Afişez elemetele după tag: mentinere - REVISTA FERMIERULUI

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii cinci ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7 729 354 de euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5 300 811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100 000 de euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40 234 620 de euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11 215 632 de euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Publicat în Finantari

Oficialitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) iau în calcul să transmită Comisiei Europene (CE) o cerere de instituire a unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani, în condițiile în care această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR).

Nevoia reînnoirii generaţiilor implicate în agricultură şi cea a transferului echitabil al activităţii agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Regionale dedicate dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), desfăşurată la Brăila, în data de 10 septembrie 2018.

„România propune soluţii pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) şi consider că acesta este un motiv de discriminare şi descurajare tocmai a celor care au început cu greu şi au luptat pentru a-şi menţine viabile exploataţiile, chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER şi utilizarea grupului de acţiune locală reprezintă o soluţie foarte bună pentru o distribuţie teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor şi fermelor mici şi mijlocii”, a declarat secretarul de stat în cadrul MADR, Alexandru Potor, cu ocazia reuniunii.

La rândul său, directorul general adjunct al AFIR, Daniel-Eugeniu Crunţeanu, a precizat că proiectele finanţate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanţa au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susţinerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum şi finanţarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiţii neagricole în mediul rural.

„Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident şi prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de reţele de canalizare şi de alimentare cu apă, precum şi 21 de grădiniţe şi 4 creşe şi unităţi after school. Avem în acest moment câteva linii de finanţare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanţial pentru exploataţiile agricole atât pentru cele vegetale, cât şi pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar şi submăsura 4.2 - procesarea produselor agricole”, a afirmat Daniel Crunţeanu.

La evenimentul de la Brăila au mai participat directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanţi ai APIA, preşedintele-director general al FGCR, Alina Mihaela Toma, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, şi alţii.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est, doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani, iar din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

Publicat în România Agricolă

În cadrul unei întrevederi pe care eurodeputata Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI din cadrul Parlamentului European (PE), a avut-o cu președintele forului legislativ european, Antonio Tajani, cei doi au discutat despre menținerea la un nivel aproape de cel actual al bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), precum și despre păstrarea celor doi piloni (dezvoltare rurală și plăți directe), respectiv a continuării plăților directe fără cofinanțare națională și pentru menținerea plăților SAPS, părerea lui Tajani fiind aceea că bugetul PAC trebuie să rămână același.

Potrivit unui comunicat transmis de biroul de presă al europarlamentarului român, în cadrul eforturilor pe care țara noastră le depune la nivel european în vederea promovării intereselor agriculturii românești și în contextul în care unul dintre cele trei scenarii prezentate de Comisia Europeană (CE) este reducerea cu 30% a bugetului PAC (o reducere în cuantum de 120 de miliarde de euro), unul dintre subiectele principale ale discuției au fost și cele despre problema fondurilor destinate agriculturii în cadrul viitoarei Politicii Agricole Comune.

Astfel, Zoană a mai precizat că pentru țara noastră este importantă reducerea diferențelor dintre fermierii din diverse state membre UE.

„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și a celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare naționala și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România, este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a afirmat Gabriela Zoană în cadrul întrevederii.

Ca răspuns, președintele PE și-a exprimat susținerea pentru menținerea PAC și a subliniat importanța existenței unui acord privind Politica Agricolă Comună în Comisia AGRI și, ulterior, în plenul forului legislativ european.

În data de 2 mai 2018, CE va prezenta pachetul legislativ privind PAC și viitorul buget al Uniunii Europene.

România are o poziție clară în ceea ce privește susținerea exploatațiilor mari

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București, țara noastră are o „poziție clară” în ceea ce privește acordarea subvențiilor, și anume cea de susținere a fermelor mari, fără plafonarea plăților după 2020.

În contextul preluării președinției Consiliului UE în 2019 de către România și în baza direcției amintite anterior, fermierii autohtoni sunt îndemnați să analizeze propunerea ministerului de resort, astfel încât să reprezinte decizia țării noastre peste doi ani.

„Avem președinția UE în 2019. Este un prilej bun de a vă conecta cu ceilalți fermieri care sunt în Uniunea Europeană. Este un prilej bun de a se vedea ce înseamnă fermă mare, pentru că sunt teme puse în discuție la care România trebuie să dea un răspuns și are o poziție clară din acest punct de vedere privind susținerea fermelor mari, fără a se opri la un nivel anume de susținere ca sumă consemnată în activitatea zilnică în ceea ce privește subvențiile pentru fermieri. Este un prilej bun să analizați această temă care trebuie și este necesar s-o discutăm apoi la Ministerul Agriculturii și, evident, s-o punem pe masa de decizie, având în vedere faptul că România este stat membru cu drepturi depline la masa deciziilor privind Politica Agricolă Comună post 2020”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională.

Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene.

România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, asupra procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista