Luni, 29 aprilie 2019, Comisia Europeană (CE) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un pachet de credite în valoare de un miliard de euro destinat, în special, tinerilor fermieri, a anunțat Executivul de la Bruxelles.

„Accesul la finanţare este esenţial şi prea adesea un obstacol pentru tinerii care doresc să se alăture profesiei. 11% dintre fermierii europeni au vârsta sub 40 de ani, iar sprijinirea tinerilor fermieri în acest sector este o prioritate pentru Comisa Europeană”, a precizat Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

În 2017, 27% din cererile de împrumut depuse de tinerii fermieri din UE băncilor au fost respinse, în comparaţie cu 9% pentru alte ferme.

Pachetul de un miliard de euro anunţat de comisarul pentru agricultură Phil Hogan şi vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, are ca scop creşterea accesului la finanţatre pentru fermierii din UE, în special pentru tinerii fermieri.

Programul va fi administrat la nivel de stat membru de către băncile şi societăţile de leasing care operează în întreaga UE. Băncile participante ar trebui să se alinieze cu suma angajată de BEI, crescând astfel suma totală la un potenţial de 2 miliarde de euro, iar prioritatea ar trebui acordată tinerilor fermieri.

Programul va avea rate ale dobânzilor mai mici, perioade de grație de până la 5 ani, perioade mai lungi de rambursare a întregului împrumut, de până la 15 ani, dar şi flexibilitate, în funcţie de condiţii, pentru a răspunde volatilităţii preţurilor din sectorul agricol.

Acest nou program de creditare face parte dintr-o „Inițiativă comună vizând fermierii tineri” a Comisiei Europene împreună cu BEI, care urmărește să reunească sprijinul acordat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cu mijloacele financiare și expertiza BEI. În plus față de pachetul de creditare, ea include utilizarea continuă a granturilor FEADR pentru fermierii tineri și pentru întreprinderile nou-înființate, care pot fi utilizate ca subvenții pentru rata dobânzii sau pentru asistență tehnică, în combinație cu instrumente financiare. În plus, BEI și Fondul european de investiții (FEI) oferă sprijin consultativ și expertiză autorităților de management.

Publicat în Finantari

Comisia Europeană (CE) a aprobat propunerea venită din partea șefiei Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) de a nu retrage în întregime sprijinul acordat tinerilor fermieri şi celor cu ferme mici, cei care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) în care este înregistrată exploataţia agricolă în maximum nouă luni de la semnarea contractului de finanţare.

Conform noilor modificări procedurale, sprijinul financiar acordat ar putea fi recuperat doar parţial de la aceştia, a anunțat AFIR, miercuri, 13 februarie 2019, schimbările preconizate fiind în directă legătură cu angajamentele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii subMăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv subMăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Pe de altă parte, AFIR precizează că, având în vedere aceste angajamente asumate de beneficiari, pentru neîndeplinirea obiectivului în termenul de 33 de luni sau 57 luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea tranşei a doua de plată, se va proceda la recuperarea integrală a sprijinului financiar şi nu se va mai acorda a doua tranşă.

Conform instrucţiunilor de plată, beneficiarii trebuie să depună documente relevante (cartea de identitate a beneficiarului de proiect şi certificatul constatator ONRC) din care să reiasă domiciliul şi sediul social într-una dintre UAT-urile în care exploataţia este înregistrată, în termen de 9 luni de la data semnării contractului de finanţare, dar nu mai mult de 33 de luni sau 57 de luni (pomicultură), respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată. Totodată, este necesară depunerea documentelor relevante din care să reiasă faptul că reprezentantul legal al proiectului şi-a stabilit locul de muncă în aceeaşi UAT sau zonă limitrofă dacă este cazul, în acelaşi termen.

„În urma numeroaselor solicitări primite din partea beneficiarilor celor două subMăsuri atât de importante, am făcut toate demersurile necesare pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene pentru a nu retrage în întregime sprijinul acordat acestor fermieri. Am depus toate eforturile pentru a permite celor care, din motive obiective, îşi îndeplinesc angajamentele cu întârziere, în termenul de maximum 33 de luni sau 57 de luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată, să îşi finalizeze investiţiile. Am făcut aceste modificări pentru a preveni recuperarea integrală a sprijinului financiar de la tinerii fermieri şi a celor cu ferme mici, care îşi îndeplineau cu întârziere angajamentele şi am reuşit să obţinem ceea ce ne-am propus. Însă, aş vrea să accentuez faptul că nerespectarea acestei condiţii în termenul de 9 luni atrage recuperarea parţială, calculată proporţional cu valoarea obiectivului nerealizat, în raport cu procentul de îndeplinire al acestuia. Aceste modificări se aplică tuturor beneficiarilor submăsurilor 6.1 şi 6.3, inclusiv celor care au contracte sau decizii de finanţare încheiate la data aprobării procedurilor”, precizează directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

În Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (OMADR) 89 din 12 februarie 2019 se precizează faptul că pentru beneficiarii care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în UAT unde este înregistrată exploataţia agricolă, respectiv locul de muncă în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia, în termen de 9 luni de la semnarea contractului de finanţare, dar îndeplinesc aceste condiţii cu întârziere, se va realiza recuperarea parţială a sprijinului.

Publicat în Finantari

În perioada 2015 - 2018, tinerii fermieri au depus un număr de 14.200 de cereri de finanţare pentru investiţii în exploataţii agricole, din care peste 11.000 de contracte au fost semnate, potrivit anunțului făcut de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Până la această oră, AFIR a încheiat cu tinerii fermieri peste 11.000 de contracte de finanţare, de aproximativ 421 milioane de euro, inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziţie din programarea 2007 - 2013.

Valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin subMăsura 6.1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) depăşeşte 582 de milioane de euro.

„Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca şefi ai unei exploataţii agricole reprezintă una dintre cele mai accesate linii de finanţare din întregul Program. Mă bucur foarte mult că tinerii au solicitat finanţare pentru a demara o investiţie în mediul rural deoarece fără reînnoirea generaţiilor de agricultori nu vom putea realiza o dezvoltare durabilă a agriculturii şi a zonei rurale din ţara noastră. Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispoziţie un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a plătit mai mult de 338 de milioane de euro, până în prezent, sumă insuficientă raportată la nevoia de finanţare a tinerilor fermieri - AFIR a primit solicitări conforme de 582 de milioane de euro. Vom acorda o atenţie sporită acestei categorii de beneficiari şi după 2020 prin Planul Naţional Strategic”, a afirmat Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Din totalul cererilor de finanţare depuse până în prezent, AFIR a primit 4.970 de solicitări pentru investiţii în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte şi 1.525 de cereri pentru finanţarea de culturi şi pentru creşterea animalelor.

Totodată, tinerii fermieri au solicitat sprijin pentru creşterea bovinelor pentru lapte prin 1.235 de proiecte, dar şi pentru 85 de ferme de creştere a bovinelor pentru carne.

În aceeași perioadă, AFIR a primit 708 cereri de finanţare pentru investiţii în sectorul apicol, aproximativ 300 de solicitări pentru creşterea ovinelor şi a caprinelor şi 293 de cereri pentru a finanţa ferme mixte de animale.

La polul opus, cu solicitări de finanţare mai puţine primite prin sM 6.1, sunt cele pentru culturi permanente (arbuşti şi pomi fructiferi), respectiv 37, pentru păsări de curte 13 cereri, iar pentru viticultură au fost depuse 12 solicitări de finanţare.

Publicat în Finantari

Oficialitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) iau în calcul să transmită Comisiei Europene (CE) o cerere de instituire a unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani, în condițiile în care această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR).

Nevoia reînnoirii generaţiilor implicate în agricultură şi cea a transferului echitabil al activităţii agricole au fost dezbătute cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Regionale dedicate dezbaterii subiectelor privind implementarea eficientă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), desfăşurată la Brăila, în data de 10 septembrie 2018.

„România propune soluţii pentru stabilizarea fermierilor tineri în zonele rurale. În viitor solicităm Comisiei Europene instituirea unor prime de menţinere şi dezvoltare a micilor exploataţii deţinute de persoane până în 40 de ani. În acest moment, această categorie de fermieri nu este eligibilă în cadrul măsurilor de instalare a tinerilor fermieri (M 6.1 PNDR) şi consider că acesta este un motiv de discriminare şi descurajare tocmai a celor care au început cu greu şi au luptat pentru a-şi menţine viabile exploataţiile, chiar dacă nu au dimensiunile foarte mari. Abordarea LEADER şi utilizarea grupului de acţiune locală reprezintă o soluţie foarte bună pentru o distribuţie teritorială echilibrată a fondurilor de dezvoltare dedicate în mod special tinerilor şi fermelor mici şi mijlocii”, a declarat secretarul de stat în cadrul MADR, Alexandru Potor, cu ocazia reuniunii.

La rândul său, directorul general adjunct al AFIR, Daniel-Eugeniu Crunţeanu, a precizat că proiectele finanţate cu fonduri europene prin PNDR 2020 la nivelul Regiunii de dezvoltare 2 Sud-Est Constanţa au permis angajarea a peste 570 de oameni în noi locuri de muncă, susţinerea financiară pentru instalarea a 1.640 de tineri fermieri, precum şi finanţarea a 1.200 de antreprenori care dezvoltă investiţii neagricole în mediul rural.

„Impactul fondurilor europene în dezvoltarea durabilă a mediului rural este evident şi prin contractarea proiectelor prin care sunt în curs de realizare peste 470 de kilometri de drumuri comunale, peste 220 de kilometri de reţele de canalizare şi de alimentare cu apă, precum şi 21 de grădiniţe şi 4 creşe şi unităţi after school. Avem în acest moment câteva linii de finanţare pe care fermierii sau producătorii agricoli le pot încă accesa. Mă refer la submăsura 4.1 care oferă sprijin substanţial pentru exploataţiile agricole atât pentru cele vegetale, cât şi pentru fermele de familie, submăsura 6.3 dedicată fermelor mici, dar şi submăsura 4.2 - procesarea produselor agricole”, a afirmat Daniel Crunţeanu.

La evenimentul de la Brăila au mai participat directorul general adjunct al DGDR- AM PNDR Carmen Boteanu, reprezentanţi ai APIA, preşedintele-director general al FGCR, Alina Mihaela Toma, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, şi alţii.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est, doar 17.830 dintre fermieri au vârsta până în 40 ani, iar din totalul de 112.096 cereri unice de plată înregistrate la APIA, mai mult de 51.738 au fost depuse de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani.

Publicat în România Agricolă

Fermierii care deţin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd în exploataţiile agricole, amenajate după modele tehnice agreate, nu au obligaţia de a încheia un contract cu o platformă comunală pentru gestionarea acestuia, a afirmat zilele trecute directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian-Ionuț Chesnoiu.

„Din analizele realizate în urma sesiunilor anterioare, am identificat o serie de aspecte cu privire la amenajările pentru gestionarea gunoiului de grajd, pe care am considerat că trebuie să le detaliem. Astfel, pentru subMăsura 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri», precum şi 6.3 «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici», sunt acceptate şi amenajările de tip compost cu pat de paie sau întăritură de pământ, precum şi grămezile de compost cu folii de plastic, acestea încadrându-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd în sistem individual. De asemenea, facem precizarea că fermierii care deţin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, amenajate după modele tehnice agreate, nu au obligaţia de a încheia un contract cu o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd”, a menționat șeful AFIR.

Potrivit unui comunicat de presă transmis marți, 7 august 2018, AFIR reaminteşte că depozitarea gunoiului de grajd provenit din exploataţiile agricole se face în sistem individual şi/sau comunal, conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Astfel, fermele zootehnice mici şi medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de grajd, modelele tehnice prezentate în Ghidul depozitării gunoiului de grajd în ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Potrivit legislaţiei în vigoare, platformele individuale trebuie să aibă o bază impermeabilă şi să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare pentru evitarea oricărui risc de poluare a apelor cu nitraţi din surse agricole. De asemenea, amenajarea trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, dimensionată în raport cu efectivele de animale din fermă, care să asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor organice.

AFIR menţionează că actele normative specifice (Codul de bune practici agricole privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul MMGA/MAPAM nr. 1182/1270/2015, şi Ghidul depozitării gunoiului de grajd în ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor), se regăsesc ca anexe la Ghidul solicitantului aferent fiecărei submăsuri, pe pagina de internet a Agenţiei (www.afir.info).

Publicat în Finantari

Aproape 13 milioane de euro vor fi disponibile pentru sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare prin intermediul submăsurii 6.5 „Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), desfășurată în perioada 8 ianuarie 2018, ora 9.00 – 11 mai 2018, ora 16.00 și care are drept scop încurajarea comasării terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în sectorul agricol românesc.

„Încercăm prin intermediul submăsurii 6.5 să încurajăm comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în acest sector. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite mai multor solicitanți accesul la finanțări europene pentru investiții și, totodată, va asigura un venit mai mare fermierilor care transferă exploatația”, a precizat Daniel-Eugeniu Crunțeanu, directorul general-adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanțare sunt în valoare de 12.290.531 de euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru intervalul 8 ianuarie 2018 – 8 februarie 2018 este de 25 de puncte și scade treptat până la pragul minim de 3 puncte în ultima lună a sesiunii (11 aprilie 2018 – 11 mai 2018).

Sprijinul public nerambursabil pentru beneficiarii sM 6.5 se acordă sub formă de plată anuală începând cu anul semnării Contractului de finanțare și până la data de 31.12.2020. Valoarea sprijinului ajunge până la 1.500 de euro/an și reprezintă 120% din suma anuală pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (plăți directe către fermieri).

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line, prin intermediul paginii oficiale de internet a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați pot consulta site-ul AFIR (secțiunea Investiții PNDR – sM 6.5) cu Ghidul solicitantului şi anexele aferente sM 6.5 din PNDR 2020.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală de miercuri, 27 septembrie 2017, cuantumuri ale plăților pentru ajutoare în agricultură în valoare totală de circa 1,8 miliarde euro și a consfințit posibilitatea ca APIA să poată achita în avans sume în cadrul tuturor schemelor specifice.

Mai exact, este vorba de plățile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură poate acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, anunță în mod oficial Guvernul Tudose. „Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se vor face în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, schemă de plată unică pe suprafață este în cuantum minim de 97,2452 euro/ha, plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval - 1-5 ha inclusiv și de 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv, în timp ce plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire va fi de 57,1745 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha.

„Suma totală necesară aplicării schemelor de plăți directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri”, anunță Executivul Tudose.

De asemenea, guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Concret, vor fi alocate 24,08 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine, respectiv 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

„Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile”, conform documentului de presă de la Guvern.

Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Măsurile de sprijin auu fost confirmate oficial încă din seara zilei de marți, 26 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 17 ani de activitate a AFIR. În alocuțiunea de deschidere, șeful MADR, Petre Daea, preciza că, cităm: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care mâine (n.r. - miercuri, 27 septembrie 2017) va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.

APIA a fost lăudat de ministrul Daea, în condițiile în care potrivit raportului pe care l-a primit de la Comisia Europeană (CE), agenția a ajuns la un procent de accesare a plăților pe FEGA de 99,04 la sută.

Publicat în Ultimele noutati

Sprijinul pentru tinerii fermieri este adesea definit în mod necorespunzător, impactul și rezultatele scontate nefiind specificate, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), instituție care recomandă o mai bună direcționare a sprijinului, astfel încât acesta să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor.

Potrivit documentului, numărul total al fermierilor din UE (fără Croația) a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. În aceeași perioadă, numărul tinerilor fermieri s-a redus de la 3,3 milioane la 2,3 milioane. Numărul fermierilor a scăzut în toate grupele de vârstă, dar procentul tinerilor fermieri a rămas relativ stabil, la puțin peste 20%. Există însă diferențe semnificative între statele membre. Potrivit tabelului de mai jos, din păcate, în cazul României, majoritatea producătorilor agricoli este reprezentată de cei cu vârste de peste 65 de ani.

Distributie1

Distributie2

Auditul s-a concentrat pe cele patru state membre cu cele mai importante cheltuieli pentru tinerii fermieri (și anume cei cu vârsta sub 40 de ani): Franța, Spania, Polonia și Italia. S-a constatat cu această ocazie că există diferențe importante între modul în care sunt gestionate plățile din Pilonul I, acordate sub forma unei plăți suplimentare de 25% pentru tinerii fermieri, în plus față de plățile directe, și plățile din Pilonul II , destinate tinerilor fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă.

În cazul Pilonului I, ajutorul nu se bazează pe o evaluare riguroasă a nevoilor, nu reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor, nu este întotdeauna acordat tinerilor fermieri care au nevoie de acest sprijin și ajunge uneori la exploatații în care tinerii fermieri au doar un rol minor.

De asemenea, s-a constatat că statele membre nu coordonează plățile din Pilonul I cu sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Pilonul II. Ajutorul este furnizat sub o formă standardizată, care nu vine în întâmpinarea unor nevoi specifice, altele decât nevoia de suplimentare a veniturilor. Cadrul comun de monitorizare și evaluare nu conține indicatori de rezultat.

Cu toate că sprijinul prevăzut în Pilonul II se bazează în general pe o vagă evaluare a nevoilor, obiectivele sale reflectă totuși parțial obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor. Acest ajutor răspunde în mod mai direct nevoilor tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital și la cunoștințe. Cuantumul ajutorului este în general corelat cu nevoile și este ajustat pentru a încuraja acțiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau inițiative privind economisirea apei ori a energiei). Planurile de afaceri sunt instrumente utile, însă prezentau o calitate variabilă între statele membre auditate. Autoritățile de management nu au aplicat întotdeauna proceduri de selecție care să le permită stabilirea de priorități pentru cele mai bune proiecte.

