În viitorul apropiat, în cazul României, pe fondul procesului de flexibilizare, plățile directe sub forma subvențiilor europene vor cunoaște un reviriment în detrimentul fondurilor destinate dezvoltării rurale, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”.

„Avem în vedere următoarea schemă de gândire, pe care v-o pun astăzi aici: - (...) ce facem cu bugetul următor, unde Planul Național de Dezvoltare Rurală este la 6,7 miliarde de euro, cu 1,4 miliarde mai puțin decât în exercițiul trecut? La această dată, toată subvenția pentru România, ca proiecție bugetară, este undeva între 20 și un pic de miliarde de euro, din care 13 miliarde pe plăți directe. Crește subvenția pe unitatea de suprafață și scade pe PNDR, pentru că este conceptul acesta de flexibilitate, unde tu ai voie să dai de la un pilon la altul”, a afirmat oficialul guvernamental.

Ca urmare a discuțiilor purtate între guvernanți și partenerii sociali, potențiali beneficiari ai fondurilor europene, au reieșit mai multe direcții de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc, pomicultura, procesarea, susținerea tinerilor fermieri și a învățământului liceal agricol reprezentând priorități demne de luat în seamă.

„Ne vom duce cu bani în patru direcții: - pomicultura țării românești, care este, la ora actuală, neatractivă, un patrimoniu imens al țării care nu a fost suficient susținut; unitățile de prelucrare la sate pentru a procesa resursele existente, începând de la fructele de pădure, până la lapte sau altceva; drumurile agricole să constituie acea infrastructură atât de necesară; (...) să ne ducem către tineri. Noi suntem astăzi, dar mâine, nu. Agricultura trebuie să fie. Ea trebuie să fie pusă în mâinile generațiilor care urmează. Cum îi stimulăm, cum îi antrenăm, cum îi încălzim, cum îi atragem și, atunci, trebuie să dăm acest culoar pentru fermele tinerilor; cercetare licee agricole. Acestea sunt direcțiile pe care le-aș vedea, după o analiză serioasă în minister și după o preocupare permanentă pentru prezentul și viitorul agriculturii românești”, a mai adăugat Daea.

Au fost prelungiri

„Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a răspunde nevoilor identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor-cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019”, preciza ministerul de resort, joi, 1 august 2019.

Propuneri legislative privind PAC, după 2020

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322, din 2 mai 2018) a stabilit viitorul buget pentru agricultură. În timp ce Uniunea continuă să consacre o parte semnificativă a bugetului său pentru agricultură (28,5 % din bugetul total) (a se vedea tabelul de mai jos), se constată reduceri semnificative ale prețurilor curente (de la -3 la -5%) și, mai ales, în termeni reali (-12 până la -15%), ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniune (contribuitor net la buget) și a nevoilor de finanțare care rezultă din noile priorități ale Uniunii (migrație, frontiere externe, frontiere digitale, transport). Pachetul agricol se ridică la 324,2 miliarde de euro, în prețuri constante, din 2018, ceea ce ar trebui comparat cu bugetul aferent perioadei anterioare 2014-2020, minus cheltuielile pentru Regatul Unit. Primul pilon a continuat să aibă prioritate (Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 78,4%), deși acesta a scăzut cu 7 sau 11%, dezvoltarea rurală fiind cea mai afectată, cu o scădere de 25 sau 28%.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouă obiective care să reflecte funcționalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale, în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate. În orice caz, plățile directe (decuplate și cuplate) ar rămâne elementele prioritare ale noii PAC.

Publicat în Finantari

Parlamentul European (PE) urmează să înainteze o propunere care permite statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să impună sau nu o plafonare a plăților pentru agricultură, a anunțat joi, 21 martie 2019, eurodeputata Gabriela Zoană, vicepreședintă a COMAGRI.

Tot ea a adăugat că această plafonare voluntară, favorabilă României, în viziunea eurodeputatei S&D, are o condiție pentru a putea fi implementată de o țară membră UE, și anume aceea de acordare a minimum 10% plăți redistributive.

