Afişez elemetele după tag: cooperative - REVISTA FERMIERULUI

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii cinci ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7 729 354 de euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5 300 811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100 000 de euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40 234 620 de euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11 215 632 de euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Publicat în Finantari

Alianţa formată luna aceasta din cooperativele agricole franceze InVivo, Axereal şi NatUp (Grains Overseas) pentru a concura cu furnizorii de la Marea Neagră ar putea să nu fie suficientă, astfel încât cel mai mare exportator al UE să nu piardă piaţa algeriană vitală în faţa concurenţei grâului rusesc, susţin traderii şi analiştii din piață, citați de agențiile de presă.

Cele trei entități vor combina exporturile de grâu moale şi orz furajer în afara granițelor blocului comunitar, ca răspuns la majorarea semnificativă a livrărilor din Rusia şi Ucraina.

Ascensiunea Rusiei, care a devenit cel mai mare exportator de grâu din lume, a redus vânzările franceze în ţări importante, cum ar fi Egipt şi Maroc, astfel încât Franţa a devenit mult mai dependentă de Algeria, ale cărei cerinţe la licitaţii exclud, efectiv, grâul din Rusia.

În sezonul agricol 2018-2019, care s-a încheiat la 30 iunie, Franţa a livrat aproape zece milioane de tone de grâu moale în afara Uniunii Europene (UE28), faţă de 12 milioane de tone, în anii anteriori.

Exporturile Rusiei au scăzut de la nivelul record înregistrat în 2017-2018, dar la 36 de milioane de tone câte s-au înregistrat în ultimul sezon agricol sunt mult peste totalul UE, de 21 milioane de tone.

Potrivit vocilor autorizate din piață, Grains Overseas are ca obiectiv menţinerea exporturilor masive de cereale originate din Hexagon cu destinația Africa de Nord, evitând pierderile financiare care au afectat tranzacţiile ultimilor ani.

Un alt exportator major de grâne din Franţa, Soufflet, a inaugurat anul trecut o nouă facilitate la un port de pe coasta Atlanticului, pentru a sorta mai eficient cerealele, în vederea îndeplinirii standardelor clienţilor din Africa.

Livrările către Algeria reprezintă mai mult de jumătate din exporturile de grâu moale ale Franţei în afara UE, în 2018-2019. În prezent, cerinţele stricte de la licitaţiile din Algeria exclud, efectiv, furnizările de la Marea Neagră.

La momentul de față, preţul grâului francez pentru morărit se tranzacţionează la aproximativ 170-180 de euro pe tonă.

Fermierii din Hexagon se aşteaptă să recolteze în acest an o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, a anunţat, săptămâna trecută, Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Publicat în Piata agricola

Vineri, 26 octombrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol, potrivit unui comunicat publicat de Executivul de la Bruxelles.

Documentul arată că activitatea autorităţilor europene de concurenţă îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele marilor achizitori sau cooperativelor.

În acest context, Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „Acest raport oferă informații esențiale despre activitatea valoroasă pe care autoritățile europene a concurenței o au în domeniul agricol, în special în ceea ce privește protejarea fermierilor împotriva comportamentului anti-concurențial și asigurarea că agricultorii și consumatorii pot beneficia de pe o piață internă complet deschisă. Vom continua activitatea împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței”.

Normele UE în materie de concurenţă care interzic acordurile privind stabilirea preţurilor sau alte condiţii de comercializare, precum şi acordurile privind împărţirea pieţelor se aplică producţiei şi comercializării de produse agricole. Cu toate acestea, Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor prevede derogări de la aplicarea acestor norme, care afectează toate sau numai unele din sectoarele agricole ori se referă la situaţii specifice.

„Consolidarea poziției fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente, într-un context politic orientat spre piață, este de o importanță capitală. Acest raport evidențiază modul în care legea agricolă și legea concurenței merg mână în mână pentru a obține rezultate mai echitabile și mai eficiente atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Să nu uităm că fermierii au un loc special în ceea ce privește dreptul concurenței, iar organizațiile de producători recunoscute îi pot ajuta să-și consolideze poziția în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a afirmat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

Au fost vizate înțelegerile între procesatori, cele între procesatori și comercianți, dar și cele între fermieri!

Nu mai puțin de 178 de investigaţii în sectorul agricol au fost efectuate de autorităţile europene de concurenţă, iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.

