Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Publicat în Finantari

Cererile de finanţare a parteneriatelor pentru comercializarea produselor agricole şi pomicole prin lanţurile scurte de aprovizionare se pot depune până la 30 iunie 2019, termenul fiind astfel prelungit cu două luni, potrivit unui comunicat al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) remis presei miercuri, 24 aprilie 2019.

AFIR anunţă prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare aferente subMăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare-sectorul pomicol”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Proiectele prin care se poate solicita finanţare de maximum 100.000 euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16.00.

Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potenţiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentaţiei.

AFIR reaminteşte faptul că fondurile disponibile pentru subMăsura 16.4 sunt de 4.744.665 euro, iar pentru subMăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 euro. Pragul minim de selecţie al proiectelor aferente sM16.4 şi sM16.4 a este de 10 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanţare este cea on-line pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info. Toţi cei interesaţi să depună proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunţa că numărul de proiecte depuse pe submăsurile dedicate promovării produselor tradiţionale româneşti se ridică la 160, din care au fost selectate 82, în valoare totală de 7,8 milioane de euro, fiind contractate 68 de proiecte, în cuantum total de 6,4 milioane de euro.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DGDR-AM PNDR, anunţă prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte-pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16:00.

În acest moment se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă subMăsurii 16.1a „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte-pilot, noi produse în sectorul pomicol”, demers care contribuie la promovarea inovării şi cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot şi de noi produse, practici şi tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potenţialilor beneficiari, fiind depuse un număr 73 CEI aferente submăsurii 16.1a.

Cu privire la dezvoltarea fermierilor români pe zona de inovare și de excelență în producție, în 2018, șeful AFIR declara: „Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, preciza directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

După finalizarea procesului de evaluare şi selecţie aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 potenţiale Grupuri Operaţionale.

Publicat în Finantari

Programul de promovare pentru anul 2019 a produselor agroalimentare europene sub sloganul „Enjoy, it’s from Europe”, finanțat din fonduri europene, va avea în acest an un buget anunțat de 201,1 milioane euro, accentul punându-se pe promovarea schemelor de calitate ale Uniunii Europene (UE), etichetarea produselor bio și metodele de producție, conform unui anunț făcut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Practic, pentru anul în curs, bugetul destinat promovării produselor agricole pe piața internă și în țările terțe a crescut față de anul 2018 cu 12,5 milioane euro, data-limită de depunere a proiectelor fiind jumătatea lunii aprilie 2019.

Programul „Enjoy, it’s from Europe” se adresează organizațiilor profesionale și interprofesionale, grupurilor și organizațiilor de producători, precum și celor din sectorul agroalimentar, care au ca obiect de activitate acțiuni de promovare.

Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene, iar programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din organizații europene.

În acest context, joi, 21 februarie 2019, la sediul MADR a avut loc seminarul „INFO DAY – Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare”, organizat de instituția citată în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) din cadrul Comisiei Europene (CE).

Alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-au aflat subsecretarul de stat, Maricel – Floricel Dima, directorul general al Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț, Amelia Rus, experții din cadrul direcțiilor tehnice ai MADR, APIA și DAJ. Totodată, au participat și grupurile aplicante pe sistemele de calitate europene, precum şi reprezentanți ai organizaţiilor interprofesionale.

Potrivit unui comunicat de presă al MADR, oficialii de la Comisia Europeană, Marta de Medina-Rosales și Vincenza Ferrucci au prezentat principalele prevederi ale acestui program de finanțare - politica UE privind promovarea, programul de lucru și cererile de propuneri pentru anul 2019.

Astfel, au fost detaliate prioritățile tematice, bugetele alocate, entitățile și produsele eligibile, piețele care vor fi țintite și procedura de transmitere a propunerilor de proiecte.

Persoanele interesate să obțină acest sprijin pot afla mai multe detalii de pe site-ul www.madr.ro, secţiunea Agricultura – Promovare produse agroalimentare.