„Așa cum am promis, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI (n.r. - COMAGRI) din cadrul Parlamentului European, am promovat, în interesul României, ideea plafonării voluntare, astfel încât să putem proteja micii agricultori, dar să nu lovim nici în marii agricultori. Urmare a eforturilor depuse în cadrul Comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare”, a menționat Zoană într-un comunicat de presă. „Ca o condiție, pentru a beneficia de plafonarea voluntară, statul membru trebuie să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă în schimb statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%. (...) În acest fel, România își va putea proteja atât micii, dar și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018”.

Săptămâna aceasta, a avut loc la Bruxelles întâlnirea raportorilor din umbră pe raportul privind planurile strategice și, cum era de așteptat, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC privind plafonarea.

Publicat în Finantari

Un aspect cu care autoritățile de la București nu sunt de acord este și cel care vizează cofinanțarea națională a plăților directe, demers care ar genera o concurență neloială între statele membre UE dar, mai ales, va mări și mai mult ecartul între Est și Vest, ca urmare a existenței unui surplus de capital (inclusiv bugetar) în statele dezvoltate, față de un deficit de capital în statele mai puțin avansate, a mărturisit secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, cu ocazia reuniunii dedicate Politicii Agricole Comune (PAC) şi Politicii de Coeziune, eveniment desfășurat la Parlamentul României în zilele de 19 și 20 martie 2019.

În discursul său, secretarul de stat a subliniat totodată că sub nicio formă nu poate fi acceptată plafonarea plăților directe care va afecta grav fermele mari, ce respectă standardele de mediu și care vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din țările terțe.

„Fermele de mărime mai mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte și contribuie esențial la economia țării”, a adăugat oficialul ministerului de resort.

Pe de altă parte, la capitolul elemente de susținere a PAC, în ceea ce privește continuarea convergenței plăților directe, Botănoiu consideră că acesta este un aspect pozitiv.

„(...) România pledează pentru un plafon anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, cel puțin la nivelul din 2019, de cca. 1,9 miliarde euro. Salutăm aplicarea degresivității și susținem demersurile de simplificare a PAC. Totodată, constatăm menținerea sprijinului pentru tinerii fermieri și o extindere a efortului programatic către dezvoltarea satelor inteligente. De asemenea, suntem de acord menținerea celor doi piloni ai PAC și a instrumentelor de management al riscurilor în agricultură, precum și cu necesitatea stimulării cercetării și inovării în domeniul alimentației, agriculturii, dezvoltării rurale și al bioeconomiei cercetării și inovării agricole”, a continuat secretarul de stat.

El a vorbit în cadrul dezbaterii și despre reînnoirea generațiilor, subliniind că „atragerea și menținerea tinerilor în zona rurală, facilitând transferul fermelor, accesul la teren, finanțare, instruire și inovare, trebuie să constituie propuneri concrete de sprijin pentru atragerea tinerilor în mediul rural și să vizeze măsuri în domeniul agricol (sprijin pentru instalare, pentru tineri fermieri), fiscale (facilitatea creditelor), sociale (dezvoltarea de activități nonagricole în mediul rural pentru creșterea atractivității), educaționale și patrimoniale (facilitarea transferului fermei, încurajarea pensionării celor vârstnici pentru a atrage fermierii tineri)”.

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat în 19 martie 2019 la Reuniunea dedicată Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, ce s-a desfășurat la Parlamentul României.

Reuniunea a continuat miercuri, 20 martie 2019, cu o discuție privind încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar şi al revoluției digitale şi lanțurile alimentare.

Au fost invitați să susțină prezentări directorul general adjunct, al Direcției Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Comisiei Europene, Mihai Dumitru, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare durabilă din Parlamentul European, Gabriela Zoană, președintele Comisiei pentru agricultură, Parlamentul Croației – Domnul Tomislav Panenic, și secretarul general, European Landowners' Organization, Thierry de l'Escaille.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 55.515 cereri unice de plată, aferente unei suprafeţe de 153.668 de hectare, au fost depuse până la această oră în cadrul Campaniei pentru anul 2019, conform datelor publicate, vineri, 8 martie 2019, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Dcumentele se depun la centrele judeţene APIA, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol, şi la centrele locale, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare de teren agricol.

