În toamna acestui an, țara noastră poate acorda producătorilor agricoli un avans de până la 70% din plăţile directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, ca urmare a unei decizii aprobate de Comisia Europeană (CE), au anunţat, luni, 23 septembrie 2019, vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale”, se precizează într-un comunicat al ministerului, remis la redacție.

Statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019.

Publicat în Finantari

În viitorul apropiat, în cazul României, pe fondul procesului de flexibilizare, plățile directe sub forma subvențiilor europene vor cunoaște un reviriment în detrimentul fondurilor destinate dezvoltării rurale, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”.

„Avem în vedere următoarea schemă de gândire, pe care v-o pun astăzi aici: - (...) ce facem cu bugetul următor, unde Planul Național de Dezvoltare Rurală este la 6,7 miliarde de euro, cu 1,4 miliarde mai puțin decât în exercițiul trecut? La această dată, toată subvenția pentru România, ca proiecție bugetară, este undeva între 20 și un pic de miliarde de euro, din care 13 miliarde pe plăți directe. Crește subvenția pe unitatea de suprafață și scade pe PNDR, pentru că este conceptul acesta de flexibilitate, unde tu ai voie să dai de la un pilon la altul”, a afirmat oficialul guvernamental.

Ca urmare a discuțiilor purtate între guvernanți și partenerii sociali, potențiali beneficiari ai fondurilor europene, au reieșit mai multe direcții de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc, pomicultura, procesarea, susținerea tinerilor fermieri și a învățământului liceal agricol reprezentând priorități demne de luat în seamă.

„Ne vom duce cu bani în patru direcții: - pomicultura țării românești, care este, la ora actuală, neatractivă, un patrimoniu imens al țării care nu a fost suficient susținut; unitățile de prelucrare la sate pentru a procesa resursele existente, începând de la fructele de pădure, până la lapte sau altceva; drumurile agricole să constituie acea infrastructură atât de necesară; (...) să ne ducem către tineri. Noi suntem astăzi, dar mâine, nu. Agricultura trebuie să fie. Ea trebuie să fie pusă în mâinile generațiilor care urmează. Cum îi stimulăm, cum îi antrenăm, cum îi încălzim, cum îi atragem și, atunci, trebuie să dăm acest culoar pentru fermele tinerilor; cercetare licee agricole. Acestea sunt direcțiile pe care le-aș vedea, după o analiză serioasă în minister și după o preocupare permanentă pentru prezentul și viitorul agriculturii românești”, a mai adăugat Daea.

Au fost prelungiri

„Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a răspunde nevoilor identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor-cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019”, preciza ministerul de resort, joi, 1 august 2019.

Propuneri legislative privind PAC, după 2020

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322, din 2 mai 2018) a stabilit viitorul buget pentru agricultură. În timp ce Uniunea continuă să consacre o parte semnificativă a bugetului său pentru agricultură (28,5 % din bugetul total) (a se vedea tabelul de mai jos), se constată reduceri semnificative ale prețurilor curente (de la -3 la -5%) și, mai ales, în termeni reali (-12 până la -15%), ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniune (contribuitor net la buget) și a nevoilor de finanțare care rezultă din noile priorități ale Uniunii (migrație, frontiere externe, frontiere digitale, transport). Pachetul agricol se ridică la 324,2 miliarde de euro, în prețuri constante, din 2018, ceea ce ar trebui comparat cu bugetul aferent perioadei anterioare 2014-2020, minus cheltuielile pentru Regatul Unit. Primul pilon a continuat să aibă prioritate (Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 78,4%), deși acesta a scăzut cu 7 sau 11%, dezvoltarea rurală fiind cea mai afectată, cu o scădere de 25 sau 28%.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouă obiective care să reflecte funcționalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale, în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate. În orice caz, plățile directe (decuplate și cuplate) ar rămâne elementele prioritare ale noii PAC.

Publicat în Finantari

Miercuri, 28 august 2019, statele membre ale blocului comunitar (UE28) au aprobat o serie de măsuri de sprijin propuse de Comisia Europeană (CE), menite să atenueze dificultăţile financiare cu care se confruntă fermierii din cauza condiţiilor meteorologice şi pentru a creşte disponibilitatea hranei pentru animale.

„Încă de la începutul fenomenelor climatice extreme, am urmărit îndeaproape situaţia şi suntem pregătiţi să oferim sprijin fermierilor noştri. Comisia a fost tot timpul în strânsă legatură cu toate statele membre şi am reacţionat rapid atunci când a fost necesar. Aceste măsuri ar trebui să protejeze fermierii din punct de vedere financiar, precum şi împotriva unei penurii de furaje care ar putea să le afecteze animalele”, a declarat comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, printr-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Acţiunile asupra cărora statele membre au convenit, miercuri, în cadrul unei reuniuni a comitetului, includ posibilitatea unor plăţi în avans mai mari şi a unor derogări excepţionale de la normele de „înverzire”, pentru a ajuta fermierii să asigure hrană suficientă pentru animalele lor. Producătorii agricoli afectaţi vor putea să primească un procentaj mai mare din plăţile Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce va duce la îmbunătăţirea fluxului lor de numerar. Mai exact, vorbim de ajutoare de până la 70% din plăţile lor directe care vor fi primite începând cu mijlocul lunii octombrie, respectiv 85% din plăţile privind dezvoltarea rurală vor fi primite imediat după adoptarea oficială a pachetului de măsuri la începutul luni septembrie.

Totodată, vor fi adoptate derogări de la anumite norme de „înverzire” pentru a spori disponibilitatea hranei pentru animale. Acestea includ posibilitatea de a considera terenurile lăsate în pârloagă drept culturi distincte sau ca zone de interes ecologic, chiar dacă acestea au fost păşunate sau recoltate. De asemenea, există posibilitatea de a însămânţa culturi intermediare drept culturi pure (şi nu ca amestec de culturi, așa cum este prevăzut în prezent) în cazul culturilor destinate păşunatului sau producţiei de furaje, respectiv de a reduce perioada minimă de 8 săptămâni pentru culturile intermediare, pentru a permite fermierilor care cultivă terenuri arabile să însămânţeze culturile de iarnă în timp util după culturile intermediare.

În urma deciziei de miercuri, acest pachet de măsuri ar trebui să fie adoptat, în mod oficial, la începutul lunii septembrie. Executivul comunitar precizează că va continua să fie în contact cu toate statele membre în ceea ce priveşte impactul secetei.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro ar reprezenta banii europeni care au intrat în conturile producătorilor agricoli români, în perioada 2017-2019, numai în acest an Comisia Europeană (CE) decontând României peste 2,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este anunțul făcut marţi, 27 august 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În data de 26 august 2019, au intrat în conturile României pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane de euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură şi dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,7 miliarde euro (plăţi directe şi investiţii)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform sursei citate, prin cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, domeniul agricol din România a atras 8,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019.

Publicat în Finantari

În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române a Consiliului UE va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027, sunt asigurările date de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Discuția a avut loc în contextul unei întâlniri a celor doi, din dimineața zilei de miercuri, 15 mai 2019, ocazie cu care președintele în exercițiu al Consiliului AGRIFISH a analizat, alături de comisarul Hogan, stadiul de realizare a reformei Politicii Agricole Comune (PAC) și punerea de acord privind acțiunile următoare, în vederea atingerii obiectivelor președinției române a Consiliului UE.

Conform unui document de presă transmis de MADR la redacție, printre celelalte priorități ale președinției române se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor. În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în sector.

Phil Hogan a remarcat, totodată, numărul de dosare finalizate (nouă) care situează țara noastră în fruntea plutonului țărilor care au deținut președinția în ultima perioadă, se mai menționează în comunicatul ministerului de resort.

Pachetul de reformă a PAC post-2020

Cu o zi înainte, șeful MADR a condus lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) – AGRIFISH de la Bruxelles.

Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat, în special, Pachetul de reformă a PAC post-2020, cât și Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC - schimb de opinii cu privire la noul model de performanță.

„Noul model de performanță este elementul central al reformei PAC și cea mai inovatoare caracteristică a acesteia. Aceste schimbări de paradigmă vor permite statelor membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor lor naționale, dar vor avea și o responsabilitate mai mare. Avansarea discuțiilor noastre cu privire la acest aspect ne va ajuta să definim poziția Consiliului cu privire la întregul pachet de reformă”, a afirmat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și președinte al Consiliului AGRIFISH.

Consiliul a avut un schimb de opinii în cadrul sesiunii publice privind noul model de performanță a pachetului de reformă PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției. Miniștrii și-au concentrat intervențiile asupra raportării reperelor și a evaluării performanței, precum și asupra posibilității stabilirii unor sume unitare pentru intervențiile altele decât pe suprafață și pe cap de animal.

O planetă curată pentru toți

„Săptămâna trecută, la Sibiu, liderii noștri au reafirmat importanța abordării unitare a schimbărilor climatice. Deși obiectivul principal al agriculturii este asigurarea securității alimentare pentru Europa, agricultura și silvicultura pot contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în ceea ce privește mediul. Astăzi, am discutat despre modul în care putem să-i încurajăm și să-i pregătim pe fermierii noștri să facă față acestei provocări”, a mai declarat oficialul guvernamental român.

