Miercuri, 9 ianuarie 2019, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a convocat o videoconferință cu președinții și vicepreședinții grupurilor de lucru de la Bruxelles, cu experții din cadrul Unității pentru Pregătirea Consiliului Președinției UE, precum și cu secretarii de stat și directorii generali din structurile implicate în procesul de exercitare a președinției României a ConsUE pentru analiza stadiului în care se află acestea în etapa premergătoare Consiliului AgriFish, care va avea loc în data de 28 ianuarie a.c.

Pe parcursul videoconferinței, au fost abordate aspecte ce vizează procedurile ce trebuie urmate cu privire la practicile comerciale neloiale și regulamentul privind băuturile spirtoase. În cadrul pachetului legislativ Politica Agricolă Comună - post 2020, s-au analizat: dosarul privind planurile strategice, Regulamentul nr. 1306/2013 privind finanțarea, managementul și monitorizarea PAC și Regulamentul 1308/2013 privind organizarea comună de piață a produselor agricole (OCP), precum și corespondența cu Secretariatul General al Consiliului.

Ministrul a prezentat agenda pentru perioada următoare. Astfel, s-a stabilit ca următoarea videoconferință să se desfășoare în data de 14 ianuarie 2019, pentru a analiza subiectele ce se vor afla pe ordinea de zi a ședinței Comitetului Special pentru Agricultură (CSA).

Publicat în Ultimele noutati

Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari

România a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii, a anunțat miercuri, 9 ianuarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței săptămânale de guvern.

De asemenea, tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă, în total, 1,2 miliarde de euro, bani acordați agriculturii României, de la UE”, a declarat premierul.

Conform datelor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde de euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

În 2017, plățile efectuate au fost de 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. Tot atunci, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul al doilea la accesarea sumelor din FEADR.

Anul trecut, țara noastră a efectuat plăți de peste 3 miliarde de euro, după cum urmează: FEGA - plăți de 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), FEADR - plăți de 1,2 miliarde de euro, FEPAM - plăți 35 de milioane de euro. Aici pot fi contabilizate și plățile pentru campania 2018 începută la 16 octombrie 2018, de 1,66 miliarde de euro.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:21

ANIF: Execuție bugetară de 99,6 la sută

Până în prezent, sumele alocate de la bugetul statului pentru derularea obiectivelor de investiții în sectorul irigații au fost folosite aproape în totalitate, astfel că execuția bugetară la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) este de 99,6 la sută, a anunțat luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Urmărim executarea în teren a obiectivelor de investiții. Până la această dată, tot ceea ce ne-am programat am realizat. Așa se face că execuția bugetară la ANIF este la 99,6 la sută. Banii care au fost alocați de la bugetul statului, pentru aceste obiective de investiții, au fost folosiți. Așa se face că am putut pune în mișcare sisteme uitate, sisteme abandonate, sisteme practic pe care nu le mai puteai identifica în teren – a se vedea Manoleasa, a se vedea Stânca Costești, a se vedea prima apă la Siret-Bărăgan, a se vedea Câmpia Covurlui, în Salcia, ultima stație de pompare”, a afirmat șeful MADR.

Oficialul guvernamental a adăugat că reabilitarea sistemului de irigații din România reprezintă o prioritate pentru guvernul actual, astfel că vor fi disponibili, printr-un program multianual, 1,1 miliarde de euro.

El a precizat totodată că unul dintre dezideratele sale este și acela ca țara noastră să dețină două milioane de hectare irigabile.

„Alături de plata subvențiilor la timp, ca prim obiectiv, punerea în funcțiune a sistemului de irigații ocupă un rol central. Spuneam că se vor mai acorda sume importante, pentru că noi, prin programul acesta de reabilitare a sistemului de irigații, ne-am propus să folosim un miliard aproape 100 de milioane de euro, bani care s-au prevăzut în buget, evident secvențial, pentru fiecare an în parte, în așa fel încât, în anul 2020, să ajungem la cele două milioane de hectare irigabile”, a mai spus Daea.

Nu în ultimul rând, el a explicat gândirea după care va fi reabilitat acest sistem de irigații național, atât infrastructura principală, cu bani de la stat, cât și cea secundară, prin organizațiile de udători, cu bani de la Uniunea Europeană.