Circa jumătate din cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. În cele mai multe cazuri, aceste acorduri s-au încheiat între procesatori concurenţi pentru a stabili preţul cu ridicata (de exemplu, pentru zahăr şi făină) sau între prelucrători şi comercianţii cu amănuntul pentru a stabili preţul de vânzare cu amănuntul (de exemplu, pentru produse lactate, carne sau ulei de floarea-soarelui). Alte încălcări au avut ca obiect acorduri privind producţia, schimbul de informaţii sau împărţirea pieţelor.

În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe producătorii agricoli din alte state membre sa îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.

Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general. Pe de altă parte, vorbim posibilitatea de a conveni asupra unui mecanism de repartizare a valorii în mod voluntar a fost pusă în aplicare la scara largă în sectorul zahărului. Apoi, o altă unealtă sectorială utilizată este reprezentată de măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul vitivinicol. Nu în ultimul rând, este vorba de măsuri de gestionare a ofertei care au fost puse în aplicare pentru produsele cu denumiri de origine protejate sau indicaţii geografice protejate în sectoarele brânzeturilor şi jambonului.

Pe baza informaţiilor obţinute în urma raportului, Comisia va continua dialogul cu părţile interesate din sectorul agricol, precum şi cu statele membre, Parlamentul European şi Consiliu, cu privire la viitoarele opţiuni în materie de politica referitoare la aplicarea normelor de concurenţă în sectorul agricol. De asemenea, CE îşi va intensifica activitatea de monitorizare a pieţei, în special în ceea ce priveşte acordurile colective care segmentează piaţa internă.

Constatările CE, prezentate în raport, se bazează pe contribuția autorităților naționale din domeniul concurenței, a statelor membre și a organizațiilor private, precum și a studiilor Comisiei privind organizațiile de producători din sectorul uleiului de măsline, al culturilor arabile și din sectorul cărnii de vită și mânzat și al organizațiilor interprofesionale.

Perioada acoperită de raport este cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și jumătatea anului 2017, în ceea ce privește derogările de la normele de concurență din regulamentul privind OCP, iar de la 1 ianuarie 2012 până la mijlocul anului 2017 pentru revizuirea anchetei privind concurența.

Publicat în International

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Publicat în Ultimele noutati

Un parteneriat menit să faciliteze accesul pe piața marilor lanțuri de magazine a organizațiilor semnificative din sectorul de ovine a fost parafat între reprezentanții acestora și cei ai cooperativei „Țara mea” vineri, 30 martie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei ședințe la care au participat ministrul Agriculturii, Petre DAEA, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu și cu directorul general al Agenției Naționale de Zootehnie, Iacob Lelior.

Ministerul de resort anunță că, prin intermediul aceastei asocieri, crescătorii de ovine vor avea mai multe avantaje, printre care accesul la piața de desfacere, consiliere în dezvoltarea capacității de producție, un preț corect pornind de la raft etc.

„La întâlnire, reprezentanții cooperativei „Țara mea” au expus caserole cu carne de oaie - pulpă de miel cu os, cotlet de miel, coaste de miel, mușchiuleț de miel, contrafile de miel - ce se vor regăsi în cel mai scurt timp la raft”, anunță biroul de presă al ministerului citat.

Prin această asociere, MADR dorește crearea unui model de colaborare națională, prin care consumatorul român să poată beneficia de produse de cea mai bună calitate, disponibile pe rafturile marilor lanțuri de magazine, se mai precizează în document.

Milioane de miei

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde, printre altele, și opiniile specialiștilor cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, carnea de miel va fi mai scumpă în perioada următoare, „dar nejustificat”.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Zootehnie

Aproape 16 milioane de lei sunt puse la bătaie de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în urma atribuirii contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol” prin licitație deschisă, procedura fiind lansată pe șapte loturi la nivel național, iar numărul preconizat de fermieri consiliați urmând să fie de 10.000.

Având numărul anunț de participare în SEAP nr. 182727/15 februarie 2018 în vederea atribuirii, contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 lei pentru toate cele șapte loturi.

„Precizăm că termenul-limită pentru depunerea ofertelor este data de 29 martie 2018, ora 16.00”, menționează MADR printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, în Lotul 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

În Lotul 2 (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

Lotul 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov) ar urma să aibă un număr preconizat de producători agricoli consiliați de 1904, respectiv un număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 65, din care minimum două grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În ceea ce privește Lotul 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), numărul de producători agricoli potențial consiliați ar urma să fie de 1190, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 45, din care minimm un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Cu privire la Lotul 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș), în acest caz numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 954, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 40, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Lotul 6 (judeţele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Salaj) ar urma să aibă un număr de producători agricoli consiliați de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În fine, în cazul Lotului 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Publicat în Finantari

În poziția preliminară a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) pentru PAC post-2020 am subliniat zece puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar, a precizat pentru Revista Fermierului într-un interviu proaspătul director general al UNCSV, Florentin Bercu.

Discuția cu fostul director executiv al Pro Agro a avut loc la nici două săptămâni de la ședința de inaugurare și operaționalizare a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), „prima de acest gen din România”, așa cum afirmă însuși inițiatorii demersului.

UNCSV reunește pentru început opt cooperative agricole ca membri fondatori, enumerând aici Agrisud Cooperativă Agricolă, Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, Braicoop Cooperativă Agricolă, Dobrogea Sud Cooperativă Agricolă, Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, Tinoasa Cooperativă Agricolă, Unirea Covurlui Cooperativă Agricolă și 15 Februarie Rotunda Cooperativă Agricolă, care au o cifră de afaceri însumată de peste 100 de milioane de lei și acoperă o suprafață de aproximativ 150.000 de hectare, aflată în continuă extindere.

Din echipa de conducere a UNCSV fac parte Nicolae Sofone - Președinte Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud și președinte al uniunii, Alexandru Haită – Director Cooperativa Agricolă Tinoasa și vicepreședinte al UNCSV, Mircea Paul Băluță – Director Cooperativa Agricolă Argeș Biosud și Membru al Consiliului de Conducere, Ștefan Stănescu – Membru Cooperativa Agricolă 15 Februarie Rotunda și Membru în Consiliul de Conducere, Ciprian Coja – Director Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui și membru în Consiliul de Conducere, Florin Constantin – președinte Onorific UNCSV, respectiv Florentin Bercu – director UNCSV.

Mai spunem doar că UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

Mai multe, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Florentin Bercu, aceasta nu este prima discuție pe care o purtăm cu dumneavoastră pe tema cooperativelor și a oportunității existenței și funcționării acestora în interesul agricultorilor, horticultorilor și zootehniștilor români. Care sunt totuși argumentele dumneavoastră în favoarea funcționării acestor forme asociative la noi în țară?

Florentin Bercu: Am început să cred în cooperativele agricole încă din anul 2006, atunci când am observat cum funcționează acestea în Marea Britanie. La momentul respectiv am conștientizat că acestea reprezintă atât o soluție eficientă de redresare, cât și de întărire a sectorului agrozootehnic românesc, dacă nu chiar singura. Cu toate că, la acea vreme, fermierii români nici nu voiau să audă de cooperative, în prezent această reticență a fost depășită. Mulți dintre aceștia fie sunt deja membri în astfel de organizații, fie cochetează cu ideea.

Totodată, în contextul problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli din România, precum și al soluțiilor pe care le-au identificat omologii lor din alte state în vederea remedierii unor situații similare, am fost convins că aceste cooperative agricole moderne pot fi utile fermierilor dacă sunt organizate și conduse într-un mod profesionist. În acest sens, am decis să aprofundez acest subiect îmbinând practica cu teoria și încercând să vin cu plus valoare prin lucrarea de doctorat și postdoctorat.

R.F.: V-ați alăturat astfel UNCSV, părăsind funcția de director executiv pe care o dețineați în cadrul Pro Agro...

F.B.: Am petrecut șase ani minunați în cadrul Federației Naționale Pro Agro. Am învățat foarte multe lucruri utile, am fost implicat total și am făcut tot ceea am știut și putut, astfel încât federația să se dezvolte, să se consolideze și să-și atingă obiectivele pentru care a fost constituită de membrii fondatori, dar am simțit că încep să mă plafonez având aceleași activități. Mi-am spus că este cazul să accept o provocare nouă prin care să contribui mai mult la dezvoltarea, eficientizarea cooperativelor agricole și sectorului cooperatist, continuând munca începută prin studiile postuniversitare.

Trebuie să menționez că UNCSV este ca o „rază de lumină” printre organizațiile profesionale din România pentru că este o organizație formată doar din cooperative agricole înființate pe Legea 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, cât și din societăți cooperative agricole pe Legea 1/2005. Astfel, prin intermediul acestora, fermierii pot avea acces la beneficii economice concrete, punctuale pentru aceștia.

R.F.: Vorbiți foarte frumos de UNCSV. Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și pe termen mediu?

F.B.: Pentru o organizație nou-înființată, UNCSV are obiective ambițioase. Mai exact vorbim, de promovarea cooperativelor agricole și îmbunătățirea cadrului normativ specific, de promovarea și validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora, cât și de clarificarea aspectelor legate de dubla impozitare a cooperativelor și a membrilor cooperatori. Totodată, UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

R.F.: Asta înseamnă că UNCSV comunică în mod constant cu autoritățile specializate pe problematica specifică.