Consiliul a fost informat și a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele agricole din comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți: o viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei.”

Miniștrii s-au concentrat, în special, asupra acțiunilor prioritare care ar trebui întreprinse la nivel european și național în domeniul agriculturii și al silviculturii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acordului de la Paris, până în 2050.

Probleme agricole legate de comerț

În cadrul aceleiași întâlniri, Comisia Europeană (CE) a informat Consiliul privind performanța comerțului agricol din UE. Executivul de la Bruxelles a raportat, în special, ultimele progrese ale inițiativei sale diplomatice de promovare a produselor agricole europene în lume, precum și negocierile comerciale care au fost încheiate sau sunt în curs de desfășurare și care au un impact asupra agriculturii europene. Acestea includ: Mercosur, Australia și Noua Zeelandă.

Oficialii statelor europene au avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să reflecteze asupra aspectelor sensibile, precum și asupra priorităților și avantajelor pentru agricultura UE, în contextul negocierilor comerciale libere aflate în curs de desfășurare și a celor viitoare, întreprinse de UE.

Miniștrii agriculturii prezenți la eveniment au fost, de asemenea, informați despre regulamentul privind viitorul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, urmărirea hotărârii Curții Europene de Justiție privind organismele modificate genetic, respectiv situația din sectorul fructelor.

Publicat în International

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne
Luni, 11 Februarie 2019 16:11

AFIR, sub asediul fraudelor

O lungă listă de infracțiuni care au debutat în 2009 și care au drept scop obținerea frauduloasă de fonduri europene destinate dezvoltării rurale a fost publicată luni, 11 februarie, de Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), cauze finalizate de procurorii anticorupție în luna ianuarie a acestui an.

De la tânăr fermier, la tânăr inculpat

Potrivit acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorii anticorupție au reținut că în cursul anilor 2012 și 2016, în contextul solicitării unui sprijin financiar pentru Instalarea Tinerilor Fermieri (măsura 112), inculpatul Apostol Alin Gabriel a folosit, în relația cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), mai multe documente false, (contract de vânzare-cumpărare, încheiere notarială și diverse adeverințe), pentru a demonstra că îndeplinește condițiile necesare pentru a primi finanțare, așa cum sunt menționate în „Fișa de Evaluare a Criteriilor de Selecție”.

Prin aceste demersuri, inculpatul Apostol Alin Gabriel a obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 178.840 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR (fosta APDRP) s-a constituit parte civilă în cauză.

„În prezența apărătorului ales, inculpatul Apostol Alin Gabriel a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei stabilite, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv: - 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat”, se precizează în informarea DNA.

Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Apostol Alin Gabriel, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției, a fost trimis Tribunalului Vaslui.

A dat ferma pe sechestru

Un alt caz prezentat de cei de la DNA este cel al inculpatului Stan Anton.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2012 - 2013, inculpatul Stan Anton a folosit în relația cu Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Tulcea documente false în scopul de a obține, în mod injust, sume de bani în cadrul proiectului intitulat „Dezvoltarea fermei vegetale Stan Anton – localitatea Enisala, județul Tulcea”.

O parte din documentele false atestau faptul că inculpatul a îndeplinit și condițiile minime cerute, printre care și acelea de a fi membru al unei familii de fermieri și să fi lucrat mai mult de 50% din timpul lui de lucru în cadrul unei ferme (nu neapărat în ferma familiei), cu cel puțin 12 luni înaintea instalării lor pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole.

„Prin aceste demersuri, au fost obținute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 106.668 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investiților Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză”, se menționează în informarea DNA.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului.

Procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Stan Anton pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Tulcea cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.

25.877 lei... fără PFA

Nu în ultimul rând, DNA informează că, în perioada 2009 - 2013, inculpatul Vulpe Romeo, în calitate de primar al comunei Tănăsoaia, a indus și menținut în eroare Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Vrancea, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul proiectului intitulat „Dezvoltarea exploatației agricole și creșterea veniturilor realizate din comercializarea producției”.

Mai exact, inculpatul a depus trei cereri de plată, în condițiile în care cunoștea faptul că la data de 23 octombrie 2009 radiase personal PFA Vulpe M. Romeo, prin urmare, nu mai îndeplinea condiția de acordare a plăților în proiect.

„Prin aceste demersuri, au fost obținute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 25.877 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investiților Rurale (AFIR) s-a constituit parte civilă în cauză”, se menționează în documentul DNA.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui autoturism ce aparține inculpatului.

Procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Vulpe Romeo, în prezent și la data faptei primar al comunei Tănăsoaia, jud. Vrancea, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Și acest dosar a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.