Publicat în Finantari

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 de euro, din care 3,5 milioane de euro pentru obţinerea de material de înmulţire şi plantare fructifer, pragul minim de selecţie a proiectelor aferente subMăsurii 4.1a fiind de 10 puncte, este anunțul făcut miercuri, 13 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Aceeași sursă transmite că noua sesiune de depunere a cererilor de finanţare în cadrul subMăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), va demara pe data de 15 februarie 2019, ora 9:00 și va lua sfârșit în 15 august 2019, ora 16:00.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, scopul investiţiilor sprijinite în cadrul acestei subMăsuri este creşterea competitivităţii exploataţiilor pomicole prin dotarea cu utilaje şi echipamente, înfiinţarea, modernizarea şi/sau extinderea unităţilor de procesare, înfiinţarea de plantaţii pomicole, reconversia plantaţiilor existente şi creşterea suprafeţelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Conform comunicatului de presă al AFIR, depunerea cererilor se va face online pe https://online.afir.info/, după cum se precizează în Ghidul Solicitantului.

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

Publicat în Finantari

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

Luna viitoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) intenționează să lanseze o nouă sesiune de depunere proiecte pe subMăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de irigații, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro, a anunțat marți, 23 octombrie 2018, la Radio Antena Satelor, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor.

„Ne concentrăm pe investițiile care provin din fonduri europene și aici vorbim de măsura 4.3, cu subMăsura dedicată irigațiilor. Așa cum s-a și discutat în spațiul public, noi am lansat această măsură care a avut deja o alocare totală (că o parte s-a consumat) de 435 de milioane de euro. Din acești bani, 158 de milioane de euro au fost deja contractați în sesiunile trecute de finanțare. Intenționăm să lansăm o nouă sesiune, chiar acum, pe parcursul lunii noiembrie, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro; să vedem care va fi data exactă de lansare. Este o invitație deschisă către cei care au reușit să creeze OUAI-uri și să le acrediteze final, pentru că este un proces destul de laborios de preluare a infrastructurii de la ANIF. Știu că foarte multe dintre ele s-au realizat”, a precizat oficialul guvernamental.

Acesta a adăugat că, de această dată, în cadrul subMăsurii 4.3.I, vor fi eligibile și achizițiile de echipamentele de irigații: pivoți, aripi de ploaie, tamburi ș.a.m.d. care nu erau finanțabile în trecut.

Echipamente de irigat cu bani FEADR

Achiziţia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri reprezintă o cheltuială eligibilă în limita a 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, se precizează în Ghidul solicitantului pentru subMăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - componenta infrastructura de irigaţii, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Conform Ghidului, beneficiarii eligibili sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare.

„Suntem în perioada de pregătire a unei noi sesiuni de finanţare pentru înfiinţarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii care au un rol vital atât în agricultură, cât şi pentru creşterea competitivităţii economiei agrare româneşti. În urma intrării în vigoare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 130/2018, această sesiune va fi dedicată exclusiv OUAI-lor. Consider important să precizez că vom face toate demersurile necesare şi modificările legislative aferente astfel încât în următoarea sesiune şi Federaţiile Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii să fie eligibile pentru finanţare, lucru pe care l-am susţinut în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii acestora. Având în vedere că seceta reprezintă un factor natural extrem de dăunător, stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea producţiei şi a calităţii produselor agricole”, preciza Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, la finele lunii august.

Conform Ghidului, prin proiectele depuse vor fi finanţate investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi racordare la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Publicat în Finantari

Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.

„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.

În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.

„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.

Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.

În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.

„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.

Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Publicat în Zootehnie

La recomandarea șefului AFIR, specialiștii agenției au realizat recent o analiză cu privire la cele mai importante cauze ale neeligibilităţii proiectelor de investiţii în sectorul pomicol, prima invocată de vocile autorizate ale instituției fiind întocmirea proiectelor fără a fi respectate condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului.

„Am solicitat colegilor din departamentele tehnice ale AFIR să analizeze cu celeritate motivele pentru care mai multe proiecte depuse pentru finanțare în sectorul pomicol sunt declarate neeligibile. Am vrut să vedem dacă este o cauză internă sau dacă neeligibilitatea cererilor de finanțare vine pe fondul documentațiilor incomplete, al lipsei actelor de proprietate sau de folosință a exploatației sau pentru că nu poate fi demonstrată cu documente viabilitatea economică a investiției. Am constatat că principalul motiv de neeligibilitate este întocmirea proiectelor fără a fi respectate condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului, deși aceste condiții sunt cunoscute de la început, chiar înainte de lansarea sesiunii de primire a proiectelor”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție de AFIR ca urmare a raportului întocmit de angajații agenției, în ceea ce priveşte condiţia ca investiţia să se încadreze în cel puţin una din acţiunile/operaţiunile eligibile prin submăsură, un motiv de neeligibilitate este și acela că Studiul de Fezabilitate (SF) nu este prezentat şi completat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului.

