Conducerea Ministerului român al Agriculturii nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, iar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată pentru că fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, a mărturisit, marţi, 15 octombrie 2019, Claudiu Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării. Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi a mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domeni”, a precizat Mareş.

Totodată, el a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană şi aceasta trebuie să se regăsească în noua PAC, pentru că aceste zone au constrângerile cele mai mari şi au un puternic risc de abandon.

Fermierii și lobby-ul de la Bruxelles

Pe de altă parte, vineri 11 octombrie 2019, de această dată la Bruxelles, avea loc ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, la care Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb CEPM a fost reprezentată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianal (MFF).

Unul dintre subiectele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost și plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență.” a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 miliarde euro, din care 286,2 miliarde euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență.

CE propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în său documentul de poziție, consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 mld euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie 2019, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, 8 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha.

În ceea ce privește speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Aproximativ 300 000 de dosare au fost procesate până luni, 30 septembrie 2019, dintr-un total de 900 000, în vederea acordării subvenţiilor în avans în agricultură, a afirmat, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Subvenţiile le-am dat la timp. La data de 16 octombrie, la primul minut al acestei date, la cumpăna nopţii, vom da drumul la subvenţii în agricultură, pentru toţi. Am terminat controalele în teren în 24 septembrie, deşi data limită era 1 octombrie. A fost o muncă extraordinară făcută de funcţionarii de la APIA, care au mers în teren zi de zi şi n-au avut odihnă nici la sfârşit de săptămână. Eu nu sunt căutător de greşeli, eu sunt căutător de soluţii, motiv pentru care eu nu fac speculaţii. Eu văd greşeala pentru că o descoperă ochiul de specialist şi de acolo plec cu îndreptarea greşelii, nu cu permanentizarea ei sau cu luarea unei măsuri împotriva celui care a greşit. Suntem pregătiţi (pentru acordarea de subvenţii, n.r.) şi, până la ora actuală, am procesat în jur de 300 000 de dosare din aproape 900 000, deci 30%. Eu sunt organizat ca, până la data de 1 noiembrie, să dăm la 80% dintre fermieri subvenţii, iar până la finalul anului toate subvenţiile, aşa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat ministrul de resort, într-o emisiune televizată.

Conform statisticilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, conform sursei citate.

APIA a demarat la 1 iulie controlul la faţa locului pentru 66 323 de fermieri incluşi în eşantionul de control aferent Campaniei 2019. Suprafaţa totală controlată este de 1 936 094,70 hectare, respectiv 1 395 801,18 hectare pentru controlul pe teren prin metoda clasică, iar 566 241,58 hectare pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţiei.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În condițiile în care funcționarii APIA au definitivat controalele pe teren, la data de 16 octombrie 2019 se va declanşa campania de plăţi în avans a subvenţiilor în agricultură, a promis ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent joi, 26 septembrie 2019, la Brăila, cu ocazia deschiderii celei de-a XXIII-a ediţii a Târgului Național de Agricultură.

„Astăzi am primit informarea de la directorul general al APIA că ieri s-au încheiat controalele pe teren şi s-a încheiat ultima etapă pregătitoare în vederea realizării plăţilor în agricultură. Pentru a şti toţi fermierii din România, în ziua de 16 octombrie se declanşează campania de plăţi a subvenţiilor în avans în agricultură. Acest avans este consistent, urmare a diligenţelor pe care le-am făcut la Uniunea Europeană. Este vorba despre 70% din suma cuvenită”, a precizat Daea.

Șeful MADR a mai adăugat că îşi doreşte ca aceşti bani din subvenţii să fie plătiţi până la 1 noiembrie pentru 80% dintre fermieri, iar la 1 decembrie este preconizat să înceapă şi plăţile regulate, pentru restul de subvenţie.

„Până la data de 1 noiembrie, noi dorim ca în toată ţara să plătim acest avans la peste 80% dintre fermierii din România, în aşa fel încât, de la 1 decembrie, să pornim plata regulată, practic - lichidarea, pentru a le asigura sumele necesare de care au nevoie în vederea executării lucrărilor în câmp. Acum este o perioadă secetoasă, solul nu le permite fermierilor să execute lucrări minime. Se stăruie asupra solului, executând treceri suplimentare, cu costuri suplimentare, motiv pentru care ei trebuie susţinuţi. De aceea a fost această măsură, pe care noi am solicitat-o la Comisia Europeană, iar bugetul de stat suportă această importantă plată pe care o facem începând de la 16 octombrie. Banii aceştia vin de la bugetul statului, pentru aceasta Guvernul României face eforturi extraordinare. Banii aceştia se iau din bugetul statului, se dau la fermieri, se întocmesc documentele necesare pentru plată şi apoi se iau, după 45 de zile, de la Uniunea Europeană”, a adăugat oficialul guvernamental.

