Revista Fermierului - REVISTA FERMIERULUI
Revista Fermierului

Revista Fermierului

Luni, 25 Noiembrie 2019 13:17

14.600 de oi condamnate la moarte

Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.

„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.

„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.

Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.

„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 726 598 de fermieri, cu o sumă totală de 1,276 miliarde de euro, reprezentând 92,11% din numărul total al fermierilor eligibili pentru plata în avans, a anunţat sursa citată, joi, 21 noiembrie 2019.

Concret, aproximativ 971,51 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 254,68 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 50,55 milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la Bugetul Naţional.

„Reamintim că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, afirmă reprezentanţii APIA.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv, de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce, pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR, cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).

Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.

Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.

Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.

Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

În anul 2019, doar 5% din producţia naţională de carne de porc s-au mai folosit în procesare, ca urmare a efectelor nedorite generate de pesta porcină africană, restul fiind asigurat din schimburi intracomunitare, a afirmat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.

„Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă, şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a declarat Dana Tănase în cadrul conferinţei „Pactul Pro Porc”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435 834 de tone în 2016, la 461 149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206 468 de tone.

Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de două miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a trei miliarde lei. În semestrul I al acestui an, valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.

Din punctul de vedere al producţiei industriale de produse din carne de porc, aceasta a crescut în 2017 la 356 043 tone, faţă de 345 000 de tone în 2016, dar a scăzut la 324 175 de tone anul trecut, cantitate care s-ar putea obţine şi în acest an, în condiţiile în care în primul semestru s-au obţinut 175 946 de tone, a susţinut reprezentantul ARC.

Valoric, piaţa produselor din carne de porc a crescut de la patru miliarde de lei, în 2016, în jurul a cinci miliarde de lei, în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la trei miliarde de lei.

Conform datelor INS privind importurile de carne de porc, în 2016 schimburile intracomunitare au fost de 162 179 tone, în 2017 au depăşit 306 640 de tone, în 2018 - 458 766 tone, iar în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja 220 446 tone.

În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23 680 de tone de carne de porc, în 2017 - 41 637 tone, această cantitate a înregistrat anul trecut un recul până la 24 220 de tone, pentru ca, în primul semestru din 2019, să ajungă la numai 5 682 de tone.

Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, ca în 2018 să scadă semnificativ, la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro, în prima jumătate a acestui an.

Potrivit datelor INS, în 2017, importul de produse de carne de porc a fost de 45 833 tone, iar exportul de 48 504 tone. În 2018, s-au importat 52 014 tone produse carne de porc şi s-au exportat 52 242 de tone, iar în prima jumătate a lui 2019, cifrele INS arată 26 510 tone la import şi 26 326 tone la export. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 de milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 de milioane de euro. În primul semestru, s-a consemnat la import o valoare de 84 de milioane de euro, în timp ce la export s-au obţinut 98 de milioane de euro pe produse din carne de porc.

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

În perioada 22 - 24 septembrie 2019, am participat în Finlanda la o vizită de documentare cu peste 30 de jurnaliști din țări membre UE,  ocazionată de întâlnirea informală a miniștrilor agriculturii UE la Helsinki, pe perioada în care președinția Consiliului Uniunii Europene este deținută de această țară. Tema centrală a discuțiilor purtate a fost sechestrarea carbonului în sol, ca o contribuție a agriculturii la măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea tendinței de încălzire globală. O temă care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent.

Când vorbim despre mediu, ne gândim, în primul rând, la poluare. La acei agenți care provoacă deteriorarea sănătății sau chiar moartea prematură. Agenția Europeană de Mediu a raportat scăderi în ultimele decenii în ceea ce privește expunerea la mai mulţi poluanţi și, chiar dacă rămân ridicate cifrele din dreptul altora, tot putem spera că și acelea vor fi reduse. Nu la fel de optimiști putem fi când vine vorba despre ceea ce numim „gaze de seră”. Acele substanțe care accentuează efectul de seră și contribuie la creșterea temperaturii globale și, implicit, la modificări climatice ce pot afecta viața tuturor. Este chestiunea despre care se tot vorbește, în ultima perioadă, foarte intens, pentru că din ce în ce mai mulți oameni cu funcții de răspundere, sau nu, sunt conștienți că nu este bine să mai ignorăm fenomenul, devenit foarte evident.