Buget1

Buget2

„Dacă ne dorim ca agricultura să fie sustenabilă de-a lungul generațiilor, este vital ca tinerii fermieri să beneficieze de un sprijin eficace”, a declarat Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea nu a identificat însă decât puține dovezi care să arate rezultatul acestor măsuri și să demonstreze dacă ele îi ajută într-adevăr pe tinerii fermieri, aceasta în principal din cauza direcționării insuficiente a sprijinului și a calității slabe a indicatorilor”.

Criteriile de selecție pentru proiecte au fost introduse târziu în perioada 2007-2013 și nu au permis stabilirea de priorități pentru cele mai bune proiecte deoarece pragurile minime erau fie prea reduse, fie inexistente. În unele state membre, bugetul a fost epuizat încă la începutul perioadei de programare, ceea ce a însemnat că tinerii fermieri care s-au instalat mai târziu în cursul perioadei nu au putut primi finanțare.

„Pentru ca ajutorul să fie eficace, UE și statele membre trebuie să definească mai întâi cu exactitate pe cine doresc să sprijine și care ar trebui să fie rezultatele scontate ale ajutorului din partea UE. Ele se pot concentra apoi pe măsurarea progreselor realizate”, a adăugat domnul Wojciechowski.

Curtea recomandă Comisiei Europene și statelor membre să își îmbunătățească logica de intervenție, prin consolidarea evaluării nevoilor și prin definirea unor obiective care să reflecte obiectivul de a încuraja reînnoirea generațiilor. De asemenea, trebuie avute în vedere îmbunătățirea direcționării măsurilor prin recurgerea la sisteme mai bune de selecție a proiectelor și prin utilizarea planurilor de afaceri, precum și a monitorizării și evaluării, bazându-se pe bunele practici dezvoltate de statele membre.

În perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru tinerii fermieri, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor agricole și de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Dacă este luată în calcul și cofinanțarea pusă la dispoziție de statele membre pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridică la 18,3 miliarde de euro. În perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare.

Raportul special nr.10/2017, intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții.

Publicat în International

În limita marjelor legale în care angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) operează (până la granița conflictului de interese și a resposabilităților deținerii unei funcții publice), aceștia au trecută în fișa postului obligativitatea să fie primii „consultanți” ai potențialilor beneficiari de fonduri FEADR, anunță șeful agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației Revista Fermierului.

Potrivit spuselor sale, această formă de consultanță trebuie să se materializeze sub forma obligativității transmiterii către potențialii beneficiari de fonduri FEADR a unei palete complete de informații de care aceștia din urmă au nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect de absorbție de bani europeni.

„Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect”, a precizat Chesnoiu.

Acesta nu s-a oprit însă doar la un îndemn. El a vorbit concret de discuțiile pe care le-a avut cu câteva zile în urmă cu mai multe companii de asigurare, astfel încât să poată fi identificate soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor.

„Astfel (...) să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei (n.r. - potențialii beneficiarii de fonduri FEADR) n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective”, a precizat directorul general AFIR.

Pentru că au fost atât de multe informații cuprinse în interviu, vă mai spunem doar că s-a discutat despre raportarea pe grad de absorbție, despre dorința beneficiarilor de a avea ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări, despre realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020, desecretizarea pragurilor de calitate, cât și despre acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și altele.

Revista Fermierului: Sunt fermieri, potențiali beneficiari de fonduri FEADR, care spun că ar fi fost mai relevantă raportarea pe grad de absorbție și nu pe numărul de proiecte selectate. Se oferă și un exemplu - luna noiembrie 2016. Atunci au fost selectate pentru accesarea banilor europeni 22 de procente din proiectele depuse pe agricultură, dar au fost efectuate doar 5% din plăți. Cum comentați, domnule Chesnoiu?

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a PNDR 2014-2020 se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite. Numai că beneficiarul de fonduri europene, în ultima perioadă, a uitat să facă distincție între plățile directe – Pilonul I de dezvoltare, respectiv măsurile de investiții reprezentate de Pilonul II de dezvoltare și care cad în sarcina AFIR.

Pe fiecare măsură și submăsură în parte din cadrul PNDR 2014-2020 noi avem o alocare destinată fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor. În momentul în care această alocare se depășește – avem dintr-odată un coș cu proiecte cu o valoare mult mai mare – se fac și se trec toate etapele procedurale prin cadrul agenției, avem un număr de cereri selectate care se transformă într-o valoare definită (în exemplul nostru, suma maximă scoasă la licitație, practic, de AFIR, în cadrul acelei sesiuni) și proiectele care se califică pentru etapa următoare, și anume încheierea contractului de finanțare. După încheierea contractului de finanțare, intrăm într-o lungă etapă procedurală care presupune mai mulți pași, și anume verificarea documentelor, implementarea planului de afaceri, verificarea și autorizarea cererilor de plată, pași care durează.

Suntem totuși în al treilea an de implementare a noului program, sesiunile au fost lansate, astfel că avem în momentul de față 4 miliarde de euro accesați sau în curs de accesare cu măsurile lansate în 2017, unde avem aproape 1,8 miliarde de euro, destinați beneficiarilor fondurilor europene.

Bineînțeles, încercăm să accelerăm și nivelul de plăți, dar asta ține foarte mult de beneficiarii noștri.

R.F.: S-a constatat în ultimul timp o creștere a nivelului de calitate a actului de absorbție a fondurilor FEADR, mulțumită angajaților agenției pe care o conduceți? Știm că există indicatori de performanță care trebuie atinși de subalternii dumneavoastră.

A.I.C.: AFIR are oameni foarte bine pregătiți. Am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea agenției.

R.F.: Ați vehiculat și un termen?

A.I.C.: Da, am dat și un termen. Termenele sunt întotdeauna verificate. Sper ca până la finele anului în curs să implementăm tot ceea ce ne-am dorit. Lucrurile încep să se miște, în sensul în care beneficiarii noștri au înțeles necesitatea ca accelerarea implementării acestor proiecte să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute, astfel încât să nu ne trezim cu situațiile din PNDR 2007-2013, să trecem cu proiecte în tranziție, să vedem că avem dezangajare pentru faptul că sumele care n-au fost consumate sau cele care au rezultat din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte nu mai pot fi rescoase la depunere pentru beneficiarii noștri.

R.F.: Și aici putem vorbi inclusiv din motive independente de AFIR sau de potențialii beneficiari, cum a fost și cazul accesului la cofinanțare.

A.I.C.: AFIR se află în discuții cu Asociația Română a Băncilor. Chiar în dimineața de 8 iunie 2017 a fost o întâlnire în sensul acesta la AFIR. Căutăm soluții. Am discutat și am invitat la discuții mai multe companii de asigurări, astfel încât să putem găsi niște soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor, astfel încât să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective.

R.F.: S-a luat în discuție (din nou) realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020? Potențialii beneficiari spun că această măsură ar fi necesară pentru „fluidizarea fondurilor”.

A.I.C.: Începând cu 1 ianuarie 2018, se va realiza prima etapă de analiză a gradului de implementare și a gradului de absorbție pe fiecare măsură în parte. Ulterior, împreună cu factorii de decizie – ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat, Alexandru Potor –, vom veni cu anumite decizii și cu o analiză riguroasă pentru a vedea cum putem și unde trebuie să intervenim.

R.F.: Tot potențialii beneficiari solicită ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări. Totodată, se dorește o procedură unică de evaluare a acestora, astfel încât să nu mai fie interpretate după bunul plac al evaluatorilor. Și aceștia dau și exemple - sunt județe care depun multe proiecte și altele care nu depun nimic. Știm că se implementase un sistem de evaluare a performanțelor angajaților. Mai este funcțional acest sistem? Salariile nu se pliază pe acest sistem, dacă este funcțional?

A.I.C.: Procedura de evaluare a proiectelor este unică atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. În ceea ce privește solicitarea de ghiduri clare și transparente, trebuie să vă spun că a fost una dintre principalele mele direcții de acțiune în momentul în care am preluat acest mandat. Deși ghidurile sunt făcute prin consultare publică cu beneficiarii noștri, în cadrul comitetelor de monitorizare, am intensificat împreună cu Autoritatea de Management - al cărei atribut este elaborarea acestor ghiduri și verificarea lor, pentru a corespunde cu prevederile din fișele măsurilor și din PNDR – și am încercat să facem niște ghiduri cât mai simplificate. Astfel, beneficiarii noștri și deopotrivă angajații noștri le vor înțelege, interpreta și aplica deopotrivă în aceeași manieră.

Însă în pregătirea etapelor viitoare am luat o decizie, în sensul în care am înființat un comitet de lucru la nivelul agenției. Acesta va fi organizat sub coordonarea mea directă, din care vor face parte cei trei directori adjuncți pe liniile lor de competență, directorii generali adjuncți – șefii CR-uilor, la nivel de regiune – pentru tot ceea ce înseamnă luarea acestor decizii, plus directorii direcțiilor de specialitate.

Lucrul efectiv la analiza acestor ghiduri va fi făcut de către experții din teritoriu. Este foarte greu de la nivel central să ai predictibilitatea necesară și o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă colegii mei care se află în evaluare, care fac vizitele pe teren, care stau în permanent contact cu beneficiarii noștri. Probabil, calitatea acestei analize va fi una cât mai aproape de realitatea lucrurilor din teren. Vă asigur că veți vedea schimbări importante în sensul acesta la finalizarea acestor analize.

R.F.: Se vrea desecretizarea pragurilor. Mai exact, potențialii beneficiari de fonduri FEADR vor asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, să spunem, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

A.I.C.: Pragurile acestea de calitate nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată secrete. S-a implementat foarte clar această politică, prin care ordinul ministrului de aprobare a lansării sesiunilor de depunere a proiectelor se publică cu șapte zile înaintea deschiderii efective a sesiunii. Mai mult decât atât, ele întotdeauna se decid prin intermediul Comitetelor de Monitorizare.

Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are și nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică de a ne adapta nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească. Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o are beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi.

Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect.

R.F.: Nu în ultimul rând, potențialii beneficiari se plâng că acele condiții din ghiduri sunt – spun ei –„aberante, impuse artificial pentru respingerea unui număr mare de proiecte, în timp ce altele sunt ușor de speculat și au rezultate care nu se resimt în economie”. Iar ca exemple în acest sens sunt enumerate sM 6.1 (cu 1,8 hectare înscrise la APIA se pot obține 40.000 euro) pentru ca, în cazul sM 6.2, cu un xerox la sat să obții 40.000 de euro.

A.I.C.: Acest PNDR 2014-2020 a fost gândit undeva în anii 2012-2013, negociat cu Comisia Europeană, raportat la o analiză care s-a dorit a fi predictibilă pentru această perioadă – 2014-2020. Acolo, după cum bine știți, sunt foarte multe măsuri, submăsuri și linii de finanțare destinate beneficiarilor. Or, fiecare măsură are rolul și scopul ei bine definit în atingerea obiectivului general al PNDR-ului, de dezvoltare a satului românesc.

R.F.: Ca și în cazul APIA, unde avem peste 80 de scheme de plată, și în cazul AFIR sunt câteva măsuri și submăsuri care par a nu mai răspunde nevoilor actuale sau nu au răspuns niciodată în viziunea unora. Pare a fi mult prea stufoasă actuala Politică Agricolă Comună (PAC). Alta pare a fi viziunea la nivelul anilor 2016-2017, față de cea din 2012-2013. Cel puțin, așa reiese din discuțiile cu fermierii, potențiali beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Așa este, dar gândirea de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) este pe ciclu bugetar. Un ciclu bugetar durează cinci ani. Noi suntem într-un feedback permanent cu beneficiarii noștri și, acolo unde putem, intervenim într-o discuție generoasă cu Comisia Europeană (CE) și chiar ne luptăm pentru atingerea tuturor acestor obiective și modificări în PNDR, astfel încât ele să corespundă realității românești. Nu putem veni însă cu o modificare radicală de PNDR, pentru că atunci va persista întrebarea: «Când ați fost serioși? În 2012, când ați propus acest program de dezvoltare, sau acum, când spuneți că el se modifică radical?».

Revenind la exemplul dat de cititorii dumneavoastră în întrebarea anterioară, cel de instalare a tinerilor fermieri, submăsura 6.1 are un rol bine definit. Este o măsură forfetară destinată tinerilor fermieri, în vederea atragerii lor către satul românesc.

R.F.: O măsură care s-a bucurat de succes...

A.I.C.: Am fost la Iași și am văzut că sunt anumite proiecte de succes ale tinerilor, care au accesat prima dată măsura destinată lor, după care măsurile de investiții, pentru că acesta este rolul unei măsuri forfetare. Vorbim de sume care să ajute tinerii să se capitalizeze, să se organizeze, să-și definească foarte bine nevoia pe care o vor avea în viitor și, după aceea, să acceseze măsuri destinate investițiilor. Și, aici, poate ar fi foarte important rolul acestor consultanți, și anume să le facă foarte bine definirea PNDR-ului și a măsurilor cu care ei trebuie să debuteze, dacă sunt debutanți în agricultură, precum și a celorlalte măsuri care să-i ajute să dezvolte ceea ce deja eu făcut prin instalarea lor în mediul rural. Nu în ultimul rând, rolul consultanților ar putea fi, bineînțeles, și de dezvoltare și diversificare a activității către zone de activitate non-agricolă care să-i ajute în perioadele în care agricultura nu le aduce suficiente venituri, să vină să se capitalizeze prin pensiuni, xerox-uri și alte activități în mediul rural, generatoare de venituri pentru ei.

R.F.: Ați constatat cumva o diferență de viziune între fermierii mari, cu alte nevoi de finanțare, și cei care aspiră la statutul de tineri fermieri sau cei de nivel mediu?

A.I.C.: PNDR are suficiente resurse pentru toate categoriile de fermieri. Într-adevăr, acest program este oarecum direcționat către fermierii mici și mijlocii, care au nevoie de un sprijin pentru dezvoltare, astfel încât să ajungă la dezideratul dezvoltării sustenabile a activității pe care o fac. Sunt și fermierii mari care spun că pe ei îi dezavantajează puțin programul, rata de cofinanțare este mult mai mare, rata de sprijin public este mică și nu prea sunt foarte încântați să vină să depună.

Noi întotdeauna am ținut cont de informațiile venite și de nevoia beneficiarilor noștri. La subMăsura 4.1 – sprijin în zootehnie, s-a mărit dimensiunea exploatației agricole, astfel încât să corespundă cu realitatea din teren.

chesnoiu middleGrupul de la Vișegrad plus România și Bulgaria, o voce comună în adaptarea regulamentelor europene privind banii FEADR la nevoile din regiune

Revista Fermierului: Cu ce vești veniți din Polonia, de la întâlnirea Grupului de la Vișegrad? Ce s-a stabilit la această întâlnire a șefilor de agenții de investiții în agricultură? Se pare că acest grup tinde să devină din ce în ce mai influent la nivel de Bruxelles...

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Pe mine m-a interesat foarte mult să văd modul de abordare în prima mea întâlnire cu alți șefi de agenții din alte state, să văd care este abordarea lor, raportată la acest fond european de dezvoltare rurală, și cum fac ei față acestor provocări apărute în implementarea proiectelor sau în absorbția fondurilor europene.

R.F.: Aveți vreun exemplu de succes în accesarea fondurilor FEADR? Polonia, spre exemplu?

A.I.C.: Toată lumea vorbește de Polonia că este un exemplu de succes, deși la această întâlnire am putut oferi și noi un exemplu de succes. Mai exact, în sensul în care am reușit să negociem cu CE anumite aspecte pe care polonezii le au doar la nivel de deziderat. Bineînțeles, Polonia este un stat cu o dezvoltare fantastică, cu  absorbție de fonduri europene foarte importantă.

Ce s-a constat – și am căzut cumva de comun acord asupra sa – a fost un sprijin al tuturor statelor membre ale Grupului de la Vișegrad plus România și Bulgaria, astfel încât pentru problemele cu care noi ne confruntăm, și uneori sunt destul de asemănătoare, să fim cumva o voce importantă la nivelul CE, astfel încât adaptarea regulamentelor europene și a legislației europene în implementarea acestor fonduri să fie adaptată și la specificul și nevoile acestei zone din S-E Europei.

R.F.: Puteți enumera câteva dintre propunerile AFIR în ceea ce privește viitoarea modificare a PAC care se prefigurează deja la orizont? Vom avea un feedback din partea agenției pe această speță?

A.I.C.: Vom avea și feedbackul agenției, numai că PAC este un subiect care ține foarte mult de direcția de dezvoltare și de strategia Ministerului Agriculturii. Este o zonă în care, deși suntem membrii grupului de lucru, nedefinindu-se încă o poziție, n-aș vrea să lansez public niciun fel de piste. Bineînțeles, noi avem o contribuție întotdeauna permanentă în cadrul acestui grup de lucru.

Ce am solicitat eu – și a fost punctul de vedere pe care l-am exprimat întotdeauna la aceste întâlniri – a fost să ținem mai mult cont de ceea ce beneficiarii fondurilor și cei care lucrează efectiv în agricultură au nevoie, astfel încât în cadrul negocierilor privind noua PAC să fim mai apropiați de realitatea românească decât de realitatea statelor mari agricole din vestul Europei. Și, dacă facem o analiză foarte clară, asta și vedem în actuala PAC, deși România, la vremea respectivă, deținea un comisar european care a gândit această Politică Agricolă Comună.