F.B.: Confirm cele spuse de dumneavoastră. Am transmis deja autorităților competente propuneri pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020, pentrun îmbunătățirea Ordinului 619/2015 cu modificările și completările ulterioare și - cel mai important pentru membri noștri și cooperativele agricole din România - am transmis împreună cu COOP RO adrese la toate sediile ANAF județene referitoare la facilitățile fiscale acordate prin Legea nr. 164/2016 cooperativelor și membrilor acestora.

R.F.: Iată și o întrebare la care cred că vă așteptați: - care este solicitarea prioritară a UNCSV în contextul noii PAC?

F.B.: În poziția preliminară a UNCSV pentru PAC post-2020 am subliniat 10 puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar.

Fiind vorba despre o organizație a cooperativelor agricole, voi detalia puțin doar partea specifică a sectorului. Concret, atunci când ne gândim la viitoarea PAC, în opinia cooperatorilor din uniune este important să se ia măsuri suplimentare când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, în scopul de a elimina blocajele care împiedică manifestarea deplină a acestor forme de asociere și a altor tipuri de grupuri de producători pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

În plus, măsurile de sprijin trebuie să meargă dincolo de simpla concentrare a ofertei. Acestea trebuie să aibă printre obiective și sprijinirea prelucrării, generarea de valoare adăugată, plasarea pe piață, precum și stimularea înființării de rețele comerciale ale cooperativelor, grupurilor de producători și organizațiilor producătorilor din sectorul agroalimentar, după modelele existente în unele state membre (SM). Aceste măsuri trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței, respectiv să contribuie la o piață unică funcțională.

În vederea promovării pe deplin a agricultorilor, cât și utilizarea și implicarea lor în aceste măsuri, este necesar să li se ofere certitudine juridică atunci când vine vorba de dreptul concurenței. În acest sens și în conformitate cu una dintre recomandările Task Force-ului Piețe Agricole este imperativ să se revizuiască Legea Concurenței. Recunoscând specificitățile sectorului agricol și permițând agricultorilor să lucreze în mod colectiv sunt două condiții prealabile fundamentale pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și, prin urmare, a îmbunătăți puterea lor de negociere. Acest lucru înseamnă eliminarea practicilor comerciale neloiale și revizuirea legislației în domeniul concurenței.

În România sunt înregistrate 763 de cooperative și societăți cooperative agricole. Dintre acestea, doar 299 înregistrează activități economice cu o cifră de afaceri cumulată de 100 milioane de euro, la care se adaugă reticența la asociere din România și dezvoltarea destul de timidă a lor în comparație cu celelalte state membre (fiind în urmă cu cel puțin 30 de ani). Din acest motiv se impune ca, în cazul cooperativelor agricole și al grupurilor de producători, să fie eliminată obligativitatea încadrării în programele de finanțare cu fonduri europene la suma maximă nerambursabilă din totalul cheltuielilor eligibile în funcție de valoarea producției standard (SO) ale majorității membrilor acestora pentru investiții în reproducție, prelucrare, procesare, ambalare, depozitare și comercializare. Și asta deoarece acestea necesită investiții foarte mari, iar fermierii ezită să investească împreună cu alți fermieri din neîncredere și pe fondul efectelor sistemului cooperatist comunist specific care a existat în România.

Solicităm pe această cale ca aceștia să poată beneficia de sprijin public nerambursabil între 50% - 90% din totalul cheltuielilor, fără a fi limitați la SO, și să fie încurajate investițiile în magazine și rețele comerciale ale cooperativelor agricole și grupurilor de producători.

Precizăm că formele de asociere din România sunt încă la început, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, fapt vizibil și în numărul de proiecte depuse și finanțate până în prezent, care sunt mai puțin de 10, din 2007 până în prezent.

R.F.: În final, de la ce ar trebui plecat atunci când vorbim despre cooperativele agricole?

F.B.: Primul lucru de la care trebuie plecat este înțelegerea fenomenului și aplicarea principiilor cooperatiste. În acest context, vorbim de educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii profitabile pe termen lung. De asemenea, trebuie avut în vedere controlul democratic al membrilor cooperatori în cadrul cooperativei. Demn de luat în seamă este și faptul că asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung.