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră. Ciclul organic al carbonului se află în mod normal în echilibru, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Suplimentul apare atunci când se ard în atmosferă combustibilii fosili, adică rezervoarele de carbon din erele anterioare (când se presupune că procentul de carbon din atmosferă era mai mare). Dezechilibrul se accentuează și prin scăderea suprafețelor cu vegetație, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

Un alt depozitar important al carbonului este solul, care înmagazinează de două ori mai mult carbon organic decât vegetaţia. Conform site-ului Agenției Europene de Mediu, solurile din UE conţin peste 70 de miliarde de tone de carbon organic sau în jur de 7% din bugetul total de carbon la nivel global. Alte surse de carbon la nivelu UE abia emit 2 miliarde de tone de carbon în fiecare an. De aceea e important să înțelegem, evidențiază același site, că şi o pierdere mică de 0,1% de carbon din solurile europene, emis în atmosferă, este echivalentul unei emisii de carbon de la încă 100 de milioane de maşini aflate pe şosea. Aceasta înseamnă o creştere cu aproape jumătate a parcului auto existent al UE.

Iată motivul pentru care liderii europeni pun accentul pe importanța conservării, am putea accentua și numi sechestrarea carbonului în sol. Este interesant faptul că acest deziderat produce două efecte benefice: pe de o parte, este îmbogățit solul, pe de alta, este redusă cantitatea de carbon din atmosferă.

Europa, în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice

De altfel, discuțiile dintre miniștrii agriculturii, ce s-au purtat la Helsinki, cu ocazia întâlnirii informale a acestora, Finlanda fiind țara care a succedat României la președinția Uniunii Europene, s-au centrat pe această temă, atât de importantă. Concluziile au fost aduse în fața presei de Jari Leppä, ministrul agriculturii și pădurilor din Finlanda, și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

Jari Leppä a mărturisit încă de la început că pe perioada cât vor avea președinția, și-a impus ca obiectiv „... aducerea Europei în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice”, la care se adaugă intenția guvernului național „de a deveni «carbon neutri» până în anul 2035”.

Este de reținut că, cel puțin la nivelul intențiilor declarate, miniștrii agriculturii din statele Uniunii Europene sunt dispuși să caute soluții prin care să se poată reține carbonul în sol. Probabil, printre acestea se va număra și cercetarea pentru care ministrul Leppä spunea că este nevoie de voință politică, ca și pentru alocarea de fonduri, ca stimulente pentru agricultori. Ceea ce a anticipat ca evoluție sigură pentru viitor este introducerea acțiunilor pentru climă în Planul de Implementare Strategică (PIS este planul de acțiune al Parteneriatului European pentru Inovare). Propunerile făcute de către miniștrii participanți la discuție au vizat, conform lui Jari Leppä, reîmpăduririle, agricultura ecologică, tehnologiile de ultimă oră, ba chiar și digitalizarea.

O chestiune importantă este legată de modul prin care se implementează măsurile. În primul rând, nu se pot lua același tip de măsuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene, condițiile fiind diferite. De aceea se impune flexibilitate. Asta nu exclude împărtășirea experiențelor locale ca modele de bune practici.

Vor participa fermierii la această luptă?

Evident că se pune problema disponibilități fermierilor de a lua măsuri specifice, cu riscul de a-și pierde din eficiență. Interesant este că fermierii consultați prin intermediul unei aplicații de telefon au sugerat că ei înțeleg importanța implicării în problema schimbărilor climatice, dar că pentru consumatori originea, prețul și sănătatea alimentelor sunt mai importante, în comparație cu problemele legate de climă. Iată de ce ministrul finlandez a concluzionat: „Conform acestor răspunsuri, avem nevoie de stimulente pentru agricultori, avem nevoie de voință politică în favoarea cercetării, iar mesajul clar a fost că luarea deciziilor în legătură cu agricultura, și care să ajute efectul schimbărilor climatice, este necesară”.

În replică, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, aflat la ultima întâlnire de acest gen din mandatul său, fiind propus pentru portofoliul comerțului, este sigur că fermierii vor participa la lupta cu procesul de schimbarea a climei. „De când am devenit comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală, în urmă cu cinci ani, am spus în mod constant nu numai că fermierii trebuie să facă parte din soluție, ci că ei vor să facă parte din soluție, deoarece agricultura este foarte afectată de schimbările climatice. Prin urmare, fermierii, la fel de mult, dacă nu mai mult decât oricine, trebuie să facă parte din inițiative și din soluții pentru combaterea schimbărilor climatice.”

Și cu toate astea, ne putem întreba cât de opțional și cât de obligatoriu va fi să aplici o soluție ori alta. Phil Hogan spune că vor trebui combinate cele două forme. „Nu mă aștept ca soluția finlandeză a acestor probleme să fie aceeași cu soluția greacă, și invers. Așadar, este ceea ce încercăm să încorporăm în planurile strategice PAC, astfel încât fiecare stat membru să poată atinge nouă obiective, adică: trei economice, trei de mediu, trei sociale. Iar ele trebuie să se conformeze acestora, dar luând în considerare specificul local și condițiile locale, pentru a putea reuși. Acum am propus procedura ecologică obligatorie pentru statele membre, dar opțională pentru fermieri. Deci suntem foarte deschiși să luăm în considerare, dacă ar trebui sau nu să fie obligatorii procedurile pentru fermieri. Acesta este modelul discuției în acest moment. Dar și aspectul condiționalității. Atunci când acordăm bani agricultorilor, trebuie să obținem ceva în schimbul fondurilor publice, iar aceasta este condiționalitatea pentru pilonul unu. Și atunci plătim fermierilor mai mulți bani în pilonul doi, unde există mai multe ambiții legate de mediul agricultural și măsurarea climatului. Deci cred că echilibrul dintre opțional și obligatoriu este în discuție, ca parte a legislațiilor de bază, dar, în propunerea Comisiei, am spus, inițiativa va fi opțională pentru fermieri.”

PAC are instrumente pentru reținerea carbonului în sol

Comisarul european Phil Hogan apreciază și faptul că în PAC sunt deja multe puncte care sprijină obiectivele discutate. „Multe acțiuni ecologice recomandate în raportul special IPCC (Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, n.a.) privind schimbările climatice și utilizarea terenurilor pot fi găsite în propunerea Comisiei Europene pentru o condiționalitate puternică aplicabilă tuturor fermierilor. Acestea includ protecția terenurilor de iarbă și de turbă, asigurând interdicția arderii culturilor, creșterea eficienței îngrășămintelor, o gestionare mai bună a solului, rotația culturilor și considerarea caracteristicilor terenului, astfel încât propunerile PAC prezintă o viziune foarte clară către un sector agricol ecologic și permite acțiuni eficiente și rentabile, precum și instrumente politice pentru susținerea transformărilor necesare în sector. Va fi esențial ca statele membre să pregătească intervenții care să fie suficient de inovatoare, atractive și ambițioase și să sprijine și să recompenseze fermierii pentru un grad mai înalt de ambiție în ceea ce privește mediul și clima.

”România participă la acest „război”

Cu ocazia acestei întâlniri, ministrul agriculturii din România, Petre Daea, a precizat: „România a aplicat şi va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creşterea suprafeţelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiştilor sensibile şi prin menţinerea păşunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulţi fermieri pe suprafeţe extinse”. A ținut să accentueze și dorința pentru mai multă flexibilitate: „Perdelele de protecţie trebuie menţinute în suprafeţele eligibile pentru finanţare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea ţărilor membre. Natura şi-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”.

Până la urmă, ne place sau nu, problema este foarte serioasă și suntem obligați să o tratăm ca atare. Reținerea carbonului în sol va avea efecte benefice atât pentru producție, oferind un plus de fertilitate, cât și pentru viitorul copiilor noștri, care au dreptul la o climă stabilă și predictibilă. Credem că agricultura va fi mereu pe mâna oamenilor responsabili, ceea ce sperăm și pentru celelalte domenii de activitate.

Ne pare rău când cineva pleacă de lângă noi, în acele locuri de pace și fericire veșnică, pentru că rămânem singuri, pentru că presupunem că acela ar mai fi avut ceva să ne dăruiască sau noi am fi vrut să îi mai spunem ceva încă nespus sau să-i dăruim ceva nedăruit încă. Ne pare rău când cineva pleacă în acele locuri neștiute, chiar și atunci când nu l-am întâlnit de prea multe ori în viață, pentru că presupunem că niște oameni, apropiați lui, vor rămâne singuri și poate nu au apucat să-i spună sau să-i arate cât de mult îl iubesc. Ne pare rău mai degrabă pentru noi, pentru cei rămași singuri și nespovediți de iubire. Asta, dacă avem credința că viața își petrece firul și dincolo de pragul morții. Și avem. Mai credem că acest om care a plecat grăbit, a luat cu el sacul cel plin de fapte bune, cu care își va împodobi chipul în împărăția cea dăinuită. 