„Statul investește cu bani proprii în infrastructura principală. Asta înseamnă stațiile de pompare, care iau apa din sursă, și canalele de distribuție, care duc apa pe câmp, până acolo unde apare prima stație de punere sub presiune. Aceasta desemnează de la ea încolo unitatea hidraulică aflată în proprietate privată. Statul, prin banii aceștia – 1,1 miliarde –, pune în funcțiune stațiile de pompare, refac secțiunea de scurgere, îmbunătățind, desigur, transportul apei, înțelegând aici că se impermeabilizează canalele pe porțiunile unde sunt necesare asemenea intervenții, în așa fel încât apa care se ia din sursă, pompată pe banii statului, se transportă gratuit până la stația de punere sub presiune. Aceasta o rezolvăm cu banii de la bugetul statului, în suma pe care am spus-o, atribuind în fiecare an suma necesară, funcție de planul de investiții. Pentru urmărirea punerii în funcțiune a celor 47 (în primă fază) de sisteme de irigații, care sunt acoperite de organizațiile de udători și, la care, noi le-am dat acces liber pentru a lua bani prin PNDR, cele 435 de milioane de euro pentru a-și reabilita sistemul de irigații în proprietatea privată a fermierului”, a conchis acesta.

În 2018, MADR a investit în 47 de obiective de irigații, a contabilizat 1,2 milioane ha pregătite pentru irigat, 1 milion ha au fost contractate pentru irigații (inclusiv contracte sezoniere), 3.487 de stații de pompare au fost pregătite, din care 336 în funcțiune, au fost repuse în funcțiune 470 de stații de desecare. De asemenea, în 2018 s-au constituit alte 36 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații cu 37.100 ha, iar în intervalul 2017 - 2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefuncționale de peste 20-25 de ani.

Pentru anul în curs, șefia ministerului de resort și-a propus ca la irigații, pe lângă reabilitarea actualelor sisteme (unele nu au fost în funcțiune de 20-25 ani), să se axeze și pe mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații cu aproximativ 600.000 ha, având ca sursă de apă canalul Siret-Bărăgan, lacurile hidroenergetice și lacurile colinare.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:17

Sprijin pentru cultura usturoiului

Producătorii agricoli din România ar urma să beneficieze în 2019 de un program de sprijinire a cultivării usturoiului, pe modelul programului pentru tomate, susținerea financiară fiind de 1.000 de euro pentru un hectar cultivat, a precizat ministrul Agriculturi și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV.

Suprafața minimă acceptată pentru sprijin va fi de 3.000 de metri pătrați, a adăugat acesta.

În vederea prevenirii falsificării, Daea spune că va fi aplicată o normă tehnică, usturoiul urmând a fi livrat cu o tijă de 10 cm.

Actul normativ este în circuitul de avizare, a mai spus șeful MADR.

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, afirma că și-ar dori un program similar cu cel dedicat cultivării tomatelor.

„Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa”, a menționat Bălineanu.

De programul de sprijin pentru tomate au beneficiat 16.000 de fermieri. Programul prevede acordarea a 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuind, printre altele, să dețină o suprafață cultivată în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 12:53

Primele case izolate termic cu lână

În 2019, ar urma să apară primele case izolate termic cu lână, în prezent derulându-se procesul de agrementare a produsului, a precizat luni, 7 ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Agro TV.

„Nu machete, case pur și simplu”, a afirmat șeful MADR, care a adăugat că la Sighet, în Bacău, în Bistrița și în Vâlcea sunt agenți economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi și densități din lână pentru termoizolarea clădirilor.

În ultimii doi ani, a precizat ministrul de resort, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania și Belgia pentru o potențială colaborare în domeniu.

Publicat în Știri interne

Gigantul de lobby în comerțul cu cereale – Coceral – a transmis marți, 4 decembrie 2018, prin vocile sale autorizate, că își revizuiește în scădere estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar UE28 pentru anul în curs, până la un total de 128,6 milioane de tone, față de calculul anterior, din septembrie a.c., unul care indica un potențial de 129,9 milioane de tone producție și dezechilibru major față de cele 141,9 contabilizate anul trecut.