Apoi, relevante pentru discuția privind cooperativele agricole sunt și realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse cu valoare adaugată, care să vină în sprijinul creșterii eficienței economice a membrilor, precum și introducerea inovațiilor și a tehnicilor moderne de management, marketing și comerț, respectiv cooperarea între aceste forme asociative în vederea atingerii obiectivului membrilor și ocuparea unei cote de piață a produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii.

R.F.: Care sunt sau care ar trebui sa fie obiectivele cooperativelor agricole din România?

F.B.: În acest context, în primă instanță vorbim de creșterea eficienței economico-sociale a întregii activități a membrilor. Concret, cooperativele agricole trebuie să își gestioneze propriile resurse prin optimizarea producției și prin creșterea calității serviciilor pentru a putea obține profit.

În egală măsură discutăm de satisfacerea interesului membrilor. Cu alte cuvinte, aceștia sunt proprietarii afacerii lor, ai cooperativei și sunt implicați atât în activitățile cooperației, cât și în conducerea acesteia.

Nu trebuie omisă nici acordarea de atribuții. Concret, membrii au putere și control asupra vieții lor, a împărțirii atribuțiilor, cât și asupra asigurării unui management performant.

Foarte importantă (dacă nu cea mai importantă) este și gândirea strategică. Aceasta presupune a lua în calcul cum pot fi folosite în mod eficient avantajele de a fi membru cooperator, de a funcționa ca structură cooperatistă, fiind singura modalitate de menținere competitivă în piață.

Nu în ultimul rând, vorbim de investiții care să aducă valoare adaugată la nivel de cooperativă.

Publicat în Interviu

Printr-o nouă hotărâre de guvern, Executivul de la București a decis continuarea Programului Național prin care apicultorii primesc sprijin pentru îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole și în perioada 2017-2019, urmând să fie alocată pentru cei trei ani de derulare suma de 97,626 milioane de lei din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit comunicatului de presă remis de Guvern, din valoarea totală a sprijinului financiar, 50% reprezintă sprijin UE, 50% din bugetul național.

„Fondurile pentru apicultori vor fi distribuite astfel: pentru anul 2017 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2018 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei; pentru anul 2019 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei”, se precizează în document.

Scopul de bază al Programului este îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin sprijinirea apicultorilor pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral, precum şi acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.

Actul normativ adoptat facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin și extinde programul astfel încât să poată fi decontate mai multe activități.

„S-a avut în vedere ca apicultorii, membri ai cooperativelor agricole, să poată utiliza în comun utilaje apicole, achiziționate prin intermediul acestora în cadrul acțiunii «asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori», având în vedere atât rolul acestor forme asociative de a procesa și valorifica în comun producția de miere de albine a membrilor, cât și prețul ridicat al utilajelor. De asemenea, se reglementează modul de atribuire a codului unic de identificare APIA, modul de finanțare, instituțiile publice responsabile, evitarea dublei finanțări, detalierea acțiunilor aprobate în Program, care cuprinde, pentru fiecare acțiune, beneficiarii și solicitanții, condiții de eligibilitate, cheltuieli eligibile, documente justificative”, se mai afirmă în comunicat.

La finele lunii iunie 2017, Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) și Federația Națională Pro Agro transmitea Executivului de la București să publice în regim de urgență Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA), astfel încât apicultorii să poată beneficia de sumele prevăzute și aprobate de Parlamentul European (PE).

Începând din anul 2008, apicultorii beneficiază de sprijin financiar prin măsurile cuprinse în Programul Național Apicol, elaborat de fiecare stat membru pentru o perioadă de 3 ani și care se aprobă prin Decizie a Comisiei Europene.

Programul Național Apicol este elaborat împreună cu reprezentanții formelor asociative în conformitate cu prevederile Regulamentelor europene, iar alocarea financiară se face 50% de la bugetul UE și 50% de la bugetul României.

În perioada 2008 – 2016, Programul Național Apicol a avut aproximativ 50.000 de solicitări finanțate, depuse de  apicultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizaţi în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.

Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru programul apicol este 1-15 august 2017.

Publicat în Zootehnie

Sprijinul nerambursabil de 15.000 de euro disponibil prin Submăsura 6.3 „Dezvoltare ferme mici” și banii din Submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare”, totul ar trebui să fie „reorientat” către dezvoltarea satului românesc, în condițiile în care furnizorii de servicii non-agricole (saloane de coafură și manichiură) au beneficiat din plin de programele naționale de dezvoltare rurală, a spus legumicultorul Vlad Gheorghe, administratorul Adinflor Exim, în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”.

„Submăsura 6.3 – 15.000 de euro și Submăsura 16.4, reorientați-le către mediul rural, că ați dat saloanelor de coafură și de manichiură o grămadă de bani. Dacă cineva le va analiza, fondurile acordate acestora sunt enorme față de cele din agricultură”, a precizat Vlad Gheorghe la dezbaterea organizată sâmbătă, 10 septembrie 2016, la Hanul Fermierului, din județul Călărași.

Mai mult, legumicultorul cooperatist solicită conducerii AFIR să ia în calcul construcția unor proiecte-pilot „la cheie”, care să poată fi implementate spre exemplu în Călărași (vechi bazin legumicol), unele care să șunteze birocrația și comisioanele întreținute de firmele de „casă” ale AFIR care activează pe zona de consultanță. El propune ca micul producătorul agricol să vină doar cu documentele pe care angajații agenției să le atașeze dosarului-tip deja realizat, având ca argument lipsa de educație școlară a unor dintre ei.

„Implementarea asta de proiecte. Și aici fac referire la AFIR și la Direcția Agricolă Județeană (DAJ): rugămintea mea este să faceți un pas, ca exemplu pe județul Călărași, să nu mai plătim firme de consultanță. AFIR să genereze patru proiecte și să le dea exemplu, astfel încât să nu mai aibă cine să le verifice decât personalul agenției, să nu mai avem acele sincope de a returna proiectele. (...) Să văd atunci dacă angajații AFIR vor mai putea da cu părerea despre un proiect”, a precizat Gheorghe. „Cerem totodată AFIR lista firmelor de consultanță care sunt în topul agenției pe accesări de fonduri și finalizări de proiecte. Se poartă discuția că AFIR ar fi firma a trei familii. Poate știm și noi către care dintre ele să ne ducem”.

La rândul său, Anghel Constantin, șeful grupului Agrozootehnica „Independența”, și-a exprimat nemulțumirea că dacă fermierii cooperatiști nu vor avea acces constant la fonduri destinate dezvoltării rurale, dacă nu se vor dota cu utilaje, nu vor majora productivitatea, nu vor putea fi competitivi.

„Există sprijin cuplat pentru cultivatorii de roșii. Eu sunt cultivator de roșii. Cine face prelucrarea acestor tomate? (...) Acum câțiva ani a mai fost acest sistem. Am făcut contract pentru roșiile produse, le-am transportat, n-am primit nici azi banii. Mi s-a dat jumătate din contract în conserve. Vor putea cooperativele să facă aceste fabrici? Vor avea puterea financiară să construiască aceste fabrici? Va putea cooperativa să producă bulion și să-l exporte?”, s-a întrebat retoric fostul edil al comunei Vîlcelele, județul Călărași.

Prezent la eveniment, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov, Marius Toth, a explicat că prin Submăsura 16.4 se acordă sprijin structurilor care sunt angajate într-un lanț agroalimentar și, chiar dacă sumele disponibile nu sunt mari, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora. A fost însă rezervat în declarații în ceea ce privește construcția de proiecte la cheie și a precizat că AFIR nu îi permite legislația europeană să dezvolte astfel de practici. De asemenea, el nu a menționat niciun nume din top 3 firme de consultanță cu cele mai multe proiecte. La fel de vag a fost și răspunsul acordat lui Anghel Constantin în ceea ce privește susținerea cooperativelor.

„Crearea unui cadru legislativ care să ajute aceste cooperative și care să le acorde facilități, nu ține neapărat de resortul AFIR. Din punctul nostru de vedere, aceste cooperative sunt eligibile pentru aproape măsurile și submăsurile care sunt destinate agriculturii, dar și dezvoltării rurale în general, pe de-o parte. Pe de altă parte, sigur, poate că este momentul să menționăm Submăsura 16.4 care este menită să acorde un sprijin pentru cooperarea agricolă în domeniul agricol și în domeniul pomicol. Mai exact, toate structurile care sunt angajate într-un lanț agroalimentar pot accesa această măsură. Sigur, suma nu este foarte mare, dar este un ajutor, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora”, a precizat Toth. „Tot aici ar fi de menționat măsura care finanțează în continuare înființarea și funcționarea grupurilor de producători în sectorul agricol, respectiv Submăsura 9.1. Acestea două ar fi măsuri dedicate special ideii unor parteneriate, fie că este sub forma unor cooperative sau sub alte forme juridice, parteneriate între actorii care sunt în sectorul agricol, atât în ceea ce privește partea de exploatații, cât și partea de procesare”.

Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit 15 milioane de euro prin PNDR 2014-2020

În cadrul aceleiași dezbateri, Marius Toth a mai adăugat că prin PNDR 2014-2020, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit aproximativ 15 milioane de euro, în condițiile în care au fost și vor urma să fie deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro

„În ceea ce privește fondurile destinate agriculturii și spațiului rural, nu numai că au fost deja contractate fonduri, dar au fost făcute și plăți pe perioada de programare 2014-2020, cel puțin la nivelul Centrului Regional București-Ilfov. Și aici vorbim despre județele Călărași, Ialomița, Ilfov și Municipiul București. Până în momentul de față am plătit efectiv în jur de 15 milioane de euro. Sigur, nu este o sumă mare, dar e adevărat, suntem la începutul programului, au fost deschise o serie întreagă de măsuri și sesiuni de depunere de proiecte”, a precizat Toth. „La nivel național, anul acesta, am făcut rapid un calcul estimativ, au fost deschise și vor fi deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro”.

Și pentru a avea date și mai exacte, Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași, a intrat și mai mult în detaliu. El a spus că la nivelul județului Călărași, pe submăsura instalării tinerilor fermieri, în iulie 2016, au fost depuse proiecte cu o valoare totală de 960.000 de euro. În plus, pe Submăsura 4.1, Călărașiul a avut proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro.

„La nivelul județului Călărași, pe Submăsura 6.1 (n.r. - Instalare tineri fermieri) am avut proiecte depuse în luna iulie a.c. pentru valoarea de 960.000 euro. Această măsură prevede ca și prag între 40.000 și 50.000 de euro pe proiect. Ca atare, cam aceasta este valoarea contractată. Pe proiecte mici, putem spune că în județul Călărași vor intra un milion de euro, ceea ce este un lucru foarte bun și este o perioadă de început pentru ca, cei interesați, să se poată dezvolta”, a spus Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași. „Pe Submăsura 4.1, în Călărași am avut 40 de proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro”.

Producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vîlcelele, județul Călărași au putut afla sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și a satului românesc în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, eveniment care au avut loc sâmbătă, 10 septembrie 2016, începând cu ora 11, la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești, complex construit de Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași.

„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, dar și „Ziua Comunei Vîlcelele”, evenimente care au avut loc în aceeași zi, au făcut parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.

Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani  de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.

Publicat în Finantari

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în prezent nu există nicio cooperativă care să activeze pe zona de legume-fructe, ci doar 20 de organizații de producători, în condițiile în care în anul 1938, țara noastră deținea nu mai puțin de 500 de astfel de forme de asociere, funcționale, în toate sectoarele.

 

Șeful MADR recunoaște totodată că o singură organizație de producători are o cifră de afaceri de 70 milioane lei, cea mai mare investiție în sector fiind de 16-17 milioane lei, după 2007.

 

„În 1938 aveam 500 de cooperative în toate sectoarele. (...) În prezent, organizațiile de producători de fructe și legume sunt aproape 20, iar cooperative nu știu să existe în sectorul legume-fructe. (...) Cea mai importantă organizație a avut investiții pe fonduri europene și naționale, în anii de la aderare, undeva la 16-17 milioane lei. Pe de altă parte, cifra de afaceri a organizației cele mai importante din România este de 70 milioane lei anual. Este un caz unic”, a precizat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii în exercițiu, cu ocazia evenimentului de lansare a Caravanei cu tema: „Importanța asocierii pentru succesul de piață al fermierilor din sectorul horticol”, organizat de Ambasada Olandei la București. „Din păcate, țara noastră are o mare problemă în sectorul fructe-legume unde nu avem o organizare corespunzătoare. La Bruxelles au fost multe discuții privind slaba organizare în țările Europei Centrale și de Est; nu este numai cazul României. Chiar și Polonia nu stă foarte bine la acest capitol”.

 

Oficialul guvernamental a mai adăugat că organizațiile de producători din sectoarele legume-fructe și viticultură primesc bani de la Uniunea Europeană (UE) atâta vreme cât comercializează produsele prin intermediul formei asociative, sprijinul fiind de 4,1 la sută din cifra de afaceri.

 

În plus, sprijinul pentru funcționarea organizației de producători este 10% în primii doi ani, respectiv 8, 6 și 3 procente în următorii trei ani.

 

„În sectoarele fructe și legume, respectiv viticultură, sprijinul european se acordă prin intermediul organizațiilor de producători. În mod cert, pe măsură ce producătorii se vor organiza, vor avea un alt cuvânt de spus. În mod sigur, supermarketurile vor prefera să ia produse locale, decât să meargă în alte state membre sau în țări terțe după ele, atâta timp cât producătorii noștri se vor asocia și vor fi în măsură să ofere cantități importante, ritmic, către piață.