Redacția Revista Fermierului vine alături de tristețea celor rămași singuri după plecarea celui care a fost unul dintre cei mai importanți români. Și-a dedicat viața, cu pasiune, unor proiecte ce au dus, într-un mod poate prea puțin văzut, la bunăstarea și sănătatea multor români. A contribuit ca puțini dintre semenii săi la supraviețuirea cercetării în România. Este un motiv să credem că cei care sunt triști pentru că nu au reușit să îi mulțumească la vreme sau îndeajuns sunt foarte mulți. Printre ei ne așezăm și noi, cu tristețea noastră, cu nespusele noastre vorbe de mulțumire și cu nefăcutele la vreme fapte de recunoștință.

Mergi în pace și la pace, Constantin Chiurciu.

Pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă să fie interzis, iar țara noastră ar trebui să mizeze pe exportul de produse cu valoare adăugată mare, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, miercuri, 30 octombrie 2019, cu ocazia deschiderii târgului Indagra 2019.

„Din dimensiunea acestei manifestări se vede dinamica acestui sector de activitate. Aş spune, uitându-mă şi afară şi la standurile din interior, dar uitându-mă şi la harta hidrologică şi geofizică a României, că pentru orice ministru al Agriculturii cuvântul secetă va trebui să fie interzis. Aş vrea să subliniez că accentul trebuie pus foarte mult pe exportul de produse cu valoare adăugată mare. Am avut anul trecut 507 milioane de euro import de produse de panificaţie, 460 de milioane euro import de produse lactate, 118 milioane de euro de produse din tomate, 124 de milioane de euro produse din carne procesate, 1,1 miliarde de euro de legume şi fructe şi aş putea continua”, a afirmat șeful CCIR.

El a mai spus că Indagra a devenit cel mai mare târg din sud-estul Europei dedicat agriculturii şi industriei alimentare.

„Este un târg care, aşa cum spuneam în anii precedenţi, undeva la nivelul anului 2008, era unul mediu, a ajuns cel mai mare târg din România, dar o spun cu curaj: cel mai mare din sud-estul Europei. Avem 53 460 de metri pătrați ocupaţi de 954 de firme”, a adăugat Daraban.

Deschiderea oficială a Indagra 2019 a avut loc în pavilionul B3, dedicat industriei alimentare, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis.

În perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, Romexpo, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, organizează cele mai importante manifestări din domeniile agricol, alimentaţie, ambalaje, băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Este vorba despre Indagra, Indagra Food&Carnexpo, Pack Show şi Expo Drink.

De miercuri, 30 octombrie 2019, și până duminică, 3 noiembrie 2019, te aşteptăm la Pack Show 2019, singura expoziţie de packaging din România.

Timp de cinci zile, pavilionul A de la Romexpo-Bucureşti se va transforma într-o adevărată scenă pentru industria de ambalaje şi a soluţiilor de ambalare.

Iată ce vei vedea la Pack Show 2019: MII DE OFERTE pentru industriile targetate: echipamente pentru industria de ambalaje, maşini de dozare, umplere şi ambalare, echipamente pentru ambalare sanitară, echipamente pentru etichetare, marcare şi paletizare, maşini şi linii complete de ambalare, materii prime (hârtie şi carton, plastic, metal, lemn, sticlă, ceramică, textile, materiale compozite), ambalaje biodegradabile, etichete, design de ambalaje, reciclarea ambalajelor, soluţii software pentru procesul de producţie şi ambalare.

125 DE FIRME EXPOZANTE, locale şi internaţionale din 11 ţări: Bulgaria, China, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Turcia, Ucraina.

60 DE COMPANII renumite din domenii diferite, aflate la prima participare.

PESTE 80 DE ECHIPAMENTE de packaging cu tehnologii de ultimă oră.

CONFERINŢA DE MEDIU. În 31 octombrie, în sala Cupola din pavilionul A, începând cu ora 11:00, se desfăşoară conferinţa „Soluţii inovative pentru ambalaje prietenoase cu mediul”, organizată de Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) şi revista Infomediu Europa, în parteneriat cu EUROEXPO Fairs şi Romexpo.

Anul acesta, Pack Show, expoziţia organizată de EUROEXPO Fairs şi ROMEXPO, are loc în paralel cu alte trei târguri de mare anvergură: INDAGRA, INDAGRA FOOD & CARNEXPO şi EXPO DRINK. Astfel, îţi oferim ocazia unică să întâlneşti în acelaşi loc – Romexpo Bucureşti - cele mai bune soluţii pentru nevoile şi provocările pieţei competitive.

Programul de vizitare este de miercuri până sâmbătă, între orele 9:00-18:00, iar duminică, între orele 9:00-16:00.

Pagina 1 din 64

newsletter rf

Revista