APIA precizează că depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile legale, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat.

În acest sens, fermierilor li se recomandă să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi, conform invitaţiei primite, pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea solicitărilor în campania din acest an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli români nu sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a mărturisit, marţi, 19 februarie 2019, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva”, a precizat oficialul Ligii, la finalul Adunării Generale a membrilor organizației.

În viziunea sa, cel mai probabil, noua structură a Comisiei Europene (CE) şi noul Parlament European (PE) vor da liber statelor membre UE să-și genereze propriile plafoane și să gestioneze aceste sume cum doresc de cuviință.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează”.

„Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentarele şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul”, a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol”, se menționează într-un raport pus la dispoziția presei de oficialii LAPAR.

Potrivit Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

„Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene”, se menționează în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă, indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

Cu ocazia evenimentului organizat marţi, la finele conferinței de presă, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Revista Fermierului s-a numărat printre premianţi.

decernare

Publicat în Finantari

În Campania 2019, completarea declaraţiei de suprafaţă se va realiza electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/, Cererile Unice de Plată (CUP) putând fi depuse la Centrele judeţene sau locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, în conformitate cu OMADR 69/2019.

Anunțul a fost făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), miercuri, 13 februarie 2019, instituție care a demarat o campanie de informare a producătorilor din sectorul agrozootehnic românesc intitulată sugestiv - „APIA susține valorile comune europene și fermierii români. Depune Cererea Unică de Plată în perioada 1 martie – 15 mai 2019!”.

În conformitate cu precizările vocilor autorizate ale instituției, finalizarea şi închiderea Cererii Unice de Plată în IPA-Online a producătorilor din sectorul vegetal se va face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea documentului, după verificarea acestuia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru crescătorii de animale. Aceștia vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii mici depun CUP la centrele locale APIA

Producătorii agricoli vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul producătorilor agricoli care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii CUP şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

„Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință. Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat”, precizează APIA.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea CUP, solicitantul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2019, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare-anul-2019 și la Centrele județene/locale APIA.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), țara noastră beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Publicat în Finantari

În noul exercițiu financiar 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariției unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), și anume Planul Strategic Național a declarat, luni, 4 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„În primul rând, vom abandona Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ca şi concept. El se va stinge în exerciţiul 2021-2027, dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plăţile directe şi cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept, și anume acela de «Plan Strategic Naţional» care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înţelegând FEGA şi FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Naţional dorinţele statale, deciziile, dorinţele care izvorăsc dintr-o cerinţă a satului românesc şi dintr-o nevoie a fermierului român. Iată, deci, că vom fi nevoiţi să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta, trebuie să ne pregătim şi întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinţei interesului fiecărei ţări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente uşoare de lucru şi să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice ţară, prin Planurile Naţionale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea, potrivit unui comunicat al MADR.

Oficialul guvernamental a evidenţiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanţă. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă „PAC ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiţi”, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care „nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte ţări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toţi”.

Petre Daea a fost prezent luni la Conferinţa Naţională cu tema „Satul românesc are viitor”, eveniment organizat de MADR, prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR.

Publicat în Știri interne

La sfârșitul primelor două luni ale anului în curs, țara noastră va avea în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, luni, 4 februarie 2019, la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile, vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să-l faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La finele primelor două luni ale anului în curs, țara noastră ar urma să aibă în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Daea a adăugat că suma de 2,84 miliarde de euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017-februarie 2019, și 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie, ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde de euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, bani care au alimentat spațiul rural din România. El a subliniat totodată că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la 48%.

„O sumă extrem de importantă, care se cântăreşte prin obiective de investiţii specifice activităţii AFIR, care se cântăreşte prin producţii specifice activităţii APIA, care a ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană şi pe o treaptă atât de necesară şi atât de căutată de fiecare dintre noi. Merită toţi cei care au contribuit la acest efort să prindă din respectul muncii felicitările care se impun în momentul acesta de bilanţ”, a menţionat totodată membrul Guvernului Dăncilă.

