire.

În plus, a fost descoperită o cantitate de 1.200 de kilograme de materie primă care, dacă se descoperă că este contaminată, va fi distrusă.

Sursa de contaminare cu Salmonella a pastei de mici poate fi de la personal, însă angajații au făcut controlul medical, a mai spus directorul DSVSA Mureș. Acesta a mărturisit că în urma controlului făcut joi la unitatea de procesare, inspectorii nu au găsit nereguli.

Publicat în Ultimele noutati

Anul acesta, un total de circa 154 de milioane de euro ar urma să fie alocate de Comisia Europeană (CE) în vederea combaterii bolilor şi infecţiilor animalelor care pot fi transmise oamenilor şi pentru a sprijini inspectarea zonelor afectate de dăunători, se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar.

„Combaterea pestei porcine africane şi a Xylella sunt exemplele zilnice ale acţiunilor UE în privinţa bolilor şi a pestei, care reprezintă ameninţări concrete la adresa veniturilor cetăţenilor noştri şi a unor sectoare economice cheie. Suma de 154 de milioane de euro alocată de CE ilustrează cât de serioşi suntem în această problemă. Aceste fonduri vor fi folosite de autorităţile statelor membre pentru a le ajuta să reacţioneze rapid pentru a ţine sub control epidemiile care ar putea avea un impact serios asupra sănătăţii oamenilor și animalelor, asupra economiei şi comerţului”, a afirmat Vytenis Andriukaitis, comisarul european responsabil pentru sănătate şi siguranţa alimentară.

În ceea ce privește sectorul sănătăţii animalelor, sunt alocate 141 de milioane de euro pentru a sprijini implementarea celor 142 de programe aprobate pentru eradicarea, controlul şi supravegherea bolilor, în special a pestei porcine africane (care reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa economiei UE) sau a bolilor care pot fi transmise de la animale la oameni, cum ar fi tuberculoza, rabia şi salmoneloza.

Totodată, blocul comunitar va aloca, anul acesta, peste 31 de milioane de euro pentru inspectarea zonelor afectate de dăunători, cea mai mare parte a fondurilor fiind destinate combaterii bacteriei Xylella fastidiosa. Aceasta poate afecta 359 de specii vegetale şi nu există niciun remediu pentru însănătoşirea plantelor atinse de boală.

Pesta porcină africană a răscolit România

Din anul 2015 și până la mijlocul lunii octombrie 2018, Comisia Europeană a pus la dispoziția României fonduri de urgență pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. În acest mecanism de urgență, statul membru UE ia măsuri specifice, în cazul nostru, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA): campanii de informare, abatorizarea animalelor sănătoase din apropierea focarelor de boală, eutanasierea celor contaminate, incinerarea cadavrelor de porci contaminați, transportul securizat al animalelor, introducerea de filtre și controale pentru blocarea circulației cărnii contaminate, decontaminarea cu substanțe chimice, despăgubirea proprietarilor de porci cărora le-au fost luate animalele din zonele contaminate (despăgubiri plătite la kilogram, la prețul pieței locale, de regulă în jurul a 8 lei/kg, în cazul României) ș.a.m.d.

Pe fondul acestor măsuri efectuate pe bani naționali, statul membru transmite la CE devize de cheltuieli, iar CE aprobă rambursări în limita a 75% din costuri.

Din datele vehiculate de DG SANTE la finele anului trecut, în perioada 2015 - 2018, România a cheltuit 282.115 euro dintr-un total de 1.192.000 de euro alocați de CE pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, adică fix 24% din alocare.

Tot la finele anului trecut, cu ocazia conferinţei la nivel înalt cu tema „Bolile transfrontaliere în Europa: importanţa cooperării internaţionale pentru creşterea sustenabilă a animalelor”, organizată la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că mecanismele existente în prezent de combatere şi eradicare a pestei porcine africane nu sunt suficiente, astfel că trebuie alocate sume consistente pentru cercetare.

„Astăzi, Europa este unită în jurul existenţei acestui pericol. Este un semn bun şi încurajator. Din nefericire, România a fost şi este înconjurată de existenţa bolilor ce fac obiectul dezbaterilor de astăzi. Cu măsurile de prevenţie luate, încă facem faţă unora dintre acestea: dermatoza nodulară contagioasă, influenţa aviară, pesta micilor rumegătoare. Din nefericire, virusul pestei porcine africane, ce a existat în vecinătatea ţării încă din 2012, acum este prezent şi în România, cu o evoluţie severă începând din vara acestui an”, a afirmat șeful MADR.

Acesta a mai precizat că este necesar ca mecanismele de combatere şi eradicare a pestei să fie îmbunătăţite.

„Deşi avem mecanisme de lucru puse în valoare la potenţialul maxim, s-au dovedit că nu sunt perfecte şi nici nu pot fi în lupta cu perfida manifestare a virusului, dar cu siguranţă pot fi îmbunătăţite. Mecanismele actuale sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane şi administrative şi au un important impact economic şi social. Deşi avem între noi comunicare şi sprijin generat de interesul comun, viaţa demonstrează că nu este suficient, iar virusul înaintează teritorial. Am spus-o şi o repet cu această ocazie, ca mod de abordare în perspectivă, este necesară alocarea de sume distincte şi consistente pentru cercetare”, a subliniat Petre Daea.

În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să dea răspuns prin structura bugetară la cele două teme de perspectivă, modificările climatice şi prevenirea/combaterea bolilor şi dăunătorilor, care trebuie să se concretizeze în abordări pragmatice cu file distincte de buget în cadrul financiar multianual 2021-2027.

„În planul practic de abordare a luptei cu acest monstru care trece graniţele statale, trebuie ca serviciile veterinare să analizeze şi să modeleze noi scheme de lucru în lupta cu boala. România este şi va fi parte în lupta comună împotriva bolilor animalelor, folosindu-ne de experienţa proprie şi de analiza temeinică în interpretarea evoluţiei acestora, pentru îmbunătăţirea metodelor de lucru atât de necesare în eradicarea lor. Numai împreună vom face faţă acestor încercări!”, a conchis Daea.

Publicat în Finantari

În condițiile în care oile circulă libere din tarla în tarla, iar unii vânzători se debarasează de deșeurile de cartofi (stricați la raft din cauza necomercializării sau din alte motive) aruncându-le direct pe câmp, riscul ca Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. să ajungă în fermele de cartofi de sămânță sau de consum din România este deosebit de mare, a precizat fermierul brașovean Ioan Benea.

Fostul șef al Federației Naționale a Cartofului din România a precizat, totodată, pentru Revista Fermierului, că odată instalată într-o fermă, carantina impune interzicerea cultivării cartofului timp de șapte ani, precum și dezinfectări masive ale utilajelor.

„Aceasta este o boală de carantină după care, șapte ani, nu mai ai voie să cultivi (n.r., cartofi) pe terenul respectiv, unde a fost identificată (n.r., bacteria Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.), nu mai ai voie să cultivi cartofi. Trebuie să iei măsuri de dezinfectare a utilajelor, a tractoarelor, când intră și ies din tarla, să nu se întindă. La noi, unde oaia circulă de colo-colo, din tarla în tarla, nu o restricționează nimeni, împrăștie boala de la o tarla la alta sau de la o fermă la alta”, a menționat Benea. „Vânzătorii nu distrug, se duc și le aruncă (n.r., deșeurile de la cartofii potențial infectați, stricați la raft sau necomercializați), le duc nu știu pe unde. Te trezești pe marginea drumului, prin tarlale, cu saci sau cu grămezi de cartofi aruncați. Un pericol real pentru orice teren, orice cultivator”.

De asemenea, el a menționat că țara noastră ar trebui să impună taxe de import la cartofii din țări terțe, în condițiile în care cultivatorii din România renunță pe capete la a mai cultiva acest produs în România, iar riscurile de infestare cu bacterii nespecifice țării sunt imense.

„Așa cum v-am mai spus și altă dată, orice import dăunează și, mai ales, când vine din țări din acestea atât de «renumite» în cultura cartofului, cum este și Egiptul. Ne putem aștepta să ne aducă tot felul de dăunători nespecifici zonei noastre. Este foarte periculos, că zonele Brașov, Harghita și Covasna sunt zone închise pentru producerea cartofului de sămânță”, a mai precizat fermierul brașovean. „Nu mai spun că orice import de cartofi (...) de consum (...), atâta timp cât există cartofi în România, este nebenefic, iar dacă din Uniunea Europeană nu putem stopa, că suntem în UE, iar granița este liberă, din extracomunitar există taxe, posibilități de a restrânge acest import. Ce facem? Concurență la fermierii noștri? Și așa, i-am distrus. Nu mai avem fermieri, producători de cartof. Suprafața de cartof este în picaj în România, pentru că este o cultură foarte costisitoare, grea și, bineînțeles, consumatoare de forță de muncă. Forță de muncă nu se mai găsește în România, nici măcar rromii pe care îi mai foloseam. Utilajele care au apărut sunt destinate pentru suprafețe mari, nu pentru suprafețe mici, pentru că sunt foarte scumpe și se amortizează foarte greu”.

În urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1.100 de tone de cartofi de proveniență Egipt care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun), a anunțat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 10 aprilie 2018, printr-un comunicat de presă.

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre, în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza HG 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

„Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor, precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere”, se mai menționează în document.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure pentru consum.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Publicat în Știri interne

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) se va îndrepta cu verificările spre materia primă şi toţi furnizorii de lapte, în paralel cu definitivarea în zilele următoare a rezultatelor probelor recoltate din alimente în cazul de la Argeş, a afirmat preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

Deja, fabrica de lactate din localitatea Brăduleț se confruntă cu o retragere masivă de produse de pe raftul supermarketurilor, patronul său având îndoieli că va mai putea reveni pe piaţă după acest incident, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor ar putea arăta că acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie.

Dacă nu s-ar fi soldat cu victime omenești (copii!), cazul putea fi catalogat drept tras la indigo cu cel al vacii nebune, limbii albastre, cărnii de cal, aflatoxinei etc., situații neplăcute pentru economia românească și despre care serviciile de informații au raportat către decidenții politici, dar în urma cărora nu s-a întâmplat nimic.

Prezent la o interperlare în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, Andrei Butaru a raportat că ancheta epidemiologică este în curs, totul fiind sub atenta îndrumare a Ministerului Sănătății.

„Noi am pus un diagnostic pe o parte din probele recoltate, fiind depistată prezenţa Escherichia Coli pe brânza de vaci şi carnea de pui. Vom definitiva toate probele în zilele următoare, dar mergem şi la materia primă, pentru că laptele provenea din două ferme de vaci din Argeş şi Dolj şi facem şi o listă de distribuţie. Ancheta epidemiologică este în curs. (...) Noi am luat probe acolo unde Ministerul Sănătăţii ne-a cerut, pentru că ancheta este condusă de minister. Dacă Ministerul Sănătăţii va stabili şi alte elemente încriminate vom discuta despre ele”, a afirmat șeful ANSVSA.

Potrivit informațiilor pe care acesta le deține, unitățile de producție a laptelui din Argeş şi Dolj au livrat materie-primă către mai multe destinații, dar, până în prezent, nu au fost înregistrate niciun fel de nereguli.

Irimescu: Personalul din fabrica Brădet este sănătos, nu este purtător de E-coli

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, nu exclude nici el posibilitatea ca fermele de vaci din Dolj şi Argeş care au livrat laptele societăţii din Curtea de Argeş, unde au fost găsite 25 de kilograme de brânză proaspătă contaminată cu E-coli, să fi furnizat lapte şi altor fabrici, iar în acest context autorităţile au început deja verificările.

Chiar dacă Irimescu spune că această contaminare ar fi provenit de la laptele nepasteurizat, provenit de la două ferme din Dolj și Argeș, angajații Brădet, firma producătoare de lactate unde s-a descoperit E-coli, nu sunt purtători ai temutei bacterii.

„Inspectorii veterinari şi-au extins verificările şi la cele două ferme de vaci din Dolj şi Argeş care au livrat laptele nepasteurizat unităţii din Curtea de Argeş. Cele 337 de probe prelevate de veterinari nu au vizat doar fabrica din Argeş, ci s-au luat probe şi din comerţ şi din gospodăriile populaţiei, precum şi din alte zone în care s-au identificat produse agroalimentare. Ieri (n.r. - luni, 1 martie 2016) am avut rezultatele la finalizarea testelor pe 194 de eşantioane din care s-a identificat E-coli la brânza proaspătă de vaci şi la carnea de pasăre dintr-o gospodărie din Bacău şi de aceea veterinarii au mers şi la fermele care au furnizat laptele nepasteurizat pentru că nu exclud varianta să fii furnizat şi altor fabrici de brânză. Este posibil şi vom verifica pentru că, potrivit specialiştilor, contaminarea ar fi fost de la lapte, laptele este acuzat ca sursa principală. Personalul din fabrică este sănătos, nu este purtător şi este greu de crezut că în comerţ s-ar fi putut realiza contaminarea”, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la finalul discuţiilor din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Produs tradițional în condițiile unei linii de producție industrializate?

Același oficial guvernamental a mai precizat că, până în prezent, nu deţine date referitoare la capacitatea de producție a celor două ferme din Dolj şi Argeş şi la proprietarul acestora. Mai mult, în ceea ce priveşte informaţia că brânza proaspătă de vaci era vândută ca produs tradiţional, Irimescu a arătat că în cazul acestei fabrici din judeţul Argeş s-a comis o eroare chiar de către MADR, pentru că a oferit celor de la Lactate Brădet şi statut pentru produse tradiţionale, deşi avea deja o linie industrială de producţie.

„Nu vreau acum să aruncăm anatema pe produsele tradiţionale. Consider că a fost o eroare a MADR când s-a acceptat ca în această unitate să existe două lanţuri de producţie. La produsele tradiţionale, laptele poate proveni din orice sursă, pentru că are alt regim, iar pe fluxul de producţie industrială sunt alte cerinţe, însă riscul este mai mare la produsele tradiţionale. Pentru mine este suprinzător cum s-a acceptat să se acorde statutul de producător tradiţional unei fabrici pentru că «tradiţional» este ceea ce făcea bunica şi atunci avem limitate cantităţile. Am cerut o analiză pentru a vedea în ce bază s-a acordat de către Direcţia Agricolă judeţeană să aibă fabrica din Curtea de Argeş un lanţ tradiţional separat la etaj, iar cel industrial la parter”, a punctat Achim Irimescu.

Marius Badea, Lactate Brădet: „Au fost luate toate măsurile pentru a se evita o contaminare a produselor cu bacteria E-coli”. Declarația lui Irimescu privind numele fabricii „cam pripită”

Într-o conferință de presă care a avut loc tot astăzi, proprietarul fabricii Lactate Brădet din comuna argeşeană Brăduleţ, Marius Badea, s-a declarat convins că au fost luate toate măsurile pentru a se evita o contaminare a produselor cu bacteria E-coli, care a fost identificată într-un lot de brânză proaspătă.

„Am investit masiv (...) şi am încercat să facem o fabrică modernă, la capacităţile şi la posibilităţile noastre (...) şi toate controalele care au fost la fabrică au dovedit că ne facem datoria cu responsabilitate. Utilajele sunt de ultimă generaţie (...). Sunt convins că am luat toate măsurile pentru a evita orice contaminare în produsul nostru finit. Din păcate au apărut aceste speculaţii, aceste analize care sunt parţiale, nu putem trage o concluzie definitivă”, a precizat omul de afaceri.

În plus, el a adăugat că materia primă provenită fermele „moderne” de vaci, una din Argeş şi alta din Dolj, este pasteurizată după intrarea în fabrică.

„Contaminarea poate să fie ori cu apă, cu care împinge produsele în procesul de fabricaţie, fie în manipulare, la noi (...), fie în magazinul de desfacere. Nu sunt în măsură să acuz nici magazinele, dar vă asigur că la noi igiena este maximă”, a spus Marius Badea.

Omul de afaceri şi-a exprimat îndoiala că fabrica pe care o conduce va mai putea reveni pe piaţă după acest incident, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor ar putea arăta că acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie.

„Eu nu cred că se poate reabilita fabrica, este ca un copil pe care l-ai crescut şi trebuie să te desparţi de el la un anumit moment”, a spus cu lacrimi în ochi proprietarul fabricii.

El nu a vrut să comenteze faptul că ministrul Agriculturii a făcut public numele fabricii înainte de finalizarea analizelor, apreciind doar că declaraţia oficialului a fost „un pic cam pripită”.

Claudiu Săftoiu: Cultura de securitate lasă de dorit. Presa trebuie implicată neapărat într-o strategie națională de securitate alimentară

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), Claudiu Săftoiu, a declarat la finele lunii februarie, în cadrul unei întâlniri organizate de Sistemul de Informații pe Securitatea Alimentară (SISA), că o bună parte din produsele agroalimentare pe care le găsim pe rafturile marilor rețele de supermarketuri au nevoie de controale suplimentare, chiar dacă sunt acreditate pentru vânzare după produceduri europene.