Bineînțeles, am susținut și susțin în continuare asociațiile profesionale sau asociațiile de profil ale agricultorilor care sunt constituiți în astfel de entități. Am transmis către ei, prin secretariatul acestui grup de lucru, solicitări prin niște chestionare, astfel încât să vedem cât mai multe informații și unde sunt zonele în care apar interese comune pentru ei. Astfel, în funcție de asta și de feedbackul pe care noi îl putem avea prin ceea ce s-a întâmplat în implementarea programului 2007-2013, să le transpunem în realități.

R.F.: Domnule Chesnoiu, să trecem acum la elementele de noutate, și anume la acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR. Au fost mereu discuții ample cu privire la controale și, mai ales, la ce s-ar putea întâmpla referitor la problemele cu condițiile artificiale. Aici, deja, aceste viitoare acțiuni de prevenție par a fi clar în favoarea potențialilor beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Vin de la Vișegrad cu această constatare că toate țările care implementează fonduri cu finanțare europeană se confruntă cu aceste mici probleme și cu acest concept de condiții artificiale, în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și vă și spun de ce: am constatat, încă din perioada în care eram outsider, raportat la activitatea agenției (nu numai AFIR, ci la tot ceea ce înseamnă absorbție de fonduri europene în România), că oarecum între entitățile care finanțează astfel de proiecte și beneficiari s-a creat o oarecare prăpastie. Am spus că rolul unui manager în astfel de situație este să reconstruiască punțile de comunicare între angajații entității publice și beneficiarii programelor de finanțare. Acest mecanism de prevenție și acest plan de prevenire, sprijin și îndrumare pe care noi vrem să-l facem pentru beneficiarii noștri constituie tocmai această punte de legătură. Astfel, am luat legătura cu directorii direcțiilor de specialitate din aparatul central: angajați, experți, împreună cu cei din teritoriu, și am mers la întâlnirea cu beneficiarii fondurilor noastre ca să vedem ce probleme au, ce obiective și-au propus prin proiectele pe care ei le finanțează și cum noi – agenția, reprezentanții statului român – putem face posibilă această atingere a obiectivelor, în condiții de legalitate și de respectare a tuturor normelor europene și naționale.

Din semnalele pe care le am în acest moment, beneficiarii au considerat extrem de utilă această acțiune și o vom continua. În prima etapă am inclus doar 14 oficii județene, trei centre regionale, dar ele se vor extinde la nivel național și inclusiv eu voi participa, alături de colegii mei. Acum am suficient de multe probleme la care trebuie să le găsesc rezolvare în timp scurt, dar în etapa viitoare ne vom revedea cu presa în vizite de lucru la beneficiarii noștri, astfel încât să vedem și realitatea acestor activități.

R.F.: Trebuie să specificăm foarte clar că acestea nu vor fi „alte controale”, niște metode punitive orientate către beneficiarii de fonduri FEADR, ci modalități de a-i ajuta pe aceștia să evite pericolul reprezentat de diferitele probleme care i-ar putea împiedica să-și desfășoare în bune condițiuni activitatea.

A.I.C.: În accepțiunea AFIR, sub mandatul meu, controlul este ultimul element la care trebuie să ne raportăm. Sprijinul acesta pe care noi îl dăm beneficiarilor începe la primul lor contact cu angajatul AFIR, mergând până la acele informații oferite, stabilirea cadrului legal în care se desfășoară această relație la care eu țin foarte mult, modul în care aceștia vor înțelege să-și îndeplinească obiectivele.

Ca exemplu, la subMăsura 6.1, forfetară, destinată în general tinerilor, am venit cu un plan de implementare a proiectului, diferit față de cel cu care vine consultantul în planul de afaceri, în care colegii mei de la nivel teritorial analizează planul de afaceri, iar beneficiarului, în momentul în care vine la prima tranșă de plată, i se înmânează acest plan de monitorizare a implementării. Apoi, beneficiarii iau un prim contact cu ofițerul care va monitorizarea implementării proiectului, acesta îi sfătuiește, le spune ce au de făcut etc. De asemenea, am venit mai în față cu termenul care înainte era în ultimele trei luni, pentru tranșa a II-a de plată, și l-am adus la șase luni. Cu siguranță, analizez acum cu colegii mei posibilitatea ca, în fiecare an, ofițerul care monitorizează implementarea proiectului să meargă în vizită de studiu, astfel încât să vadă beneficiarul nostru cu ce probleme se confruntă și cu ce-i poate fi de folos.

R.F.: Care este nivelul fondurilor disponibile în perioada următoare pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural? Să vorbim și de stadiul implementării PNDR la zi.

A.I.C.: Stadiul implementării, excluzând oarecum acea sumă alocată României pentru proiectele de tranziție, suntem la 17%, per total la 21 la sută grad de absorbție. Sunt 1,7 miliarde de euro puse la dispoziția beneficiarilor noștri în 2017. Am venit acum cu deschiderea sesiunii pentru proiectele pentru irigații – subMăsura 4.3 – cu 150 de milioane euro. Pe toate măsurile deschise, gradul de solicitare este unul foarte mare.

Spre exemplu, alocarea publică totală a fost și este pentru acest exercițiu financiar de 6 miliarde de euro, aproximativ, pentru măsurile destinate investițiilor și nu celor de agromediu, care sunt efectuate prin plăți directe la APIA.

Avem selectate în 2015 aproximativ 900 de milioane de euro. Am alocat – și o parte sunt deja alocați în 2016 – 1,5 miliarde de euro, iar în 2017 vorbim deja de 2,2 miliarde de euro, cu acea suplimentare pe măsura de irigații pe care am deblocat-o în urma unei vizite a Comisiei Europene în cadrul comitetului de monitorizare și am reușit să mărim acea suprafață irigabilă la 1,8 milioane ha. La începutul programului aveam 826.000 ha suprafață viabilă, cu 616.000 ha unde se puteau face investiții. Acum, s-a extins suprafața viabilă la 1,8 milioane ha și, sperăm noi, că prin negocierile pe care le ducem cu Comisia Europeană, să putem să mărim toată suprafața pe care se poate face investiție la 1,8 milioane ha.

