Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari

Proiectul legii muntelui (PL-x 80/2018), lege ordinară, a fost adoptat prin vot final, marți, 26 iunie 2018, cu 245 voturi pentru, 1 împotrivă și 28 de abțineri, act normativ prin care se aprobă Programul de încurajare a activităților din zona montană, pentru care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea sa în vigoare.

Potrivit raportului comun asupra legii muntelui, banii vor veni de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al Ministerului Turismului și din Fondul Suveran de Investiții al României.

„Prezenta lege reglementează modalităţile de protecție și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane, prin: punerea în valoare a resurselor naturale și umane, creșterea nivelului de trai, stabilizarea populaţiei, menținerea identității culturale, creşterea puterii economice la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural”, se menționează în raportul deputaților. „Prin prezenta lege, statul român recunoaște existenţa condiţiilor naturale specifice, a deosebirilor dintre comunităţile din zona montană, precum și aplicarea principiului solidarității pentru aceste teritorii”.

În octombrie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că zona montană avea să beneficieze de un sprijin financiar anual de 100 de milioane de euro, începând din 2018, în baza unui program dedicat, care se va derula pe o perioadă de 10 ani şi pentru care se vor aloca de la bugetul naţional un miliard de euro.

„Dăm 100 de milioane (de euro - n. r.) pentru zona montană, de anul viitor. Este vorba de un program de un miliard de euro pentru 10 ani pentru zona montană din România, care înseamnă înnobilarea muntelui cu stâne, cu amenajări de păşuni şi fâneţe, cu unităţi de preluare şi prelucrare. În zona muntelui, nici înainte de 1989, cu toată forţa de atunci pentru colectivizare, 1,15 milioane de hectare au rămas în zona necooperativizată, pentru că nu era posibil să realizezi unităţi din terenuri fragmentate într-o pantă sau un deal, dintr-un vârf de munte. Va rămâne această situaţie întotdeauna şi atunci trebuie să găsim o soluţie de preluare şi de prelucrare a producţiei, dar fermierul, producătorul agricol din zona respectivă să rămână acolo unde este și producţia să fie preluată, prelucrată într-un regim pe care îl avem deja construit în ţară, în zona muntelui, care reprezintă 29% din suprafața țării”, preciza Daea.

Inițiatorii precizau că exista o lege a muntelui din 2004, republicată, dar care nu mai corespundea realităților actuale. Prin actuala propunere legislativă, se dorește crearea de noi locuri de muncă, punerea în valoarea a resurselor naturale din zona de munte, creșterea nivelului de trai, dar și evitarea exodului din aceste zone, prin stabilizarea populației și atragerea tinerilor în zonă.

Publicat în România Agricolă