Viticultorii interesaţi pot accesa fonduri pentru finanţarea programelor de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole, în temeiul OMADR nr. 1508/2018, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis vineri, 9 august 2019.

Banii sunt disponibili prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Programul de sprijin vizat reprezintă una dintre măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol luată de Comisia Europeană (CE) atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole, ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor.

Această restructurare a plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1 000 - 1 800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 - 1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16 235 hectare.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, până în prezent, suma de 8,45 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţiile în sectorul vinicol, ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a deschis luni, 22 iulie 2019, sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici, prin care se oferă fermierilor fonduri nerambursabile de câte 15.000 de euro.

În cadrul submăsurii 6.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), fermierii pot depune solicitările de finanţare online, pe pagina de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, www.afir.info, începând din 22 iulie 2019, ora 9:00, şi până, cel târziu, la data de 31 decembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile, informează AFIR.

Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune de finanţare este de 45 900 000 de euro, din care 13 770 000 de euro sunt alocaţi doar pentru fermele din zona montană.

Finanţarea se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului la momentul finalizării obiectivelor propuse de beneficiar prin Planul de afaceri.

Pragul minim de selecţie a cererilor de finanţare depuse la AFIR prin submăsura 6.3 (pentru teritoriul naţional, inclusiv zona ITI Delta Dunării şi pentru zona montană) este de 15 puncte. Pragurile de calitate lunare sunt următoarele: 85 de puncte (valabil în perioada 22.07 - 31.08.2019), 80 de puncte (valabil în perioada 01.09 - 30.09.2019), 75 de puncte (valabil în perioada 01.10 - 31.10.2019), 70 de puncte (valabil în perioada 01.11 - 30.11.2019), 15 de puncte (valabil în perioada 01.12 - 31.12.2019).

Un număr de 3 060 de mici fermieri vor beneficia de aceste finanţări, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

„Luni, 22 iulie 2019, lansăm o nouă sesiune de primire a cererilor pentru dezvoltarea fermelor mici, pentru care sunt disponibile aproape 46 de milioane de euro, fonduri insuficiente, din păcate, dacă raportăm la nevoia de finanţare a micilor fermieri. Cei 3 060 de mici fermieri care vor beneficia de finanţare prin PNDR în această sesiune vor putea utiliza cei 15 000 de euro pe care îi vor primi pentru îmbunătăţirea managementului fermei, pentru orientarea spre piaţă a producţiei, dar şi pentru creşterea veniturilor de pe urma eficientizării activităţii la nivelul fermei. Ulterior lansării acestor sesiuni, ne vom concentra întregul efort administrativ pe gestionarea modului de implementare a proiectelor depuse şi contractate la nivelul AFIR, astfel încât să nu existe niciun risc de întârziere sau de dezangajare a sumelor”, a explicat directorul general al AFIR.

Fermierii interesaţi în vederea depunerii cererilor de finanţare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente, disponibile pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR, în pagina submăsurii 6.3.

Publicat în Finantari

Nu mai târziu de 30 septembrie 2019, fermierii pot accesa fonduri de peste 13 milioane de euro, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), pentru înfiinţarea şi funcţionarea de grupuri de producători în sectoarele agricol şi pomicol, a anunțat miercuri, 26 iunie 2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Sesiunea se derulează în perioada 26 iunie 2019, ora 9:00 - 30 septembrie 2019, ora 16:00, iar alocarea financiară anuală este de circa 7,729 milioane de euro pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, respectiv de aproximativ 5,3 milioane de euro pentru submăsura 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

„Lansăm azi o nouă sesiune de depunere a proiectelor de investiţii dedicată grupurilor de producători, cu o alocare financiară anuală de peste 13 milioane de euro pentru sectoarele agricol şi pomicol. Sprijinul financiar acordat prin PNDR 2020 este direcţionat pentru a susţine înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători, astfel încât să se poată asigura valorificarea în comun a produselor agricole ale membrilor, dar şi integrarea pe piaţă a producătorilor primari prin adaptarea producţiei acestora la cerinţele pieţei şi comercializarea în comun a producţiei lor. De asemenea, fondurile pe care le punem acum la dispoziţia fermierilor pot fi utilizate pentru a asigura îmbunătăţirea performanţelor generale şi creşterea veniturilor generate de exploataţiile agricole şi pentru crearea şi promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Pragul minim al punctajului pe care trebuie să îl întrunească o cerere de finanţare pentru depunere este de 10 puncte.