R.F.: Să discutăm puțin de noile prevederi privind procesul de evaluare a proiectelor finanțate prin PNDR 2020.

A.I.C.: În contextul existenței măsurilor care duc automat la contractarea mult mai rapidă și finanțarea acelor cereri bonitabile, prin modificarea aceasta de ROF, avem o situație extrem de practică. Avem depuneri, avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse, se face un clasament de autoscorare pe baza punctajului acordat de beneficiar, 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate. Apoi le verificăm și ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție, iar celelalte intră o parte în zona de contestații (și se judecă aceste contestații), deopotrivă cu evaluarea celorlalte proiecte până la integalitatea lor și publicarea raportului final de selecție.

Publicat în Interviu

Începând cu prima sesiune de primire a proiectelor pentru PNDR 2020, respectiv din data de 25 martie 2015, prin intermediul submăsurii (sM) 6.1, AFIR a primit 7.416 Cereri de finanțare în valoare totală de 306,9 milioane de euro, transmite biroul de presă al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat de presă al agenției, din tot acest total de peste 7.400 de cereri au fost selectate pentru finanțare 5.444, valoarea lor fiind de aproximativ 225 de milioane de euro. În plus, numărul contractelor de finanțare semnate pe sM 6.1 este de 5.385. Mai mult, suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu tinerii fermieri este în acest moment de circa 18.600 de hectare.

Interesant de menționat este faptul că, dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei și 160 sunt persoane juridice.

Pe de altă parte, conform aceluiași document de presă, prin intermediul sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a primit, de la începutul Programului și până în prezent, 4.942 de Cereri de finanțare, în valoare totală nerambursabilă de peste 74 de milioane de euro. În urma evaluării cererilor depuse, au fost selectate pentru finanțare 2.359 de proiecte, în valoare totală de peste 35 de milioane de euro.

Suprafața totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare.

La un calcul simplu, potrivit spuselor lui  Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR, absorbția fondurilor FEADR reprezintă 20% accesare efectivă a banilor europeni pe care țara noastră îi are la dispoziție până la finele lunii decembrie 2023.

„Plățile efectuate de Agenție până în acest moment în contul beneficiarilor PNDR 2020, respectiv fermieri, antreprenori, procesatori și autorități publice, se ridică la peste 1,3 miliarde de euro și reprezintă un grad de absorbție efectivă de peste 20% din totalul fondurilor pe care România le are la dispoziție până în decembrie 2023. Precizez că este vorba de absorbția calculată incluzând avansul acordat de Comisie la începutul perioadei de programare, aproximativ 325 de milioane de euro”, a declarat Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate cererile de finanțare au fost depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin intermediul paginii de internet www.afir.info (cu excepția sM 6.3 și, doar în 2015, a sM 6.1 s-au depus direct la sediile Oficiilor județene ale Agenției), începând cu prima sesiune de primire a proiectelor pentru PNDR 2020, respectiv din data de 25 martie 2015.

Prin PNDR 2020, fermierii au solicitat finanțare și pentru investițiile în exploatații agricole (sM 4.1), fiind depuse la AFIR cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 884,2 milioane de euro. Din cele 2.080 de proiecte depuse, 936 de cereri de finanțare au fost selectate pentru a primi finanțare.

AFIR a semnat 746 de contracte de finanțare prin care se acordă fonduri nerambursabile de peste 231 de milioane de euro pentru înființarea și dezvoltarea exploatațiilor zootehnice și vegetale. Suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite până la această dată prin sM 4.1 este de 85.490 de hectare.

Încă de la demararea PNDR 2020, s-a constatat un interes foarte crescut pentru submăsurile de finanțare ce vizează sectorul investițiilor non-agricole din mediul rural. Prin sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”, AFIR a primit 3.333 de cereri de finanțare, în valoare totală nerambursabilă de 202,2 milioane de euro. Dintre acestea, au fost selectate 1.519 de proiecte.

Ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu beneficiarii sM 6.2 pentru finanțarea a 1.307 de proiecte de investiții, în mediul rural au fost create 1.570 de noi locuri de muncă, dintre care 850 pentru bărbați și 720 pentru femei.

De asemenea, pentru crearea și dezvoltarea de activități neagricole (sM 6.4), s-au primit 1.694 de cereri de finanțare, cu o valoare totală de 281 de milioane de euro.

Până în prezent, au fost selectate pentru finanțare 639 de proiecte, în valoare totală nerambursabilă de aproximativ 105,5 milioane de euro.

Prin intermediul contractelor de finanțare semnate până în acest moment de AFIR cu antreprenorii din mediul rural, se susțin 1.401 locuri de muncă, din care 1.025 existente, iar nou-create sunt 376 (213 pentru bărbați și 163 pentru femei).

Pentru infrastructura de acces agricol și silvic, finanțată prin sM 4.3, AFIR a primit 598 de cereri de finanțare, în valoare totală nerambursabilă de peste 601 milioane de euro. În vederea finanțării au fost selectate 105 proiecte de investiții, în valoare totală nerambursabilă de peste 101 milioane de euro.

Pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, finanțate prin sM 7.2, AFIR a primit 1.802 de proiecte, în valoare de peste 1,75 miliarde de euro. Investițiile din infrastructură, realizate prin proiectele contractate până la sfârșitul lunii februarie, vor asigura construirea sau modernizarea a peste 702 kilometri de conducte de canalizare și a peste 352 de kilometri de conducte de alimentare cu apă.

Totodată, prin componenta de infrastructură rutieră de interes local s-a finanțat construcția sau modernizarea a peste 1.300 de kilometri de drum comunal.

Investițiile în infrastructura educațională și socială (creșe, grădinițe, instituții de tip after-school, școli profesionale) finanțate până în prezent prin PNDR 2020 sunt în număr de 120 și deservesc peste 937.000 de locuitori din spațiul rural.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a semnat 31.738 de contracte de finanțare aferente actualului Program (aici incluzând și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre Programe), valoarea totală a acestor contracte fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro”, mai transmite AFIR.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2