Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Fiecare exploatație agricolă din Uniunea Europeană (UE) ar putea primi (justificat) ajutoare de stat în valoare maximă de 25.000 de euro, în loc de 15.000 de euro, fără o notificare prealabilă, pe o perioadă de trei ani, potrivit propunerii Comisiei Europene (CE) de vineri, 2 martie 2018, exprimată printr-un comunicat de presă.

Conform precizărilor Comisiei, ajutoarele „de minimis” s-au dovedit deosebit de folositoare în perioade de criză, în condițiile în care permit o reacție rapidă în sprijinul fermierilor, astfel încât aceștia să facă față unor situații de urgență.

Comisia Europeană răspunde astfel solicitărilor venite de la statele membre în vederea majorării plafonului pentru aceste ajutoare, în ideea de a le permite țărilor UE să distribuie fonduri mai mari şi mai rapid, fără a trece prin procedura notificărilor.

Mai mult, pentru a se asigura că nu vor apărea distorsiuni pe piață, a fost introdusă o clauză suplimentară potrivit căreia niciun sector agricol nu va putea primi, singur, mai mult de 50% din fondurile naționale pentru ajutoare „de minimis”.

Totodată, Comisia propune crearea unui registru central pe care statele membre vor trebui să îl pună la punct și să îl utilizeze, în ideea de a simplifica monitorizarea modului în care ajutoarele sunt distribuite și utilizate.

CE așteaptă acum reacții la propunerile sale din partea autorităților publice până la data de 16 aprilie 2018. După consultările cu statele membre, propunerea ar urma să fie adoptată de Comisie până la vară.

Publicat în Finantari

Potrivit deciziei Guvernului Tudose de miercuri, 10 ianuarie 2018, au fost aprobate printr-o hotărâre plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017, care se încadrează în limita sumei de 114.634.650 de euro, aproape 111 milioane de euro fiind alocate doar culturilor amplasate pe teren arabil.

Suma se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018, şi se distribuie astfel: 110.891,950 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 7,150 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656,200 mii euro pentru tutun;
109,200 mii euro pentru hamei; 1.970,150 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumurile pe hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor stabilite prin această HG la suprafețele eligibile din baza de date a acesteia pentru anul 2017”, se precizează în comunicat”.

Cursul de schimb la care se efectuează plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii este de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicat în Finantari

De-a lungul celor 11 ani de dezvoltare și implementare a sistemului IACS al APIA, perioadă în care statul român a plătit dezvoltatorilor 57,4 milioane de euro, firma Siveco a câștigat în total 39,4 milioane de euro, adică o medie anuală de 3,28 milioane de euro bani plătiți pe softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

„În perioada iulie 2006 – iunie 2017 (11 ani calendaristici), valoarea medie anuală este de 5.222.599 de euro, defalcată astfel: 4.044.422 de euro pentru serviciile de dezvoltare de funcționalități pentru sistemul IACS al APIA, respectiv 1.178.177 de euro pentru serviciile de mentenanță și suport tehnic.

De-a lungul celor 11 ani de dezvoltare și implementare a sistemului IACS al APIA, valoarea cumulată a serviciilor de dezvoltare de funcționalități este de 44.488.642 de euro, iar valoarea cumulată a serviciilor de mentenanță și suport tehnic este de 12.959.948 de euro. Astfel, costul total aferent dezvoltării și implementării IACS în perioada iulie 2006 – iunie 2017 este de 57.448.590 de euro.

Din valoarea totală, suma care a revenit Siveco România este de 39.424.243 de euro (3.285.354 de euro, valoare medie anuală), defalcată astfel: 30.750.585 de euro pentru serviciile de dezvoltare și 8.673.658 de euro pentru serviciile de mentenanță și suport tehnic”, se precizează în documentul de presă al companiei.

Într-o conferință de presă care a avut loc miercuri la București, Florin Ilia, preşedinte şi CEO al Siveco, a afirmat că softul creat pentru APIA nu este scump, comparativ cu cel care rulează în alte state, precum cel din Ungaria, şi raportat la sumele derulate prin intermediul acestuia.