În acelaşi timp, sprijinul public acordat este 100% nerambursabil şi nu poate depăşi suma maximă de 100.000 euro/an şi 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere.

Sprijinul financiar se acordă în baza unui plan de afaceri, este forfetar, degresiv, plătit în tranşe anuale, pentru o perioadă care nu poate depăşi cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

AFIR precizează că solicitările de finanţare se depun online pe pagina de internet a agenţiei - www.afir.info, până în data de 30 septembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Totodată, pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri nerambursabile au la dispoziţie Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

FNGCIMM a anunțat miercuri, 22 mai 2019, că va garanta, în procent de până la 80% din valoare - maximum 2,4 milioane de euro , creditele acordate de către instituțiile finanțatoare beneficiarilor eligibili care desfășoară activități în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii, respectiv care derulează proiecte de investiții cu finanțare prin PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020.

„Garanția se obține la solicitarea băncii, în baza unei finanțări aprobate”, precizează IFN-ul statului într-un document remis presei.

Decizia a fost luată în condițiile în care FNGCIMM a încheiat două convenții de lucru cu EXIMBANK, în vederea acordării de garanții în baza OUG 43/2013.

„Mediul rural românesc are un potențial economic în creștere care poate fi corelat cu interesul finanțatorilor și al FNGCIMM. Prin încheierea convențiilor de lucru cu EXIMBANK avem convingerea că obiectivele comune cu partenerii noștri orientate către susținerea finanțării beneficiarilor din zonele rurale, precum și valorificarea potențialului din agricultura românească, vor contribui la diversificarea activităților lucrative și la crearea de noi locuri de muncă, cu efect direct în îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acestor comunități locale“, a declarat Gheorghe Lăpădat, Director General al FNGCIMM.

În condițiile în care sistemul bancar românesc își dorește susținerea sectorului agribusiness românesc, președintele executiv al EximBank, Traian Halalai, a precizat: „Căutăm întotdeauna să oferim clienților noștri soluții de finanțare care să le dezvolte business-ul și știm că una dintre preocupările principale ale antreprenorilor care caută susținere financiară este identificarea garanțiilor. Am încheiat aceste convenții cu FNGCIMM tocmai pentru a putea contribui la consolidarea agribusiness-ului românesc într-un context în care agricultura românească este în plină dezvoltare, iar antreprenorii au nevoie de soluții de creditare specializate care să favorizeze creșterea productivității și, implicit, a afacerilor”.

Până în prezent, FNGCIMM a semnat convenții de lucru pentru acordarea garanțiilor în baza OUG 43/2013 cu patru bănci, și anume: Libra Internet Bank, First Bank, OTP Bank Romania și EximBank.

Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermierii persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii. De asemenea, vorbim de societățile definite conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările si completările ulterioare, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale care desfășoară activități economice, constituite conform OUG nr. 44/2008.

Nu în ultimul rând, este vorba despre asociațiile, societățile agricole și cooperativele agricole constituie conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și legea cooperației agricole nr. 566/2004, precum și persoanele fizice care desfășoară activități economice în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii.

Sunt eligibili și beneficiarii programelor PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020 pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Publicat în Finantari

Marți, 2 aprilie 2019, a fost lansată în premieră platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care oferă un grant total de 130.000 de euro grădinițelor, școlilor, organizațiilor non-guvernamentale neafiliate politic, grupurilor de inițiativă civică, interesate să dezvolte grădini sau ferme urbane în România.

Misiunea proiectului dezvoltat de Kaufland România și de Institutul de Cercetare în Permacultură din România (ICPR) este de a stimula crearea de spații verzi, naturale, în aglomerarea mediului urban, de a încuraja educația ecologică, dezvoltarea conceptului de grădinărit urban, precum și agricultura sustenabilă.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Pe lângă sprijin financiar, proiectele vor beneficia de expertiză și coordonare din partea specialiștilor ICPR. Grădinile nou-create prin intermediul programului vor face parte din Rețeaua Grădinescu.