În opinia sa, În România, cultura de securitate lasă de dorit, lipsa de implicare pe această zonă fiind exemplificată de Săftoiu prin cel mai recent caz: trei bebeluși cu boală diareică acută au murit în ultima perioadă la Spitalul „Marie Curie” din Capitală din cauza gravelor probleme renale. În perioada 31 ianuarie - 12 februarie, 12 copii s-au internat la unitatea medicală bucureșteană infectați cu o bacterie care provoacă grave probleme renale, chiar și moartea. Este vorba despre nouă copii din județul Argeș, unul din Craiova și unul din București, cu vârste cuprinse între cinci luni și un an și sapte luni. Nu puțini au arătat cu degetul inclusiv către alimentele importate (portocale, lapte praf, legume și fructe cu pesticide) ca fiind vinovate de problemele de sănătate cu care se confruntă românii.

De aceea, Săftoiu consideră că presa trebuie implicată neapărat într-o strategie națională de securitate alimentară, una care să implice construcția unor echipe care să pună cap la cap acțiuni de contracarare și de protecție a populației în fața unor astfel de „nenorociri”, breșe, adevărate „vulnerabilități sistemului național de apărare”, potrivit spuselor lui Eugen-Valeriu Popa, consilier MAI/MDRAP, invitat și el în cadrul aceluiași panel de discuții.

„Nu vom putea să purcedem la o strategie de securitate alimentară fără a implica actorii din mass-media (...) Raftul retailerilor este cel al unei economii globalizate, care vine cu legi pe care noi nu le cunoaștem încă și care așază pe masa românului produse care deși sunt acreditate și ștampilate ca fiind pe proceduri europene, au nevoie încă o dată de o dublă verificare la nivel național. (...) Cultura de securitate lasă de dorit și consecințele sunt morțile de fiecare zi din cauze alimentare”, a afirmat Săftoiu în cadrul întâlnirii SISA făcând referire la cel mai recent caz al deceselor bebelușilor din cauza sindromului hemolitic uremic. „Am văzut zilele trecute un iureș de informații cu privire la situația absolut dramatică a bebelușilor care mor pentru că au fost infestați cu o toxină, ceva, și care au dezvoltat probleme digestive. Până acum, mass-media a făcut un lucru foarte important – a căutat vinovații. Aceștia nu au fost găsiți încă. Lângă asta, pentru că este o vânătoare continuă și trebuie să se ajungă la cine este responsabil pentru așa ceva (...), decidentul politic ar fi trebuit să ridice exact problema aceasta – cum facem ca în momentul în care ne lovește nenorocirea, pe lângă căutarea vinovaților, a responsabililor, să construim echipe care să pună cap la cap o strategie de contracarare și protejare a populației în fața unor astfel de situații”.

Inspectorii veterinari au identificat prezenţa bacteriei E-coli în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kilograme de brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş (Lactate Brădet) şi în probe de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii, potrivit rezultatelor parţiale anunţate luni de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

ANSVSA a dispus sistarea activităţii în secţia de brânzeturi unde a fost realizată brânza proaspătă analizată, până la elucidarea situaţiei şi efectuarea dezinfecţiei în această secţie a spaţiilor, utilajelor, ustensilelor şi a suprafeţelor de lucru. Dezinfecţia va fi urmată de recoltarea de teste de sanitaţie care să ateste eficienţa igienizării.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a declarat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că a fost identificată cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş - şi anume o tulpină de E-coli. El a recomandat ca alimentele să se achiziţioneze din surse autorizate, ambalate corespunzător, iar produsele din carne să aibă autorizaţie sanitar-veterinară.

În plus, ministrul a subliniat importanţa spălării corespunzătoare a fructelor şi legumelor, tratamentul termic al alimentelor atunci când se impune.

Trei copii diagnosticaţi cu sindromul hemolitic uremic au decedat în ultimele trei săptămâni. În prezent, pe Secţia de Nefrologie a Spitalului '„Marie Curie'” sunt internaţi patru copii cu sindrom hemolitic-uremic, unul dintre aceştia fiind în stare gravă.

Publicat în Știri interne