„Am auzit comentarii în decursul anilor despre softul acesta IACS. Un comentariu care nu îmi place este «costă prea mult», «este prea scump softul acesta». Ei bine, softul acesta reprezintă, costul lui, mai puţin de 0,3% din valoarea banilor pe care îi gestionează, pe care îi aduce. Aceasta, în condiţiile în care Politica Agrară Comună şi reglementările naţionale se schimbă în fiecare an”, a afirmat Florin Ilia.

În condițiile în care APIA a gestionat plățile directe pentru circa două milioane de agricultori în perioada iulie 2006 – iunie 2017, la o valoare medie anuală totală de 5,22 milioane de euro, vecinii maghiari (ARDA), pentru doar 178.300 de fermieri, au plătit anual 5,91 milioane de euro, însă doar pentru perioada 2003-2004, respectiv 2010-2014. AGEA din Italia a plătit pentru perioada 2007-2016 o valoare medie anuală de 120 de milioane de euro, la un nivel de procesare a cererilor de plată aferente celor 1,236 milioane beneficiari.

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană (UE) şi până în prezent, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro, a declarat, în cadrul aceleiași conferințe, Adrian Pintea, directorul general al Agenţiei.

„De la aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 şi până în prezent, instituţia pe care o conduc a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro. Partenerii noştri vă spuneau doar de 17 miliarde de euro care sunt strict prin sistemul IACS, dar prin APIA mai sunt derulate şi alte forme de sprijin în afara acestui sistem. Deci, în total, APIA a adus peste 20 de miliarde de euro, având o rată medie anuală de absorbţie a fondurilor de peste 96%”, a spus Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, referitor la plăţile anului 2016, din luna octombrie şi până la data curentă s-a autorizat la plată o sumă de peste 2,5 miliarde de euro.

Într-o anchetă publicată de Revista Fermierului acum mai bine de un an, la acea vreme, patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) nu erau contractate nici până la data de 15 februarie 2015, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finală campania 2015” (CR 02.112), potrivit informațiilor obținute în exclusivitate din partea unor surse guvernamentale.

Aceste module trebuia să fie contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până la momentul publicării anchetei. Motivele ar trebui să fie explicate atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cele noi (Irimescu și Daea), lucru care nu s-a întâmplat nici până acum.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort (Daniel Constantin), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu ar fi fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial. Pentru ce? Se întrebau la acea vreme jurnaliștii de la Revista Fermierului. Alt semn de întrebare, în condițiile în care existau întârzieri la finalizarea acordurilor, întrebări care nici la nivelul anului 2017 nu au un răspuns clar.

Sistemul de precontractare/contractare a acestor module este destul de complex și presupune o relație complicată de colaborare între APIA, consorțiul dezvoltator, evaluatorul extern și apoi feedback invers către APIA. Mai exact, pe scurt, în primă instanță, Agenția de Plăți transmite un CR (o cerere) către dezvoltator, acesta face (printre altele) necesarul de zile de muncă (man days), evaluatorul extern aprobă sau nu planul de cheltuieli, documentele se transmit către dezvoltator, iar acesta înapoi către APIA. Asta, dacă toți actorii implicați au resursele necesare pentru îndeplinirea taskurilor. În afară de evaluator, toți ceilalți actori par a avea probleme la capitolul resursă umană.

Sistemul informatic dezvoltat de SIVECO pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea şi implementarea IACS au reprezentat o condiţie esenţială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

Publicat în Finantari

Până luni, 19 iunie 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a plătit 27.003.244 (6 milioane de euro) unui număr de 2.003 beneficiari ai programului de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate, potrivit unui comunicat de presă transmis marți presei.

Conform aceluiași document, în perioada următoare, fermierii vor mai primi alte 1.294.000 de lei, adică mai bine de 280.000 de euro.

Majoritatea agricultorilor care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598) şi Buzău (89). În funcţie de documentaţiile depuse de către direcţiile agricole judeţene, urmează a fi efectuate plăţile şi pentru restul celor înscrişi pentru ciclul 1 de producţie, care au valorificat pe piaţă cantităţile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 de beneficiari.

„Restul celor înscrişi în program care nu au livrat pe piaţă cantităţile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spaţii protejate în ciclul 2 de producţie, şi anume perioada noiembrie-decembrie 2017”, se arată în comunicatul MADR.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 de beneficiari din toate judeţele ţării, cei mai mulţi înscrişi fiind din judeţele Olt, Giurgiu, Galaţi, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Resursele financiare pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Publicat în Horticultura

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

După ce eurodeputatul Daniel Buda a acuzat Guvernul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș că nu a reușit absorbția „fără proceduri complicate și fără prea mari bătăi de cap pentru membrii Executivului” a celor 11,14 milioane de euro alocate României sub formă de ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, Ministerul Agriculturii vine cu un răspuns care va genera cu siguranță rumoare printre fermieri: „au depus cereri de plată (n.r. - doar) 16.837 de producători de lapte din cei aproximativ 21.000 înregistrați, cu o valoare de 7.057.952 euro”, termenul fiind extins până pe 6 iunie.

Încă o dată, guvernanții români, indiferent de culoarea lor politică, se dovedesc a fi inventivi până la urmă și reușesc să găsească resurse juridice pentru cheltuirea banilor, de această dată prin prelungirea termenului de depunere a actelor până la 6 iunie 2016, conform art. 2 din R. (UE) 1853/2015 și ale art.11 din HG nr. 160/2016 plăţile putând fi efectuate până cel târziu la data de 30 iunie 2016. Acțiunea este, din păcate, în oglindă cu termenul de depunere a cererilor de plată pentru Campania 2016 (fără penalizare), inițial fiind precizat termenul de 15 iunie pentru ca, ulterior, acesta să fie tot 31 mai.

Potrivit comunicatului de presă primit la redacție, au depus cereri de plată 16.837 de producători de lapte din cei aproximativ 21.000 înregistrați, cu o valoare de 7.057.952 euro, „ceea ce reprezintă un procent de 80,44% din suma totală alocată sectorului”.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor de lapte care nu au reuşit să depună cererea de ajutor financiar în perioada menţionată mai sus prin H.G. nr. 367/18.05.2016, de modificare a HG 160/2016, mai spun oficialii MADR, s-a stabilit o nouă perioadă de depunere între 30 mai – 6 iunie 2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiari.

Mai mult, potrivit documentului de presă, pentru buna desfăşurare a activității de administrare a cererilor de acordare a ajutorului financiar, APIA a elaborat „Ghidul solicitantului ajutorului financiar”, a dezvoltat o aplicație electronică şi a elaborat instrucţiuni de lucru pentru primirea şi verificarea cererilor. Preluarea cererilor în prima sesiune de depunere s-a desfășurat în condiții optime, afirmă guvernanții, iar până la data de 26 mai 2016 au fost introduse în aplicația electronică a ajutorului excepțional – în sectorul laptelui şi produselor lactate aproximativ 10.500 de cereri.

„Plata sprijinului se poate face după primirea tuturor cererilor de plată (inclusiv cele din sesiunea a doua) având în vedere procedura de redistribuire a plafonului rămas neutilizat sau reducere a cuantumului individual în cazul depăşirii plafonului alocat, conform art. 12 din HG 160/2016 așa cum a fost modificată prin HG 367/2016”, se mai arată în comunicat.

Condiții de primire a ajutoarelor pentru sectorul lapte și lactate

În sectorul laptelui şi produselor lactate, conform art. 4, alin (1) din HG nr. 160/2016, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte care sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, şi deţin cotă de livrări la data de 31 martie 2015.

De asemenea, primesc ajutor și crescătorii aflați în activitate, fapt dovedit prin existenţa unui contract încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim-cumpărător, şi deţin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului. Nu în ultimul rând, bani primesc cei a căror producţie de lapte livrată pe beneficiar este de minimum cinci tone de lapte în anul de cotă 2014-2015.

Conform art. 5 din HG nr. 160/2016, suma cuvenită fiecărui producător de lapte, se calculează de către APIA conform cantităţii de lapte livrate în anul de cotă 2014-2015, astfel 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 de tone inclusiv, 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 de tone şi până la 200 de tone inclusiv, respectiv 2.900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 de tone.

Aproape trei milioane de euro, disponibile pentru crescătorii de porci. Suma este acoperită de cereri

Același comunicat precizează că în sectorul de creştere a porcinelor, suma prevăzută se distribuie crescătorilor de porcine este echivalentul în lei a 2.072.804 euro pentru activitatea de creştere şi îngrăşare din exploataţii, respectiv echivalentul în lei a 300.000 euro pentru activitatea de reproducţie din exploataţii.

În ce privește termenul de depunere pentru obţinerea ajutoarelor financiare, MADR face precizarea că până la data de 8 aprilie 2016, producătorii agricoli au depus cererea de solicitare la centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice. Plăţile urmează să se efectueze până la data de 30 iunie 2016.

„La data prezentei, respectiv 26 mai 2016, sunt încărcate în aplicația electronică a ajutorului excepțional – sectorul porcine - un număr de 215 cereri de solicitare cu anexele aferente, pe baza carora se determina efectivele eligibile, respectiv cuantumul pentru activitatea de creştere şi îngrăşare din exploataţii si pentru activitatea de reproducţie din exploataţii”, conform documentului de presă. „Facem precizarea că suma totală alocată sectorului de creştere a porcinelor se împarte la producătorii agricoli au depus deja cererea de solicitare”.

Daniel Buda, atac dur Ministerul condus de Achim Irimescu

Într-o postare de pe Facebook, eurodeputatul Daniel Buda precizează că în cadrul dezbaterii din plenul PE a subliniat dificultățile prin care trece sectorul laptelelui. În opinia sa, nu doar Comisia Europeană, Consiliul sau Parlamentul European trebuie să se implice în rezolvarea acestei crize, statele naționale trebuind să fie parte în acest proces.

„Din păcate, România nu a înțeles foarte bine acest lucru. Astfel, este inexplicabil de ce Guvernul nu a găsit mecanismele prin care să cheltuie cele 11 milioane de euro puse la dispoziția fermierilor, fără proceduri complicate și fără prea mari bătăi de cap pentru cei din Guvern. Este trist să ai bani pe tavă și să nu fi în stare să îi cheltui. Este dificil de gestionat această situație și de către noi, cei care batem la porțile instituțiilor europene pentru a solicita sprijin pe agricultură iar atunci când îl primim, nu îl folosim”, spune Buda în postarea sa.

Dar iată și intervenția susținută de europarlamentar: „Sectorul lactatelor este supus unei presiuni tot mai mari din cauza creșterii cantității de lapte, dar și ca urmare a faptului că nu există o piață suficient de mare care să aibă capacitatea de a absorbi întreaga producție.

Din păcate, fermierii din România sunt puși în situația de vinde litrul de lapte cu mult sub prețul de producție, ceea ce în mod cert va duce la falimentul întregului sector.

Comisia trebuie să își intensifice eforturile pentru a rezolva diferențele majoare ale prețului laptelui cu care iese pe poarta fermei și cel care se regăsește la raft, prin consolidarea poziției fermierului în relația cu procesatorii și retailerii.
Nu este normal ca acesta să iasă cu până în 20 de eurocenți, iar la raft să îl găsim cu mai mult de un euro.

De asemenea, trebuie să găsească mecanisme eficiente pentru reducerea voluntară a producției de lapte și sprijinirea fermierilor în vederea reorientarii către sectorul de carne sau spre alte sectoare”.

11,14 milioane de euro, ajutoare destinate României. Absorbție cu cântec

Conform Hotărârii nr. 160 din 16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2015/1.853 al CE din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 202 din 18 martie 2016, suma prevăzută pentru România este echivalentul în lei a 11.145.958 euro, mai exact echivalentul în lei a 8.773.154 euro pentru sectorul laptelui şi produselor lactate, respectiv echivalentul în lei a 2.372.804 euro pentru sectorul de creştere a porcinelor. Perioada de depunere a cererilor de ajutor financiar a fost 22 martie – 08 aprilie 2016.

Publicat în Finantari