Conform anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), marți, 13 august 2019, a fost planificată desfăşurarea ultimelor sesiuni de depunere a cererilor de sprijin aferente schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite şi schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Sesiunea 4 de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă SubMăsurii 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, MĂSURA 8 - Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor, se va desfăşura în perioada 16 septembrie - 13 decembrie 2019, alocarea financiară fiind de 15 milioane de euro euro.

Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, aferentă Submăsurii 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvomediu”, MĂSURA 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor se va desfăşura în perioada 2 martie - 15 mai 2020, alocarea financiară fiind de circa 29 milioane de euro. Pentru această sesiune, cererea de sprijin reprezintă şi cerere de plată pentru anul 1.

Publicat în Finantari

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a deschis porțile publicului larg printr-un eveniment de amploare, organizat marți, 11 iunie, la sediul central și la nivelul tuturor direcțiilor și ocoalelor silvice, administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva și al hergheliilor de stat.

La evenimentul găzduit de directorul general, Gheorghe Mihăilescu și de personalul de la sediul central al Romsilva, au participat: Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Alexandru Lucian Curtu, decan al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Brașov, Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură ”Silva” și elevi și studenți curioși și pasionați de natură.

„Romsilva, o companie altfel decât o știai!” a fost tema din acest an pentru Ziua Porților Deschise, iar sediul Regiei a fost vizitat de peste 500 sute de bucureșteni, de toate vârstele, printre care peste 200 de copii.

Echipa organizatorică din cadrul Romsilva le-a prezentat vizitatorilor, în special celor mici, într-un mod atractiv și interactiv, secțiuni reprezentative din activitățile curente, pentru ca aceștia să cunoască organizația, produsele și serviciile, direct de la sursă.

Plimbarea cu trăsura trasă de cai, caii expuși la padocul amenajat și fazanii au făcut deliciul celor mici, iar cei mai mari au vizitat, însoțiți de ghizi, pădurea-parc care înconjoară Regia, pepiniera în miniatură care prezintă drumul unei păduri de la sămânță la maturitate, expoziția de flori și puieți ornamentali, standul cu miere marca proprie și, nu în ultimul rând, târgul cu produsele tradiționale specifice comunităților locale de pe raza parcurilor naționale și naturale administrate de Romsilva.

Grupurile de oaspeți au vizitat birourile de la sediul central al Regiei, sala de conferințe și Complexul hotelier Silva, iar în încheierea evenimentului, au participat la o tombolă, câștigătorii urmând să efectueze un sejur în una din cabanele silvice ale Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare proprietatea publică a statului, din care 80% sunt certificate la nivel internațional, 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de peste 850 de mii de hectare, precum și 12 herghelii de stat și patru depozite de armăsari.

Publicat în Comunicate

În sesiunea care urmează să se încheie în 17 noiembrie a.c., patru producători agricoli din judeţul Olt urmează să acceseze schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, anunță oficiali ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Olt, în condițiile în care în prima sesiune au fost depuse doar două proiecte.

În cea de-a doua sesiune de depunere a cererilor pentru accesarea schemei de ajutor destinat creării de suprafeţe împădurite, au realizat proiecte tehnice de împădurire patru fermieri din judeţ, mai exact trei din localităţi din zona de nord a judeţului (Scorniceşti, Cungrea, Leleasca) şi unul din comuna Găneasa.

În prezent, documentațiile de specialitate se află pe circuitul de avizare la Garda Forestieră Vâlcea şi, în condițiile în care deponenții vor obţine avizul, proiectele vor fi depuse la APIA Olt până pe 17 noiembrie. Evaluarea cererilor se va face la nivel central, unde se stabileşte dacă proiectele sunt eligibile.

În prima parte a anului, în prima sesiune, în judeţul Olt au fost depuse două solicitări, una din partea unui fermier din comuna Corbu, care va împăduri o suprafaţă de teren de aproximativ trei hectare, şi o alta din partea unui fermier din Leleasca, acesta urmând să împădurească aproximativ cinci hectare teren.

Beneficiarii vor încasa 43.100 de euro, respectiv 76.800 de euro, banii urmând să ajungă la beneficiari sub forma unor prime.

Primele vor reprezenta costurile pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere, costuri cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire, precum şi costuri de întreţinere a plantaţiei forestiere. Primele anuale vor fi acordate timp de 12 ani.

Schema „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite” aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014-2020, aprobată prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 857/2016, este implementată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală DGDR-AMPNDR, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Ajutoarele pentru împădurire și crearea de suprafeţe împădurite se acordă în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 ca ajutoare co-finanţate din FEADR.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole şi neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru realizarea de trupuri de pădure şi perdele forestiere de protecţie.

Publicat în Finantari

În ședința de Guvern de miercuri, 10 august 2016, premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, a confirmat redistribuirea către alte domenii a 168,4 milioane lei din vistieria Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), „venituri din cercetare”, cum i-a plăcut să le descrie marți, 9 august 2016, ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în fapt bani economisiți și a pus instituția pe lista potențială a debitorilor în vederea reabilitării infrastructurii principale de irigații, bineînțeles prin credite angajament.

„La finanțarea inițială de 95 de milioane de lei, după rectificare, se adăugă credite de angajament în sumă totală de 548 de milioane de lei. În acest moment, a fost asigurată posibilitatea contractării lucrărilor de irigații pentru anul 2016, cu termene de decontare în anii următori”, se precizează în comunicatul de presă transmis de Executivul de la București, fără a explica faptul că aceste credite de angajament reprezintă o autorizare de angajamente care, în parte, poate genera plăți și în exercițiile viitoare. Adică s-a lucrat pe sistemul pompadourian: „După mine, potopul!”.

Cu o zi înainte de ședința de Guvern, șeful MADR recunoștea cu jumătate de gură că rectificarea nu avea să vizeze decât „o sumă mică” (peste 168 de milioane de lei, adică peste 37 de milioane de euro), rectificare negativă de altfel, bani proveniți din cercetare.

Tehnocratul spunea despre această sumă că, cităm: „Practic, nu sunt bani de cheltuit şi atunci am cedat”.

„Sigur, Ministerul Agriculturii a avut o situaţie bună şi rectificarea nu vizează decât o sumă mică, 168 de milioane de lei. Este o rectificare negativă. Este vorba de faptul că la MADR au fost venituri din cercetare (...)”, a răspuns Irimescu la întrebarea cât va pierde la rectificarea care s-ar putea aproba miercuri în Guvern.

În același comunicat de presă de miercuri, finanțiștii Executivului tehnocrat au mai precizat că s-au asigurat tot prin redistribuire, de data aceasta internă, adică din economiile Ministerului Agriculturii, banii necesari pentru plata sprijinului acordat agricultorilor sub forma subvențiilor pentru motorină – 308,8 milioane lei pentru trimestrele II și III, precum și pentru ajutorul de minimis acordat sectorului zootehnic în valoare de 95,5 milioane lei.

Nimic în plus din afară.

rectificare bugetara mediuProprietarii de păduri primesc subvenții în cuantum total de 14,5 milioane lei

Documentul de presă transmis de Executivul de la București relevă totodată că, în cazul mediului, aceasta ar fi prima rectificare pozitivă din ultimii ani. În acest sens, Cioloș a avut două priorități, una din ele fiind și crearea unui sistem de subvenții pentru proprietarii de trupuri de pădure mai mici de 30 ha, în vederea asigurării pazei: „Guvernul a luat măsuri concentrate, în principal, pe două direcții. În primă instanță vorbim de combaterea tăierilor ilegale de păduri - proprietarii de păduri, persoane fizice și juridice care dețin suprafețe mai mici de 30 de hectare, vor primi sprijin pentru asigurarea pazei acestor păduri. În acest sens, Guvernul a alocat 14,5 milioane lei, fiind prima dată când se pune în aplicare această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008. Apoi, ca urmare a unor redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Mediului, Guvernul a alocat, prin rectificare, 85 de milioane de lei pentru investiții în lucrări de apărare împotriva inundațiilor”, se mai precizează în comunicat.

Guvernul a aprobat astăzi prima rectificare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016, prioritățile fiind sănătatea, educația și drepturile sociale.

„Este o rectificare bugetară de echipă. Fiecare ministru a dovedit că este responsabil atât pentru domeniul lui, cât și pentru coerența deciziilor guvernamentale și responsabilităților asumate în comun de Guvern.  Am alocat și realocat resurse acolo unde ele sunt imperios necesare, pentru a asigura continuarea proiectelor începute de ministere, plata drepturilor sociale și fără a pune în pericol echilibrul macroeconomic”, a afirmat premierul Dacian Cioloș. „Este pentru prima dată după mulţi ani când se face în an electoral o rectificare fără amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate în programul de guvernare, pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorâte din priorităţi care au apărut pe parcurs, în derularea mandatului, dar şi pentru a pune în practică decizii ale Parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune însă în pericol echilibrul macroeconomic”.

Prin rectificarea bugetară, se mai precizează în comunicat, se asigură finanțarea necesară proiectelor și politicilor publice promovate de Guvern, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor decise de Parlament, un efort bugetar cumulat de peste 3 miliarde de lei, resurse asigurate cu menținerea deficitului bugetar la parametri asumați în bugetul de stat pentru 2016: 2,8% din PIB în termeni cash și 2,9 % din PIB pe metodologia ESA.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,382 miliarde lei pe fondul creșterii încasărilor realizate si a măsurilor aplicate ca urmare a aprobării unor acte normative. Se înregistrează creșteri la impozitul pe profit (și datorită încasărilor peste estimările inițiale în condițiile intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2016 a sistemului de impozitare progresivă a microîntreprinderilor), impozitul pe venit (fapt ce reflectă creșterea numărului de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut), Taxa pe Valoarea Adăugată, accize etc. De asemenea, s-au majorat veniturile nefiscale.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează echivalent cu veniturile, adică 3,382 miliarde lei.

Prima rectificare bugetară a fost decisă de Guvernul tehnocrat în condițiile în care analiza rezultatelor economice argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 4,2%, comparativ cu 4,1% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat, și un produs intern brut în valoare nominală de 757,0 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei, cât s-a estimat inițial.

Publicat în Știri interne

Imediat după ce Slovacia a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) începând cu data de 1 iulie 2016, au fost prezentate și prioritățile sale cu privire la agricultură, în acest context putând fi menționate întârirea poziționării fermierilor pe lanțul alimentar, rezolvarea crizei de pe piețele agricole ale uniunii, în special cele din sectorul lapte și carne, cât și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Slovacii vor acorda atenție, de asemenea, pădurilor și silviculturii. Totodată, ei speră să încheie acorduri privind noile regulamente organice UE, de vreme ce nu toate punctele de vedere politice au coincis către un punct comun. Președinția slovacă prin rotație a Consiliului UE își propune, de asemenea, să definitiveze propunerea de ratificare a acordului de la Paris privind schimburile climatice. Nu în ultimul rând, la nivel global, Brexit-ul și consecințele sale au fost adăugate pe agenda lor ca element de noutate.

Adoptată în Camera Deputaților pe 8 iunie, noua formă a Legii 321/2009 aduce o serie de modificări privind comercializarea produselor proaspete. Sunt vizate doar legumele, fructele, carnea, pâinea și produsele de panificație, ouăle, mierea, laptele și brânzeturile pentru care, spațiul alocat la raft ar trebui să fie de 51% pentru produsele românești, exceptând perioadele de extra-sezon când producția autohtonă nu poate satisface cererea (atinge exact subiectul susținut de slovaci, și anume poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar).

În plus, marile magazine nu mai pot impune taxe de raft și nici nu mai pot factura producătorilor o serie de servicii, astfel că prețul afișat va fi format strict din prețul de achiziție, TVA și adaosul comercial, ceea ce va aduce transparență în privința profiturilor pe care marile rețele le fac în România. Un alt element important este acela că pentru aceste produse proaspete, plata către producător se va face cu termen de 7 zile de la livrarea mărfii, nu la 90 de zile cum sunt acum amânați cu plata, prin contract, fermierii români.

Ambasadorul Republicii Slovace în România, ES Ján GÁBOR, ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vor participa joi, 7 iulie 2016, la conferința de presă de lansare a Președinției slovace a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2016).

Publicat în Ultimele noutati