Şeful MADR a mai spus că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Şeful MADR a mai adăugat că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Publicat în Finantari

Într-o emisiune televizată, transmisă de postul național, miercuri, 30 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a afirmat că din totalul fermierilor eligibili la plata subvenției au rămas doar 130.000, suma aproximativă din plățile directe care au intrat în conturile producătorilor agricoli apropiindu-se de 1,8 miliarde euro.

Într-o singură zi, a adăugat Daea, s-au calculat subvenții de peste șapte milioane de euro.

Totodată, el a reiterat ideea că fermierii trebuie să-și primească la timp banii, astfel încât să contracareze efectele agrometeo nedorite manifestate asupra culturii de grâu.

„Eu din trei în trei ore ştiu ce se întâmplă în România. Azi s-au calculat (n.r. - subvenţiile) pentru 1.120 de fermieri; s-a dat o sumă de 7,3 milioane euro. S-a ajuns la a se da la 732.414 fermieri suma de 744,91 milioane euro. Practic, mai avem pentru circa 130.000 fermieri ca să dăm toate plăţile, vorbesc de plata regulară, de restul de plată. Până la această dată, cu suma pe care am dat-o ca fiind avans, ne apropiem de 1,750 miliarde euro pe care i-am dat fermierilor români, pe care-i merită şi pe care trebuie să-i dăm la timp, pentru că uitaţi-vă ce e afară! (...) Grâul încă nu a răsărit pe toate suprafeţele din România. Suntem foarte atenţi la factorii climatici, să vedem cum evoluează, cum se manifestă, pentru a şti ce să facem. Iar fermierului poţi să-i porţi grija doar să-i dai banii, să nu blochezi, să dai aceşti bani pentru că-i merită, sunt drepturile lor”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Cu privire la subiectul producătorilor agricoli aflați în procesul de control, Petre Daea a mai spus că sunt unii fermieri în anumite situaţii care trebuie clarificate. În opinia sa, este mai bine să se întârzie o zi - două, decât ca fermierii în cauză să fie scoşi de la plată sau să fie puşi să dea bani înapoi.

„Este o procedură anume ce trebuie respectată de la Comisie. Pentru că, dacă nu respecţi, îţi ia banii înapoi, or, noi nu avem asemenea cazuri până la această dată. Trebuie să fim riguroşi, să dăm banii cum trebuie, după regulile pe care le-a impus Uniunea Europeană, pentru că de acolo luăm banii. Pentru că suntem verificaţi, ne verifică experţi de la Uniunea Europeană, sunt sisteme de control foarte exacte şi trebuie să le aplicăm fără niciun fel de probleme. Sunt cazuri de fermieri ce sunt în anumite situaţii de clarificare pentru luarea acestor subvenţii. Le-am spus-o foarte clar şi acesta este modul de lucru la instituţiile din cadrul Ministerului Agriculturii, respectiv l-am stabilit la cele două agenţii care se ocupă de acest domeniu, că mai bine întârziem o zi - două să clarificăm lucrurile decât să-l scoţi pe fermier din calcul sau să-i dai banii şi apoi să fii obligat să-i iei banii, pe care ei i-au introdus în activitate. Suntem foarte atenţi, foarte riguroşi din acest punct de vedere şi se munceşte foarte mult pentru realizarea acestui obiectiv”, a explicat şeful MADR.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a afirmat, în aceeași zi, Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI. 

„Principalele motive care susțin această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

Publicat în Finantari

Mihai Țurcanu, eurodeputatul român care din postura de raportor din partea Comisiei IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor) a reușit să obțină un acord provizoriu cu privire la revizuirea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele, a recunoscut că, până la urmă, Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020 va veni aproape sigur la pachet cu plafonarea subvențiilor.

Conform afirmațiilor făcute de acesta miercuri, 28 noiembrie 2018, chiar dacă există în continuare dezbateri cu privire la propunerea de plafonare a plăților directe acordate în agricultură după 2020, din luările de cuvânt ale reprezentanților grupurilor politice din PPE reiese clar că va fi impusă această limitare a subvențiilor acordate agricultorilor.