Proiectul are acoperire națională și se desfășoară în două runde de finanțare. Aplicațiile pentru dezvoltarea grădinilor urbane pot fi depuse până pe 14 aprilie 2019 inclusiv. Cererea de finanțare și alte documente utile pot fi descărcate de pe website-ul www.gradinescu.ro. Apelul de proiecte pentru Fermele Urbane va fi deschis în septembrie 2019.

„Ne-am dorit să extindem programul Grădinescu, deschizându-l acum tuturor celor care vor să se implice pentru a face diferența. Am început prin transformarea spațiilor nefolosite din parcările și de pe acoperișurile magazinelor Kaufland în grădini urbane comunitare, cultivate cu legume, fructe, flori - ce pot fi îngrijite de comunitate – iar acum, prin Creștem Grădinescu, oferim proiectul tuturor românilor”, a declarat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

Pentru aceste granturi pot aplica unități de învățământ preșcolar și școlar din România, ONG-uri neafiliate politic, respectiv echipe formate din trei persoane sau mai multe, care se constituie ca grupuri de inițiativă civică și care vor opera sub entitate juridică în cadrul Asociației și Institutului de Cercetare în Permacultură.

Printre criteriile de care aplicanții trebuie să țină cont pentru a obține finanțare se numără: suprafața de minimum 200 mp, expunere la soare de cel puțin șase ore, acces direct la apă sau posibilitatea de racordare, poziționare accesibilă unui număr cât mai mare de beneficiari etc.

Grădinile pot fi create atât pe spații verzi nefolosite, cât și pe beton, asfalt, terase sau pe acoperișuri, precum și pe un spațiu al unui magazin Kaufland din vecinătate. Nu este necesar ca spațiul să fie în proprietate, acesta poate fi amenajat cu acordul proprietarului. Cei interesați să acceseze grantul pot găsi toate detaliile în Regulamentul de aplicare disponibil pe website-ul Gradinescu.ro.

Aplicațiile la programul de finanțare vor trece prin trei etape de selecție. Proiectele câștigătoare vor fi anunțate public pe 6 mai 2019, iar implementarea grădinilor va avea loc începând cu această dată, sub supervizarea și asistența specialiștilor de la Institutul de Cercetare în Permacultură, care vor desfășura vizite, ateliere de instruire, consultanță în elaborarea designului, mentenanță și activare comunitară în cadrul grădinilor.

Prin această inițiativă, Kaufland România și Institutul de Cercetare în Permacultură extind rețeaua de grădini urbane comunitare Grădinescu la nivel național și susțin comunitățile locale să se implice în program, pentru a face diferența. Inițiativa contracarează poluarea urbană și încurajează oamenii să petreacă mai mult timp în natură și să adopte un stil de viață mai responsabil.

Proiectul Grădinescu a demarat în 2017, prin dezvoltarea unei rețele formate din 10 grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor, două în școlile din Capitală și una în Cetatea Municipiului Alba Iulia. Grădinile sunt concepute pentru a fi îngrijite de locuitori – prin participare şi de echipa Grădinescu – prin expertiză, facilitare şi cercetare.

Publicat în Finantari

Anul trecut, una dintre IFN-urile axate pe finanțarea agriculturii românești a înregistrat cea mai semnificativă majorare pe segmentul creditelor pentru achiziția de teren agricol, este anunțul făcut chiar de directorul general al instituției.

Finanțarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018, se menționează într-un comunicat al Agricover Credit IFN.

„Creditele pe termen mediu având ca destinație achiziția rapidă de teren agricol au înregistrat cea mai mare creștere, fiind urmate de soluțiile de finanțare pentru acoperirea necesarului de inputuri prin produsele de sinergie dezvoltate în cadrul grupului Agricover. Înțelegem agricultura, cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier, ceea ce ne permite aprecierea corectă a riscurilor, aplicarea unor formule flexibile de constituire a garanțiilor și timp de răspuns rapid, fără birocrație. Pentru că agricultura nu așteaptă finanțări întârziate, iar fermierul român are nevoie de suport pentru creștere și dezvoltare”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al instituției financiare nebancare citate.

Potrivit documentului de presă, expunerea din credite a IFN-ului respectiv a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. De asemenea, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun, comparativ cu media sistemului bancar și în scădere ușoară față de anul trecut.

Valoarea creditelor acordate în 2018 de Agricover Credit IFN a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 2.800 de fermieri performanți, în creștere cu 21% comparativ cu anul anterior.

„În 2018, am continuat creșterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienți în segmentul fermierilor micro, mici și medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluții de finanțare și am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanțare a clienților micro”, a conchis Rekkers.

În vederea asigurării necesarului de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, cum sunt International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest context, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 de milioane de lei, în creștere cu 18%.

Publicat în Comunicate

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 de euro, din care 3,5 milioane de euro pentru obţinerea de material de înmulţire şi plantare fructifer, pragul minim de selecţie a proiectelor aferente subMăsurii 4.1a fiind de 10 puncte, este anunțul făcut miercuri, 13 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Aceeași sursă transmite că noua sesiune de depunere a cererilor de finanţare în cadrul subMăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), va demara pe data de 15 februarie 2019, ora 9:00 și va lua sfârșit în 15 august 2019, ora 16:00.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, scopul investiţiilor sprijinite în cadrul acestei subMăsuri este creşterea competitivităţii exploataţiilor pomicole prin dotarea cu utilaje şi echipamente, înfiinţarea, modernizarea şi/sau extinderea unităţilor de procesare, înfiinţarea de plantaţii pomicole, reconversia plantaţiilor existente şi creşterea suprafeţelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Conform comunicatului de presă al AFIR, depunerea cererilor se va face online pe https://online.afir.info/, după cum se precizează în Ghidul Solicitantului.

Publicat în Finantari

Numai până la data de 31 ianuarie 2019, inclusiv, mai pot fi depuse cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2018 (trimestrul IV al anului 2018), conform informării transmise luni, 28 ianuarie 2019, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/ litru.

Solicitarea se va depune la centrele judeţene ale instituţiei, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de administratorul/reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Publicat în Finantari

Potrivit unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Anul trecut, ANCPI a înregistrat, din veniturile proprii, fără costuri pentru cetățeni, peste 500.000 de imobile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Astfel, în 2018, numărul proprietăților înregistrate prin PNCCF a depășit 1.165.000, peste un milion de cărți funciare fiind deschise doar în ultimii trei ani, datorită măsurilor luate de conducerea ANCPI pentru accelerarea PNCCF și înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

„În cadastru, progresul este vizibil, fiind ușor de măsurat. Vorbim despre cifre, care trebuie să crească de la an la an. În funcție de evoluția cifrelor, știi dacă măsurile pe care le-ai luat au fost bune sau nu. În cazul nostru, majorarea sumelor destinate lucrărilor de cadastru general și simplificarea și modificarea continuă a legislației au fost pârghiile care au ridicat, în mod susținut, Programul național de cadastru și carte funciară”, a declarat, pentru Revista Fermierului, președintele – director general al ANCPI, Radu – Codruț Ștefănescu.

În anul 2018, ANCPI a majorat atât suma alocată anual fiecărei primării, care a ajuns la 155.000 de lei/UAT (comparativ cu 135.000 de lei în 2016 și 150.000 de lei în 2017), cât și suma pe care Agenția o decontează pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor, care a crescut proporțional cu gradul de dificultate al terenurilor, de la 60 la 132 de lei/imobil.

660 de comune vor fi cadastrate integral cu fonduri europene

De asemenea, în anul 2018, ANCPI a reușit să acceseze fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de cadastru general în 660 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din mediul rural.

Astfel, ANCPI este beneficiarul contractului de finanțare pentru Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene în valoare de aproape 313 milioane de euro.

Tot anul trecut, după semnarea contractului de finanțare, ANCPI a inițiat procedura de licitație pentru achiziționarea Serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din primele 194 din cele 660 de comune care vor fi cadastrate integral cu bani europeni. Anul acesta, ANCPI va scoate la licitație alte aproximativ 300 de comune.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 6