De asemenea, s-a descoperit că de multe ori nu era ataşată Anexa B (Prognoza veniturilor şi evoluţia capacităţii de producţie) la SF, conform modelului-cadru solicitat, precum şi că nu existau precizări cu privire la realizarea lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei, deoarece nu au fost cuprinse cheltuieli în Bugetul Indicativ.

Totodată, un alt motiv pentru care cererile de finanţare sunt declarate neeligibile este și acela că nu se regăseşte ataşat extrasul de carte funciară şi nu poate fi corelată suprafaţa ce vizează investiţia (suprafaţă menţionată în SF) cu cea menţionată în actele de proprietate.

În plus, un alt motiv care a dus la declararea neeligibilităţii proiectelor depuse pe sM 4.1.a a fost acela al lipsei proiectului de înfiinţare a plantaţiei însoţit de studiul pedologic (document obligatoriu conform Ghidului solicitantului) sau au fost ataşate extrase de carte funciară ce cuprind informaţii contradictorii.

Potrivit sursei citate, o altă condiţie obligatorie pentru a primi sprijin şi care nu a fost respectată vizează viabilitatea economică a investiţiei, care trebuie demonstrată în baza documentaţiei tehnico-economice, în sensul că analiza economico-financiară nu prezenta explicaţii (calculele concrete pe baza datelor obţinute ca urmare a prognozelor economice) sau, în urma solicitării de informaţii suplimentare, nu erau completaţi toţi indicatorii economici.

Inclusiv absența documentelor care atestă utilizarea materialului fructifer certificat a fost adăugată listei motivelor neeligibilității, alături de altele.

„În cazul înfiinţării şi/sau reconversiei, trebuie utilizat doar materialul fructifer din categoria biologică certificată sau dintr-o categorie superioară. Dacă în SF nu se regăsesc informaţii cu privire la înfiinţarea culturii din punctul de vedere al materialului biologic folosit, aşa cum prevede Ghidul solicitantului, proiectul este declarat neeligibil. S-a constatat, de asemenea, că nu se respectă condiţia privind «realizarea investiţiei doar în unităţile administrativ teritoriale (UAT) prezentate în anexa din Cadrul Naţional de Implementare al Subprogramului Tematic Pomicol (STP) şi că trebuie să se respecte zonarea speciilor din anexă (Anexa 7 a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1a)». Astfel, nu au fost prezentate documente pentru întreg terenul agricol deţinut în cadrul exploataţiei (nu sunt ataşate copii după Registrul agricol)”, notează instituţia.

Oficialii AFIR mai susţin că un alt criteriu de eligibilitate care nu a fost respectat la depunerea cererilor de finanţare se referă la faptul că exploataţia trebuie să respecte dimensiunile economice viabile.

„O serie de cereri de finanţare depuse au fost declarate neeligibile pentru că solicitantul nu se regăseşte în baza de date a APIA cu exploataţia înregistrată şi astfel nu pot fi verificate suprafeţele ce vizează investiţia”, subliniază Agenţia.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit solicitări de finanţare în valoare totală de 164,8 milioane de euro pentru 367 cereri de finanţare conforme depuse prin submăsura 4.1.a „Investiţii în exploataţii pomicole”, de la demararea în 2015 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 şi până în prezent.

Conform datelor AFIR, din totalul proiectelor depuse, până în acest moment au fost selectate pentru finanţare 138 de proiecte care vizează înfiinţarea şi modernizarea exploataţiilor pomicole, valoarea finanţării nerambursabile acordată prin PNDR pentru acestea fiind de aproximativ 63 de milioane de euro.

Valoarea plăţilor efectuate până în prezent, pentru decontarea cheltuielilor realizate de către beneficiarii investiţiilor pomicole, este de 2,1 milioane de euro.

AFIR precizează că sesiunea de primire a proiectelor pentru sM 4.1.a a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2017, ora 16:00.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2