Denumit sugestiv „AgriCultura”, târgul se desfăşoară în perioada 26-29 septembrie a.c. şi se adresează producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de maşini şi utilaje agricole, de substanţe pentru fertilizarea şi protecţia plantelor, de sisteme de irigaţii, producători de seminţe, horticultori, energii regenerabile, producători de vinuri şi de servicii bancare.

La eveniment, sunt prezenţi şi dealeri auto din Brăila, care vor prezenta o gamă largă de modele de maşini de teren şi autoturisme.

Pe parcursul celor patru zile, vor fi organizate seminare, prezentări şi workshopuri, în parteneriat cu Direcţia Comercială din cadrul Ambasadei SUA în România, instituţii de învăţământ superior şi firme din domeniul agricol.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Publicat în Finantari

Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2019 nu va influența acordarea formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat, este anunțul făcut de vocile autorizate ale instituției, marți, 6 august 2019.

„Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2019 cu suma de 310,4 milioane de lei, cuprinsă în proiectul de OG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, reprezintă, în fapt, o reașezare a indicatorilor financiari aprobați, precum și reducerea sumelor ce au fost reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alineatul 5 al Legii 500/2002 privind finanțele publice”, se menționează în informarea MADR. „Sumele reținute, conform Legii 500/2002, care fac obiectul diminuării din bugetul MADR, nu afectează nicio categorie de cheltuieli, sumele corespunzătoare formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat nefiind influențate de modificările propuse în proiectul de act normativ privind rectificarea bugetului de stat”.

Rectificare bugetară pozitivă

Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.

Reprezentanţii MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiţii aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituţiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocaţi.

Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale pierde 1,03 miliarde de lei, Ministerul Fondurilor Europene 681,9 milioane de lei, iar cel al Cercetării 369,1 milioane de lei. De asemenea, bugetul Ministerului Transporturilor va fi diminuat cu 128,8 milioane de lei, cel al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cu 243 milioane de lei, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu 310,4 milioane de lei şi al Secretariatului General al Guvernului cu 143,6 milioane de lei.

„La instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, precizează reprezentanţii MFP, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat la 1 031 miliarde de lei, faţă de 1 022,5 miliarde de lei, cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an şi că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca şi 500 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în acest an.

Publicat în Finantari

Începând cu data de 04 iunie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente Campaniei 2018, pentru un număr de 12.707 dosare cu suma totală de 25.035.714 euro.

„Facem precizarea că fermierii pregătiți pentru calculul schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal urmează să fie preluați pe listele de plată în zilele următoare”, precizează instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 1 octombrie 2018.

Publicat în Finantari

Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) efectuează, de luni, 8 aprilie 2019, plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale aferent lunii decembrie şi trimestrului IV al anului 2018, informează APIA într-un comunicat remis la redacție.

Suma totală autorizată la plată este de 7,15 milioane de lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 46 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Prin Hotărârea Guvernului (HG) 1179/2014, a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Astfel, se acordă ajutorul de stat pentru efectuarea serviciilor aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice şi pentru testele efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Publicat în Finantari

Până la această oră, un număr de 248.156 de beneficiari au încasat în conturi ajutoare naţionale tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal şi zootehnic, Campania 2018, iar suma totală plătită de stat depăşeşte 88,84 milioane de euro, a anunţat, marţi, 26 martie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Valoarea totală stabilită în conformitate cu hotărârea de guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT pe anul de cerere 2018 este de 268,467 milioane de euro şi se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Conform APIA, ajutorul acordat fermierilor din bugetul naţional pentru culturile amplasate pe teren arabil în anul de cerere 2018 a fost stabilit la 14,7033 euro/hectar. Cea mai mare sumă în sectorul vegetal se acordă culturii de tutun - ANT4 - 1.487,66 euro/ha, urmată de hamei - ANT5 - 381,51 euro/ha, sfeclă de zahăr - ANT6 - 77,81 euro/ha, iar culturilor de in şi de cânepă pentru fibră (ANT 2 şi 3) li se alocă, fiecăreia, 7,64 euro/ha.

De asemenea, în sectorul zootehnic, pentru ANT 8 - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne, cuantumul este de 76,0774 euro/tonă, pentru ANT7 - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte, de 16,5777 euro/tonă, iar pentru ANT 9 - schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,8503 euro/cap.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Publicat în Finantari

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 9