Publicat în Finantari

În noul exercițiu financiar 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariției unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), și anume Planul Strategic Național a declarat, luni, 4 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„În primul rând, vom abandona Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ca şi concept. El se va stinge în exerciţiul 2021-2027, dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plăţile directe şi cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept, și anume acela de «Plan Strategic Naţional» care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înţelegând FEGA şi FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Naţional dorinţele statale, deciziile, dorinţele care izvorăsc dintr-o cerinţă a satului românesc şi dintr-o nevoie a fermierului român. Iată, deci, că vom fi nevoiţi să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta, trebuie să ne pregătim şi întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinţei interesului fiecărei ţări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente uşoare de lucru şi să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice ţară, prin Planurile Naţionale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea, potrivit unui comunicat al MADR.

Oficialul guvernamental a evidenţiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanţă. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă „PAC ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiţi”, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care „nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte ţări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toţi”.

Petre Daea a fost prezent luni la Conferinţa Naţională cu tema „Satul românesc are viitor”, eveniment organizat de MADR, prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR.

Publicat în Știri interne

Într-un raport incendiar dat publicității de Curtea de Conturi Europeană (ECA) se menționează că acțiunile Uniunii Europene (UE) vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în legătură cu anumite aspecte importante, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește animalele de fermă, specialiștii Curții apreciind că ar trebui redus decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în aplicare pe teren.

Concret, pentru a examina modul în care este verificată bunăstarea animalelor de fermă și punerea în aplicare la nivel global a strategiei UE în materie de bunăstare a animalelor, auditorii ECA au vizitat cinci state membre ale blocului comunitar, și anume Germania, Franța, Italia, Polonia și România.

„Concluzia Curții a fost că acțiunile UE au avut succes în unele domenii, dar CONTINUĂ SĂ EXISTE DEFICIENȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RESPECTAREA STANDARDELOR MINIME. Se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și PAC ar putea fi utilizată într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare a animalelor”, afirmă analiștii Curții, în urma analizelor aprofundate.

„Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Comisia Europeană a adoptat o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate, dar este în continuare necesar să reducem decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în practică”.

Conform afirmațiilor vocilor autorizate ale ECA, persistă anumite deficiențe în unele domenii, în special în legătură cu practicarea în mod curent a codotomiei la porci, cu nerespectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul și cu procedurile de asomare la sacrificare.

Cei de la ECA spun că CE a publicat orientări privind modul în care ar trebui transportate și sacrificate animalele, precum și orientări privind bunăstarea porcinelor, dar există în continuare probleme legate de modul în care acestea sunt aplicate pe teren. În opinia Curții, statele membre dau în general curs recomandărilor formulate de CE, dar punerea lor în aplicare poate fi un proces îndelungat.

De asemenea, Curtea a identificat bune practici, în special în ceea ce privește coerența inspecțiilor oficiale ale statelor membre, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate.

„Statele membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și a reclamațiilor pentru a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de bunăstare a animalelor”, se menționează în raport. „Curtea consideră că, în general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale. Au existat, de asemenea, cazuri în care sancțiunile aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor”.

1,5 miliarde euro alocate de UE pentru plăți pe bunăstare

UE are unele dintre cele mai înalte standarde din lume în materie de bunăstare a animalelor, care includ norme privind creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă. Politica Agricolă Comună (PAC) condiționează plățile agricole de respectarea unor niveluri minime de bunăstare a animalelor, în timp ce politica de dezvoltare rurală îi încurajează pe fermieri să aplice standarde mai ridicate. Pentru perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat, în cadrul dezvoltării rurale, 1,5 miliarde de euro pentru plăți în favoarea bunăstării animalelor.

CE a combinat acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la atingerea conformității. Ea a avut succes în unele domenii importante, în special adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția referitoare la utilizarea bateriilor care restrâng comportamentul găinilor ouătoare. Comisia Europeană și statele membre au cooperat în vederea elaborării de orientări destinate să îmbunătățească înțelegerea și aplicarea cerințelor legale, orientări care au fost difuzate pe scară largă. În general, statele membre vizitate au urmat recomandările Comisiei, dar au avut uneori nevoie de mult timp pentru a le da curs.

Luând în calcul toate cele afirmate mai sus, Curtea formulează un număr de recomandări în atenția Comisiei, menite să îmbunătățească gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări vizează cadrul strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării normelor, orientările pentru atingerea conformității, întărirea legăturilor dintre ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni care să abordeze mai bine bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare rurală.

Bunăstarea animalelor susține condițiile de concurență echitabile

Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45% din totalul activității agricole a blocului comunitar, generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă aproximativ patru milioane de locuri de muncă. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de bunăstare a animalelor contribuie la menținerea unor condiții de concurență echitabile în aceste sectoare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 3