 

Pentru organizațiile de producători sunt condiții impuse la nivel european și sunt condiții impuse de către fiecare stat membru în parte. Pentru a profita de sprijinul european, trebuie mai întâi de toate, producătorii să comercializeze toate produsele prin organizația de producători din care fac parte. Pentru a primi sprijinul european, acesta este de 4,1 la sută din cifra de afaceri (cifra se poate duce până la 4,6%). Dacă vreau să iau bani pentru investiții, pot primi în funcție de cifra mea de afaceri 4,1% care sunt 75 la sută bani europeni și 25% bani naționali. Sunt și mari avantaje în ceea ce privește sprijinul pentru funcționarea organizației de producători, care este 10% în primii doi ani, 8, 6 și 3 procente în următorii trei ani”, a adăugat Irimescu.

 

În ceea ce privește dubla impozitare în cadrul cooperativelor – marea problemă cu care se confruntă cei dornici să pună bazele unei astfel de forme de asociere – Achim Irimescu recunoaște că a avut o discuție cu premierul Cioloș care a trasat un set de sarcini astfel încât, împreună cu ministrul Finanțelor, să existe „o discuție” pe această temă.

 

„Am avut o primă discuție și săptămâna aceasta sper să ne revedem din nou pentru a pune la punct mai multe inițiative, una care vizează reducerea dublei impozitări pentru cei care se asociază. Mai există un act legislativ pe circuit pentru introducerea de facilități fiscale pentru cooperative. Sper eu ca, în final, să creăm un cadru legislativ care să încurajeze producătorii noștri să se asocieze”, a conchis ministrul Agriculturii.

 

Stella Ronner-Grubacic: Fermierii români vor putea învăţa din experienţa de mai bine de un secol a Olandei în domeniul asocierii şi al inovării

 

Fermierii români vor putea învăţa din experienţa de mai bine de un secol a Olandei în domeniul asocierii şi al inovării, deşi în momentul de faţă există diferenţe semnificative între cele două ţări, a precizat la rândul său ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner-Grubacic.

 

„Îmi dau seama că există diferenţe între România şi Olanda când vorbim de asociere, iar Olanda are experienţă de mai bine de un secol în dezvoltarea acestora. Astăzi, 75% dintre fructele şi legumele din Olanda ajung pe piaţă prin asociaţiile de producători, iar acestea au succes nu numai din punct de vedere comercial, dar şi un impact masiv asupra producătorilor şi în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel local şi regional”, a declarat, luni, la Piaţa de Gros „Abundia”, ambasadorul Olandei la Bucureşti, prezent la lansarea Caravanei privind asocierea fermierilor din sectorul horticol.

 

Grubacic a subliniat totodată că în România se observă o creştere tot mai mare a cererii de legume şi fructe, susţinută şi de reducerea TVA la alimente de la 24 la 9%, însă comercianţii aşteaptă o fiabilitate şi certificare globală, deţinând o putere masivă de cumpărare şi negociere. Din acest punct de vedere, numai organizaţiile de producători pot obţine condiţii mai bune şi contracte pe termen mai îndelungat.

 

Potrivit sursei citate, Olanda se află pe prima poziţie în topul investitorilor din România, cu peste 4.500 de companii olandeze înregistrate, iar acest lucru se datorează în mare parte şi politicii fiscale din ţara noastră.

 

„Guvernul poate contribui cu foarte multe lucruri pentru a îmbunătăţi asocierea fermierilor, începând cu politicile fiscale şi schimburi de experienţă. Toţi experţii olandezi sunt gata să facă schimb de cunoştinţe cu fermierii români, deoarece Olanda are multe de oferit în domeniul asocierii şi al inovării. (...) Am început acest tur pentru a discuta efectiv despre aspectele practice ale asocierii şi ne vom duce de la Bucureşti, la Ruse, la Tecuci şi la Iaşi”, a adăugat ambasadorul Olandei la Bucureşti.

 

Ambasada Olandei la Bucureşti organizează, în perioada 1 - 4 februarie 2016, Caravana „Importanţa asocierii pentru succesul de piaţă al fermierilor din sectorul horticol”, care se va desfăşura în patru zone de referinţă pentru sector, respectiv în Bucureşti, Ruse (Bulgaria), Tecuci şi Iaşi. Experţii olandezi vor împărtăşi fermierilor români experienţa lor în acest sector şi rolul asocierii producătorilor agricoli.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista