Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Publicat în Finantari

Ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor de tomate, precum și replantarea acestora, Guvernul Dăncilă a decis prelungirea perioadei de valorificare a roșiilor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019.

Acest demers a fost realizat prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul în curs.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate, începând cu luna mai și până în decembrie.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a reamintit condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an. În primă instanță, aceștia trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp, să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată.

Nu în ultimul rând, este necesar ca beneficiarii de sprijin să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Publicat în Știri interne

Luni, 13 mai 2019, beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și care au depus cererile de plată în luna aprilie 2019, vor primi în conturile bancare sumele aferente cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor.

Vorbim de o sumă totală de 23.353.638,77 de euro.

„La această tranșă de plată, AFIR va deconta cheltuielile realizate pentru investiții în exploatații agricole și în exploatații pomicole, în unități de procesare a produselor agricole, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și pentru diverse investiții în mediul rural care nu au specific agricol”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, mai precizează sursa citată, vor fi decontate cheltuieli aferente lucrărilor pentru infrastructura agricolă și pentru infrastructura rutieră din mediul rural, pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru axa LEADER, pentru înființarea grupurilor de producători, precum și pentru cooperarea fermierilor pentru realizarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale.

„Facem precizarea că o nouă decontare a cheltuielilor eligibile realizate de beneficiarii PNDR va fi realizată de AFIR la sfârșitul lunii mai”, au ținut să adauge reprezentanții agenției de plăți.

Publicat în Finantari

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016, radiate din oficiu, au posibilitatea solicitării înregistrării în registrul comerțului și a autorizării funcționării la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sau, după caz, prin intermediul birourilor de asistență și reprezentare constituite la nivelul primăriilor.

„Recomand tuturor beneficiarilor noștri aflați în această situație să se informeze prin intermediul colegilor din cadrul structurilor teritoriale ale Agenției, cei care cunosc toate procedurile și care vor oferi sprijinul necesar reglementării acestor cazuri. Precizăm faptul că beneficiarii PNDR se pot reautoriza cu păstrarea denumirii anterioare și a codului unic de înregistrare, solicitare care trebuie menționată în mod expres în cererea de înregistrare. Ulterior, vor fi semnate acte adiționale la nivelul Oficiilor Județene și Centrelor Județene ale Agenției. Suntem o instituție care știe foarte bine ce are de făcut, suntem bine pregătiți la nivel administrativ și am luat toate măsurile necesare, în termen util, astfel încât niciun beneficiar să nu fie afectat de aceste modificări legislative”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Solicitarea noii înregistrări în registrul comerțului se face prin completarea unui formular tipizat, după rezervarea denumirii firmei. De asemenea, există posibilitatea să se solicite îndreptarea erorii materiale referitoare la denumire în cazul în care pentru rezervare s-au folosit elemente distincte față de denumirea anterioară.

„Menționăm că operațiunile amintite mai sus se realizează fără plata vreunei taxe, iar ghidul privind formularele utilizate și documentele care se depun în susținerea cererilor de înregistrare se regăsesc pe pagina de internet a ONRC, secțiunea Înmatriculări persoane fizice (https://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice)”, se precizează într-un comunicat de presă.

La solicitarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), specialiștii Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) au transmis clarificări privind situația beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Publicat în Finantari

În cazul în care beneficiarii PNDR erau constituiţi ca PFA (persoană fizică autorizată) sau ca II (întreprindere individuală), reautorizați (pe fondul condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN), aveau obligaţia de a transmite la AFIR documentele care atestă înregistrarea activităţii economice la ONRC până la data de 18 martie 2019.

„În conformitate cu Legea nr. 182/2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) aveau obligaţia îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiţiei privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru II. În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerţului începând din 18 martie 2019”, se arată într-un comunicat transmis miercuri, 27 martie a.c., de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

AFIR a atras atenţia asupra obligativităţii beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), constituiţi ca persoană fizică autorizată şi ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii 182/2016 şi de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a Notificării emise de AFIR.

„Subliniez importanţa acţionării de urgenţă de către beneficiarii PNDR aflaţi în situaţia nerespectării prevederilor Legii numărul 182/2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activităţii economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanţare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislaţiei în vigoare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiţi ca PFA şi II, care se regăsesc în situaţia menţionată, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcţie de tipul de proiect) documentele prin care au fost reautorizaţi, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de când au luat cunoştinţă şi cu respectarea unor condiţii.

Concret, cei vizați trebuie să menţină forma de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanţare. Mai exact, în cazul în care beneficiarul era autorizat ca PFA într-unul dintre momentele descrise mai sus, dar la această dată are un număr de salariaţi mai mare de trei, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca II (titular al unei întreprinderi individuale). O condiție primordială este însă aceea de a avea aceleaşi coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanţare, respectiv să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA). Nu în ultimul rând, beneficiarul este obligat să preia integral exploataţia sau exploataţiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecinţe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploataţiei agricole deţinute de beneficiar.

Lista celor aflaţi în situaţia menţionată poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016

Publicat în Finantari

Dintr-un total de 8.600 de solicitări de finanţare depuse online pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi non-agricole în mediul rural prin intermediul subMăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), cu o valoare totală de 769 de milioane de euro, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat contracte de finanţare cu 3.025 de antreprenori, în valoare totală de 271 de milioane de euro, a anunțat miercuri, 21 noiembrie 2018, AFIR.

Mai mult, anunță vocile autorizate ale AFIR, plăţile efective realizate către beneficiarii celor două subMăsuri au depășit 135 de milioane de euro.

„Interesul solicitanţilor pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole reprezintă o dovadă relevantă a dezvoltării antreprenoriatului rural şi a orientării multor fermieri către diversificarea activităţilor pe care le desfăşoară. În fapt, scopul acestor linii de finanţare este exact acela de a minimiza dependenţa veniturilor de activităţile agricole, de a oferi locuitorilor satului românesc accesul la servicii şi de a încuraja producţia de bunuri locale de înaltă calitate. Precizez că am efectuat plăţi beneficiarilor celor două subMăsuri, 6.2 şi 6.4, în valoare totală de peste 135 de milioane de euro. Ştiu că sunt solicitanţi care nu au reuşit să primească finanţare, alocarea fiind mult mai mică decât cererea. Aş fi vrut ca toţi să reuşească şi să îşi vadă ideea pusă în practică, dar, la momentul conceperii PNDR, aceasta a fost viziunea – să nu uităm că scopul acestui program este dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în totalitatea lui”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Cele mai multe solicitări de finanţare prin intermediul celor două subMăsuri, 5.130 de proiecte, au fost depuse pentru investiţii legate de furnizarea de servicii în mediul rural - servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanţă, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumuseţare.

Foarte mare căutare au avut şi pensiunile agroturistice finanţate prin PNDR 2020. Astfel, pentru infrastructura în unităţile de tip agroturistic şi în activităţi de agrement, AFIR a primit 1.934 de solicitări, din care 908 prin sM 6.2 şi alte 1.026 prin sM 6.4.

De asemenea, AFIR a primit online 1.135 cereri de finanţare pentru activităţi pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole, cum ar fi: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie sau fabricarea produselor chimice, farmaceutice.

Pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat, olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) au fost depuse 482 de solicitări de finanţare aferente ambelor subMăsuri.

Pentru investiţiile în producţia de combustibil din biomasă (fabricarea de peleţi şi de brichete), în vederea comercializării, AFIR a primit 73 de cereri de finanţare.

Publicat în Finantari

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

De luni, 5 noiembrie 2018, cererile de plată ale beneficiarilor de finanţare europeană nerambursabilă se vor depune doar prin intermediul noului modul on-line destinat autorizării plăţilor pentru proiectele de investiţii finanţate prin PNDR 2020, a anunţat joi, 1 noiembrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Concret, într-o primă etapă, vor solicita rambursarea cheltuielilor prin depunerea on-line a documentelor necesare beneficiarii submăsurilor 6.2 (Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale), 6.4 (Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole), 7.2 (Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), 7.6 (Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) şi 4.3 (Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice), din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

„Digitizarea actului administrativ, precum şi necesitatea accesului rapid la informaţii ne motivează să facem paşi concreţi într-un ritm alert, astfel încât soluţiile IT ale Agenţiei să se constituie într-un sprijin real pentru beneficiarii noştri, dar şi pentru asigurarea absorbţiei eficiente a fondurilor alocate ţării noastre. Am eliminat acum încă o etapă în care beneficiarii erau nevoiţi să aducă personal documentele la sediile noastre din teritoriu. Mai mult, experţii AFIR vor realiza evaluarea dosarelor de plată depuse online doar în sistemul informatic al Agenţiei. Dezvoltarea acestui nou modul al sistemului electronic este un pas firesc, având în vedere progresele făcute până acum în ceea ce priveşte depunerea cererilor de finanţare şi semnătura electronică a documentelor depuse online pe portalul AFIR - www.afir.info”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR.

În etapa a doua, prevăzută a fi implementată începând cu 1 decembrie 2018, vor putea depune cereri de plată online şi beneficiarii celorlalte submăsuri de finanţare.

Până la această dată, AFIR a efectuat plăţi în valoare de 3,76 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice locale, beneficiari ai PNDR 2020.

Publicat în Finantari

Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 16 mai 2018, la București, în Campania 2018, fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

„Peste tot în ţară, am înregistrat o depăşire a suprafeţei faţă de anul trecut. Această depăşire este substanţială şi anul acesta atinge cifra de 250.000 de hectare. (...) A scăzut numărul de cereri cu circa 17.500, dar a crescut suprafaţa, iar ceea ce se poate explica este că terenul a plecat către exploatare şi asistăm la o creştere a numărului de exploataţii faţă de alţi ani. A crescut, de asemenea, numărul celor care au depus cereri pentru animale. Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut, s-a reuşit o depăşire cu 218.000 de hectare faţă de 2016, iar în 2017 s-a depăşit cu 250.000 de hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a precizat oficialul MADR.

De asemenea, el a adăugat că țara noastră este singura din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

„Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit, care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp. Respirăm uşuraţi acum şi ne gândim la celelalte etape pe care trebuie să le desfăşurăm la timp, în aceeaşi notă de seriozitate, în acelaşi ritm şi într-o solidaritate deplină. Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi”, a mai spus Daea.

Acesta a precizat că ultimul fermier care a depus cererea a fost pe 15 mai, la ora 23:32, iar la ora 24:00 a dispus „încheierea unui proces extrem de important pentru ţară”.

„Astăzi, la ora 2:00, am încheiat dialogul cu ţara discutând prin videoconferinţă cu fiecare judeţ privind stadiul depunerii cererilor, astfel încât fermierii români să poată avea subvenţiile la timp. Am început videoconferinţa la orele 24:00, iar prima întrebare a fost dacă există vreun fermier care se află în fluxul de înregistrare a cererii, dacă există la vreun centru local la care se aşteaptă să se depună cererea. Din datele luate a rezultat că ultimul fermier care a depus cererea a fost la ora 23:32. Asigurându-ne că nu mai există niciun fermier la centrul local sau judeţean pentru a-şi înregistra cererea, la orele 24:00 am dispus încheierea acestui proces extrem de important pentru ţară”, a explicat ministrul Agriculturii.

Anul trecut, în campania de depunere desfăşurată în perioada 1 martie - 15 mai au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare, iar anul acesta au fost 855.000 de cereri depuse, iar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a ajuns la 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Finantari

În contextul în care, pentru a nu-și pierde privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) arată că totalul plătit în luna februarie a anului în curs de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 60,24 milioane de lei, valoarea medie fiind de 276,22 lei de persoană.

Potrivit datelor citate, de acest ajutor social au beneficiat în februarie a.c. 218.105 de persoane. Astfel, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj - 13.865 persoane, Buzău - 10.939 persoane, Bacău - 10.739, Galaţi - 9.955 şi Teleorman - 9.672 de persoane.

La finele lunii februarie 2018, erau suspendaţi de la plată 15.142 de beneficiari, cei mai mulţi din Dolj - 1.301, Botoşani - 980, Bacău - 707 şi Vaslui - 786.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj - 342,04 lei, Braşov - 330,23 lei, Bihor - 315,59 lei şi Mureş - 320,28 lei.

De asemenea, în februarie 2018, au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui ajutor în sumă de 217.861 de lei.

Pentru că nu vor să muncească, dar nici să-și piardă privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, anunța președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, în deschiderea Conferinței Naționale a Agricultorilor „Agricultura României, după 10 ani de la aderarea în UE”, din luna mai 2017.

„Cel mai bine plătit este statul degeaba. Așa am ajuns ca România să dețină un record european în ceea ce înseamnă ajutoarele sociale, care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de către INS, am spune că fabulăm. N-o să vă vină să credeți, dar România plătește, sub diferite forme, în jur de 10 miliarde de euro pe an ajutoare sociale, în situația în care țara noastră are o populație de aproape 20 de milioane de locuitori și un PIB în jur de 160 de miliarde. Și asta, în comparație cu Germania, care cheltuie pe ajutoare sociale numai opt miliarde de euro, la 80 de milioane de locuitori și la un PIB de 4.000 de miliarde de euro”, a precizat Baciu în plenul conferinței. „Mai nou, ce fac (...) băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă: li s-a părut că este prea mult să iasă câteva zile pe lună să taie frunză la câini pe marginea șanțului. (...) Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), și poate aude și premierul, își iau scutiri medicale, că n-au voie să muncească! Chiar am vorbit cu o doctoriță de familie care mi-a zis: «Domnule Baciu, ce să le facem? Atâta vin la ușă și insistă, și spun - mă doare, mă doare, doamna doctor, nu mă pot apleca -, iar eu nu am aici condițiile necesare să-i fac un consult și mi-e frică de vreo reclamație sau condamnare de malpraxis; îi dau adeverință». Bineînțeles, când îi dai adeverință că omul este bolnav, trebuie să-i prescrii și o rețetă. Și în rețetă ce să-i prescrii? Consumați, de trei ori pe zi, în mod regulat, alcool (sic!)”.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Informația vehiculată anul trecut de Laurențiu Baciu este confirmată și de o știre a Pro TV conform căreia sute de asistați social din Târgoviste fac rost de adeverințe medicale, astfel încât să nu muncească în folosul comunității, după cum cere legea pentru a primi ajutor de la stat.

260 de persoane din cei 300 de asistați sociali au adus adeverințe medicale care atestă că sunt bolnavi - cea mai invocată boală fiind depresia-, iar astfel scapă de muncă, dar primesc în continuare bani.

Potrivit informației transmise de canalul de știri citat, reprezentanții primariei au depus plângere la Colegiul Medicilor pentru a afla dacă aceste persoane sunt într-adevăr bolnave sau doar se prefac pentru a scăpa de muncă.

Beneficiarii de ajutor social susțin că sunt bolnavi și că au probleme, însă sunt și unii care recunosc că nu suferă de vreo boală.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 2