El spune că marii fermieri au fost ajutați până acum, „foarte mult”, iar majoritatea dintre ei au reușit să se modernizeze „extrem de mult”, astfel că, a mai precizat europarlamentarul, el nu poate fi de acord cu ideea de faliment în agricultură dacă se plafonează plățile.

„Sunteți prea buni. Aveți cea mai bună tehnică, cele mai bune tractoare, cele mai bune combine, pământul este deja îmbunătățit. Ce facem cu cei mici și mijlocii care nu au putut reuși? Au demonstrat asta. Este o diferență enormă între producția marilor fermieri și cea a celor amintiți anterior”, a spus Mihai Țurcanu.

Marți, 20 noiembrie 2018, eurodeputatul Mihai Țurcanu reușea o negociere finală cu Consiliul European (ConsEu), astfel încât să se poată concluziona că limita maximă de cadmiu admisă ca prezentă în produsele fertilizante – 20 de miligrame pe kilogram produs –, susținută prin interpuși de interesele rusești, nu trebuie să rămână așa, ci să fie de 60 mg/kg.

Dacă raportul ar fi trecut conform intereselor Rusiei, susținute de țările vestice ale Uniunii Europene (UE), și anume în favoarea unei încărcături de cadmiu de maximum 40 mg/kg, iar apoi cu tranziție spre 20 mg/kg, România și alți producători din Europa Centrală și de Est ar fi fost dependenți de piața rusă, susține Mihai Țurcanu. Analiștii ruși știau ce avea să se întâmple, astfel că au achiziționat tot ceea ce înseamnă depozite de roci fosfatice cu un nivel scăzut de cadmiu. Un simplu exercițiu al minții ne-ar fi dat de înțeles monopolul astfel instaurat. Probabil, industria și agricultura din România ar fi avut acces la produs fertilizant foarte scump.

Materia primă din care se fac complexele pentru agricultură se obține din roci fosfatice. Acele roci sunt exportate de țări arabe (în mare parte, de Maroc) către industria de profil din România și către cele din țările vecine. Conform măsurătorilor făcute, rocile provenite de acolo nu au un nivel al cadmiului mai mic de 60 mg/kg.

Pentru Regulamentul „Țurcanu”, eurodeputatul român a negociat cu președinția estoniană, cu cea bulgară (cu care ajunsese la un „deal”, dar nu și cu CE) și, acum, cu președinția austriacă, unde se credea că va fi cel mai greu. Totuși, s-a reușit să se obțină un acord, bineînțeles prin strategii de tot felul. Inclusiv prin mesajul nespus că raportul român și echipa din umbră pot definitiva acest dosar și cu președinția română, care și ea trebuie să încheie niște dosare puternice și să fie una de succes.

De câte ori sosește la Parlamentul European (PE) o propunere legislativă, comisia care se ocupă cu subiectul propunerii întocmește o recomandare pe care o vor vota toți eurodeputații. De exemplu, dacă este vorba de transportul animalelor de fermă, raportul va fi întocmit în Comisia pentru agricultură; dacă este vorba de comerțul cu Canada, propunerea merge în Comisia pentru comerț internațional.

Comisia numește un eurodeputat pentru întocmirea raportului. Acesta, cunoscut sub numele de raportor, consultă grupurile politice și experți în domeniu, uneori în cadrul unor audieri publice. Pe baza informațiilor primite, deputatul sau deputata scrie un raport, cu modificări, care este votat în comisie, apoi în plen, de către toți eurodeputații.

Revista Fermierului: De ce s-a dorit modificarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele destinate agriculturii?

Mihai Țurcanu: După 15 ani, Comisia Europeană (CE) a considerat că Regulamentul 2003/2003 privind îngrășămintele nu mai este de actualitate și că trebuie să ne adaptăm noilor cerințe de piață. Vechiul act normativ nu era deschis la tot ceea ce este inovativ în prezent. Spre exemplu, gunoiul de grajd sau nămolurile din stațiile de epurare nu erau considerate, înainte, îngrășăminte.