În contrapartidă, Coceral prevede majorări la producția de porumb a anului 2018, până la un total de 60,5 milioane de tone, față de 58,9 milioane de tone, cât erau previzionate în septembrie a.c. Vorbim de un echilibru aproape total, față de cele 60,7 milioane de tone de porumb obținute anul trecut.

Totodată, analiștii Coceral prevăd o scădere a totalului producției de orz, una care ar urma să fie, la nivelul statelor Uniunii Europene (UE), 56 de milioane de tone, în scădere față de estimările din septembrie 2018. Pe atunci, calculele indicau un potențial de producție de 57,4 milioane de tone. Oricum, estimările cele mai recente indică un dezechilibru față de recolta anului trecut, una care a totalizat 58,3 milioane de tone de orz obținute de țările UE.

În cazul oleaginoaselor, Coceral și-a păstrat aproape neschimbate estimările cu privire la producția de rapiță a UE pentru acest an – 19,4 milioane de tone, în scădere față de recolta anului 2017, una de 21,9 milioane de tone.

În România, situația se prezintă mult mai bine

Conform precizărilor lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute în 3 decembrie 2018 pentru cea mai mare agenție de presă de la noi din țară, anul acesta, mai bine de 30 de milioane de tone de cereale ar urma să intre în silozurile țării.

Și asta, în condițiile în care, în 2017, România a produs 27 de milioane de tone.

De asemenea, el a precizat că producţiile de porumb şi de floarea-soarelui autohtone ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE).

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea-soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul țării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea.

Suprafaţa semănată cu porumb în 2018 a fost 2,415 milioane de hectare, iar la floarea-soarelui, de 1,01 milioane de hectare.

În 2018, recolta de grâu a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone, deşi, potrivit şefului MADR, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,7 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Publicat în International

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Ultimele noutati

Coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, Cooperativa „Ţara Mea”, va investi 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie şi într-un spaţiu de tranşare cu o capacitate de 50 de tone pe zi.

Investitorul a semnat un parteneriat cu cele trei federaţii şi cu zece asociaţii de oieri din România, care adună circa 95% din producţia românească de carne de oaie. De altfel, Cooperativa a devenit coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, în cadrul căruia s-a ocupat de întregul proces, de la sacrificare, la tranşare, ambalare şi livrare către hipermarketuri.

„Sacrificarea animalelor nu este o problemă, dar tranşarea este complicată. De exemplu, într-un abator, ai comenzi de 200 de animale pe serii, şi nu de 2.000. Asta înseamnă că sala de tranşare trebuie igienizată înainte, se tranşează cele 200 de oi, după care se dezinfectează din nou, pentru a se putea relua tranşarea la porc. Sunt doar două abatoare pentru ovine în România, dar lucrează doar pentru export”, a precizat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei „Ţara Mea”.

La finele lunii aprilie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, răspundea întrebărilor reporterului Revista Fermierului cu privire la existența unor abatoare dedicate, la acea dată. Oficialul guvernamental răspundea pe atunci că ele funcționează în ritm alert, pe fondul majorării cererii de carne de oaie.

„Sunt multe abatoare în România care sacrifică la această dată oile. Vă dau un exemplu foarte aproape de imaginea noastră. Dați-vă seama că această carne vine dintr-un abator care are capacitate să prelucreze multe sute de animale într-o singură zi. Acest abator este Aldis, care are dotarea necesară și are liniile de sacrificare pentru mai multe specii. Sunt abatoare în țară și mai mici, și mai mari. Unul este la Dorna, la domnul Baciu, un om cu multă inventivitate, un om cu multă inițiativă care îmi spunea în toamna anului trecut (n.r. - 2017) că are o creștere formidabilă de efective aflate pe linia de abatorizare, de sacrificare. În momentul în care a început programul «Alege oaia», față de anul trecut, de la cinci oi pe care le sacrifica pe săptămână, acum a ajuns la 40, 50 și chiar mai mult, iar zilele trecute spunea că nu mai poate face față pe sacrificări pentru că, iată, se deschide consumul”, preciza Petre Daea la lansarea parteneriatului dintre Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și asociațiile de oieri, în data de 27 aprilie 2018.

Cooperativa a început să populeze şi fermele care fac parte din Programul naţional pentru carne de porc 100% românească cu până la 1.000 de capete pe zi.

Potrivit oficialilor Cooperativei, abatoarele controlează piaţa, în timp ce fermierii nu pot face profit din cauza fluctuaţiilor artificiale de preţ. Sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 800 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc, oaie şi pasăre.

Publicat în Știri interne

Joi, 1 noiembrie 2018, în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018, E.S. Ambasadoarea Israelului la București, Tamar Samash, a precizat că țara sa este liderul mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, companiile specializate israeliene fiind dornice să împărtășească din experiența sa cu omoloagele din România.

„Israelul este adesea cunoscut drept Națiunea Start-Up grație tehnologiilor sale de ultimă generație. În politicile hidrologice, de exemplu, Israelul nu e doar un lider mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, dar și un succes în procesul de desalinizare și dezvoltarea de noi tehnologii de conservare a acestora, precum sistemul de irigare prin picurare ori purificarea apelor reziduale pentru reutilizarea lor în irigații (80% din apa colectată este ulterior folosită în agricultură). Dacă o țară mică precum Israelul, care nu se bucură de resurse ori de o vecinătate prietenoasă, poate avea atât succes, atunci oricare altă națiune se poate bucura la rândul său de aceleași rezultate”, a afirmat Samash la conferința organizată de Camera de Comerț România-Israel. „Astăzi ne-am întâlnit pentru a ne împărtăși experiența și pentru a ne asigura că România va prospera prin întrebuințarea tehnologiilor pe care le punem la dispoziție. Aveți chiar acum oportunitatea de a discuta cu reprezentanții unora dintre cele mai importante companii din domeniul irigațiilor (...) care vă pot dezvălui metodele și strategiile lor cele mai eficiente”.

Ambasadoarea Israelului a adăugat că speră la o cooperare și mai mare între domeniile agricole ale țării pe care o reprezintă și cele ale României, în special pe zona de irigații.

„Suntem mândri să celebrăm relațiile excelente dintre Israel și România și suntem încrezători că viziunile și valorile noastre comune ne vor ghida pașii în promovarea unei cooperări extinse în domeniul agricol, cu precădere în aspectele ce țin de irigații. De asemenea, ne exprimăm deschiderea pentru orice inițiative în domeniul apelor și sperăm că, prin intermediul experienței noastre, putem încuraja potențialul acestui sector și că putem construi tot mai multe oportunități pentru afaceri de succes”, a conchis aceasta.

La rândul său, tot pe acest subiect, în cadrul unui forum care a avut loc în aceeași zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, acesta paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

România are a VI-a mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE şi este printre primii zece exportatori mondiali de grâu şi porumb. Totalul suprafeţei agricole este de aproape 14 milioane de hectare. Pentru agricultură au fost alocate, în perioada 2017 - 2018, peste 6,5 miliarde de euro până în luna august 2018, fiind absorbite 5,62 miliarde de euro. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o pondere de 4,4% din PIB şi au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 18,3% în primul trimestru al anului 2018.

Autoritatea Apei

Din cauza resurselor limitate, apei i se acordă o atenție deosebită în Israel. Ca urmare a acestei importanțe, există o structură guvernamentală cu o largă autonomie, asemănătoare unui minister, Autoritatea Apei (Water Authority), dar și numeroase firme și companii, susținute financiar de stat, care se ocupă cu soluții de managementul apei, desalinizare, reciclare a apelor uzate, irigații etc.

Printre aceste firme, companii și asociații, se numără Sorek Seawater Desalination Plant, Investment Promotion Center and Israel NewTech, Water Technologies Israel export institute, ICS2, Synthesis, TaKaDu, Mekorot, Utilis, Hutchison Kinrot Technology Incubator, Israel Export Institute Professionals, SupPlant, Green Horizons, Netafim, Shafdan, Aryeh Pools, Tifrah Recycled Water Reservoir and agriculture fields.

De asemenea, o importanță deosebită se acordă educării, încă de la cele mai mici vârste, în privința folosirii judicioase a apei, a protejării și reciclării acesteia.

Și cercetarea în domeniul apei și al agriculturii ocupă un loc important, iar unul dintre vârfurile în domeniu este facultatea de agricultură din Rehovot, unde vin să studieze tineri din numeroase țări.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 16