S-a mai desprins ideea că îngrășămintele actuale sunt pline de metale grele, care ar putea dăuna sănătății consumatorilor noștri; s-au căutat soluții. CE a venit cu un draft de raport și l-a transmis Parlamentului, la Comisia IMCO – Piață Internă și Protecția Consumatorului. Acolo, noi am amendat raportul și l-am votat în plenul Parlamentului. Numai că, acolo, chestiunile esențiale au picat la 10-15 voturi. Era o luptă între vest și est. Vesticii, neavând o industrie foarte bine dezvoltată, subiectele respective nu prezentau pentru ei un interes, astfel că nu și-au dat seama de importanța acestui fenomen. Pentru noi, cei din Europa de Est, dimpotrivă, pentru că veneam la pachet cu fabrici cum este și Azomureș sau polonezii, care dețin o companie de stat și vreo cinci-șase fabrici de anvergură.

R.F.: Și am putea adăuga nevoia puternică de a amenda solul.

M.Ț.: S-a pornit de la premisa ca nivelul de cadmiu din îngrășăminte să fie coborât spre 20 de miligrame de cadmiu pe kilogram, în condițiile în care, până acum, fusese valabil sistemul „no limit”. Ca termen de comparație, celelalte state terțe cu care noi suntem parteneri comerciali (...) Noua Zeelandă, acolo cea mai mică limită este cea de 260 mg de cadmiu pe kilogram, iar în Australia – 250 mg pe kilogram. Noi propuneam o țintă extrem de îndrăzneață, care ar fi putut să afecteze grav industria producătoare de îngrășăminte pentru fermierii europeni.

Care era pericolul – resursele naturale (materia primă) au „migrat” către Rusia, prin depozite de roci fosfatice, în condițiile în care principalii furnizori sunt țări africane, cu preponderență Maroc și Tunisia. Revenind, în depozitele lor rușii dețineau materie primă, culmea, cu 20 de miligrame cadmiu pe kilogram. Între timp, aceștia achiziționaseră și alte depozite pe glob, crezând că, astfel, vor deveni lideri ai comerțului cu rocă fosfatică. Nu puteam accepta să fim dependenți doar de o singură sursă de aprovizionare. De aceea, am zis să fim corecți, iar firmele noastre implicate să aibă la dispoziție o ofertă mai largă.

Ne-am zbătut, am agreat subiectul în trialog, am negociat cu trei președinții ale Consiliului UE (ConsEU), au lăsat ei, am lăsat și noi; asta înseamnă compromis, consens. Astfel, în data de 20 noiembrie 2018, toată lumea a picat de acord și s-a stabilit, printre altele, ca limita superioară a nivelului de cadmiu aflat în fertilizanți să fie de 60 mg pe kilogram. După intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit, peste trei ani de la momentul votării în plen și peste alți patru ani, se va putea lua o decizie dacă acest raport se va rediscuta sau nu, în funcție de apariția unor noi tehnologii de decadmiere.

Și pe denumire ne-am luptat foarte mult. Nouă ne-ar fi plăcut să spunem „îngrășăminte folosite în agricultură”. Ei au zis nu, ele sunt mai mult de atât. Ca urmare, în întâlnirile tehnice și în negocierile politice, am lăsat „produsele fertilizante”.

R.F.: De când va intra în vigoare modificarea Regulamentului 2003/2003?

M.Ț.: Noi prognozăm că se va vota în martie 2019, în actuala legislatură, și peste trei ani va fi obligatoriu pentru toți factorii implicați.

Poziția Guvernului României - „Fără plafonare”, una proastă

Revista Fermierului: Am vorbit de trialog între CE, PE și ConsEU în ceea ce privește Regulamentul 2003/2003. Cum va fi implicat acest proces în discuțiile privind viitoarea PAC? Guvernul României, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu este de acord cu plafonarea.

Mihai Țurcanu: Într-un mod similar cu cel al dosarului în care am fost eu raportor. În raportul meu, am avut onoarea și norocul că eram raportor plin. Eu dictam tempoul, când trebuie să accelerez negocierile sau când să le liniștesc. Oamenii sunt peste tot la fel.

Am avut momente în întâlnirile tip „shadow meeting” unde „i-am urcat pe pereți” pe cei cu care discutam, doar să le arăt că depind de mine și că dacă nu sunt de acord și cu propunerile noastre, eu pot duce raportul în plen și fără susținerea socialiștilor sau a celor din ALDE. Au realizat pericolul respectivii eurodeputați că nu pot obține pentru țările lor nimic din ceea ce își doreau, astfel că nu au mai fost atât de reticenți la negocieri.

Revenind la problemele noastre, cunoaștem poziția guvernului. Este o poziție proastă și o strategie proastă. Dacă spui nu de la începutul negocierilor, aproape că nu mai ai ce negocia. Rămâi încorsetat în acea propunere pe care tu o faci – NU plafonare. Ceilalți vor continua negocierile, vor găsi soluțiile de compromis, iar tu vei rămâne pe afară.

Într-adevăr – Guvernul României a spus – NU plafonare – și invocă faptul că 70 la sută din producțiile din agricultură sunt făcute de fermierii mari care ar putea fi afectați. Am încercat să argumentăm și noi în acel mod, în Comisiile de agricultură sau în grupurile politice de care aparținem. Colegii mei dețin însă niște date atât de exacte, că pe de rost ne-a explicat reprezentantul comisarului cum nu vor fi afectați decât trei la sută dintre producători și sunt soluții viabile și pentru aceia, în cazul implementării sistemului de plafonare a plăților.

Ni s-a atras atenția să ținem cont și de aceia care, până acum, au fost niște oportuniști și, prin această subvenție, nu sunt investitori reali, ci consumatori și exportatori de bani. Vorbim de acele fonduri de investiții care nu numai în România se poziționează, ci merg peste tot, acolo unde plățile directe sunt apetisante pentru ei. De fapt, ce fac aceștia? Își cumpără pământurile pe bani europeni.

R.F.: Și totuși, marea majoritate a fermierilor români afirmă că ne paște „pericolul plafonării”. Reprezintă acest proces un pericol pentru ei?

M.Ț.: Nu este niciun pericol. Eu zic că este greșit să spunem „pericolul plafonării”. Nu. Va fi o plafonare, respectând însă principiul regresivității. Mai exact, toate cheltuielile colaterale ale unui fermier, cât este el de mare sau mic, vor fi în afara acestei sume de 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un fermier mare are diverse cheltuieli – salarii, impozite etc. - de 90 la sută din total buget, închipuiți-vă că sumele respective sunt asigurate de CE. De asemenea, există și un venit sigur de 100.000 de euro. Fermierii noștri trebuie să fie cinstiți și să comunice exact ce cheltuieli au pe principiul regresivității. Acestea vor fi acoperite, plus 100.000 de euro.

R.F.: Am avea nevoie de un raportor plin pe un dosar care implică agricultura?

M.Ț.: Da, dar este foarte greu să-l obținem. Nu cred că are cineva atâta anvergură în prezent să poată fi raportor plin pe un dosar atât de important.

R.F.: De-a lungul președinției rotative a ConsEU, ar putea România să-și susțină interesele, cel puțin pe zona de agricultură?

M.Ț.: Puteam stabili anumite aspecte ca priorități, dacă dosarele gestionate erau în faza de închidere. Dacă este la debut un dosar, nu prea ai ce face. Al meu, spre exemplu (fiindcă eram în trialog), în orice întâlnire de trialog puteam concluziona sau nu; să facem „deal”. Eu vorbeam în numele PE, CE prin reprezentant/reprezentanți, în numele instituției citate, iar ConsEu, în numele lor. Dacă toți cei trei factori implicați - PE, CE și ConsEu - cad de acord cu privire la un compromis făcut, se aplaudă, se merge mai departe, se scrie un text după această întâlnire și toată lumea este mulțumită că s-a muncit, că s-a îmbunătățit o propunere venită din partea CE.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 3