Redacția

Redacția

Anul trecut, țările blocului comunitar (UE28) au realizat o producție-record de carne de pasăre de 15,2 milioane de tone, o majorare cu 25 la sută sau 3,2 milioane de tone, în comparație cu totalul înregistrat în 2010, conform datelor publicate luni, 25 martie 2019, de Eurostat.

În 2018, șase state membre ale Uniunii Europene (UE) au reușit să producă 70 de procente din producţia totală de carne de pasăre, amintind aici Polonia (16,8%), Marea Britanie (12,9%), Franţa (11,4%), Spania (10,7%), Germania (10,4%) şi Italia (8,5%).

În ceea ce privește producția de profil din țara noastră, statisticile Eurostat relevă că producţia de carne de pasăre a cunoscut aceeași tendință de creștere cu 11% în 2018, comparativ cu 2017, până la 452.000 de tone.

România este depăşită de ţări precum Belgia, cu o producţie de 469.000 de tone de carne de pasăre, Ungaria - 525.000 de tone şi Polonia - 2,545 milioane tone.

Pe de altă parte, statisticile Ministerului Agriculturii de la noi din țară spun că, tot anul trecut, s-au înregistrat creșteri la exportul de carne de pasăre (+19,3 milioane de euro), dar și la importuri (+14,2 milioane de euro).

Luni, 25 Martie 2019 16:22

Pași făcuți în colectarea lânii

Aproximativ 350 de tone de lână, dintr-un total de circa 600 de tone produse anual în județul Mureș, au fost predate centrelor înfiinţate prin Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, iniţiat de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut luni, 25 martie 2019, de şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus.

Totodată, acesta a precizat că întreaga cantitate de lână predată anul trecut la centrele specializate a fost plătită deja.

„Efectivele sunt undeva la 400.000 de capete de ovine, iar la un calcul simplu ar rezulta în jur de 600 de tone de lână produsă anul trecut. Anul trecut, am valorificat prin programul MADR 358 de tone, care au fost preluate cu 1 leu/kilogram. Aceşti furnizori au livrat la centrele autorizate sau la intermediari care au avut contracte cu centre autorizate. (...) Nu avem o evidenţă pentru ce s-a întâmplat cu lâna care nu a fost predată, pot doar să spun că pe câmpuri nu am mai găsit, ca în anii anteriori, stocuri de lână aruncată. Din păcate, în judeţul Mureş deşi am insistat şi am făcut publicitate, nu am găsit un investitor să fie deschis să investească într-un asemenea centru. Mai mult, singura spălătorie spre care se îndreaptă lâna este cea din Turcia. Noi nu avem o spălătorie autorizată în România, e singurul impediment care duce la nerealizarea acestor investiţii. Sperăm ca în discuţiile cu Ministerul Agriculturii să fie elaborat un act normativ şi să fie înfiinţat pe regiuni un astfel de centru. Noi am avea o locaţie care s-ar preta, chiar fosta spălătorie din zona Sighişoarei”, a declarat Ioan Rus, într-o întâlnire organizată la Prefectura Mureş, citat de agențiile de presă centrale.

Oficialul DAJ a adăugat că, în această primăvară, există deja depuse 400 de cereri de înscriere în registrul furnizorilor de lână, termenul final de înscriere fiind data de 28 martie, iar după această dată va începe predarea lânii către centrele înfiinţate în cadrul programului MADR.

Anul trecut, grâul a reprezentat principalul atu al țării noastre la capitolul comerț exterior (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, bun tranzacționabil situat pe locul secund în ceea ce privește majorările de volume la comerțul peste graniță, conform Agerpres. Concret, veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

Totodată, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

Pe de altă parte, o scădere masivă a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

De asemenea, tot anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Țara noastră a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform statisticilor MADR.

Mai bine de 5.200 de producători agricoli din județul Olt au optat și în acest an pentru înscrierea în programul „Tomata”, primele roşii româneşti provenite din judeţul amintit mai sus urmând să fie recoltate şi comercializate de „săptămâna viitoare” (n.r. - 25-31 martie 2019).

Vorbim de un număr total de producători de roșii în spații protejate cu peste 1.000 mai mare faţă de anul precedent, a precizat șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Majoritatea cultivatorilor înscrişi în program provin din localităţi din zona de sud a judeţului Olt, mai exact din comuna Izbiceni, urmată de Tia Mare, Cilieni, ambele cu mai mult de 500 de legumicultori care cultivă tomate în spaţii protejate.

„Direcţia Agricolă Olt a încheiat pe 20 martie sesiunea de înscriere în programul Tomata 2019. Programul s-a dovedit şi în acest an un succes, astfel că la această dată sunt înscrişi un număr de 5.250 de fermieri. Localităţile cu cei mai mulţi fermieri sunt următoarele: Izbiceni - 1.124, Tia Mare - 790, Cilieni - 697, Scărişoara - 497, Giuvărăşti - 389, Gârcov - 303, Rusăneşti- 288, Vădăstriţa - 240, Pleşoiu - 212, Strejeşti - 124; Băbiciu - 79. În alte localităţi, sunt sub 50 de fermieri înscrişi în program. Primele roşii româneşti, din judeţul Olt, vor fi recoltate şi puse în vânzare de săptămâna viitoare”, a afirmat Drăghicescu, citat de corespondenții presei centrale.

Vineri, 22 Martie 2019 11:07

Bani pentru bunăstarea animalelor

De miercuri, 20 martie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a fermierilor care beneficiază de sprijin pentru bunăstarea animalelor.

Suma totală autorizată la plată este de 91,428 milioane de euro, din care 53,182 milioane de euro pentru bunăstare păsări şi 38,246 milioane de euro pentru bunăstare porcine, şi este finanţată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

Eurodeputații ALDE Clara Aguilera și Elsi Katainen i-au solicitat ministrului Petre Daea să deschidă o discuție cu privire la anexele directivelor Naturii pentru a permite o gestionare mai eficientă și directă a carnivorelor și a cormoranilor mari, dat fiind faptul că aceste specii nu mai sunt pe cale de dispariție, se menționează într-un comunicat transmis cu ocazia evenimentului „Gestionare vs deteriorare” care a avut loc luni, 18 martie 2019, la Bruxelles.

Conform aceluiași document de presă, europarlamentarul Marijana Petir și ministrul finlandez al Agriculturii, Jari Lappe, au precizat că o primă soluție la problema marilor carnivore care generează daune economice semnificative crescătorilor de animale ar fi aceea a unei mai mari flexibilități a Statelor Membre de a adapta gestionarea speciilor protejate, în funcție de particularitățile și obiceiurile lor.

Totodată, eurodeputatul Eric Andrieu a apreciat că problema marilor carnivore a dus Uniunea Europeană la o răscruce, obligând instituțiile europene să răspundă la întrebări despre viziunea și ambiția privind zonele rurale pentru deceniile viitoare.

„Pentru menținerea vie a păstoritului sunt necesare noi propuneri, împreună cu o abordare echilibrată și pragmatică”, se precizează în comunicat.

Și șefia Copa-Cogeca este de acord cu actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale.

„Nimeni nu poate nega faptul că populațiile de carnivore mari și daunele aferente au crescut semnificativ de-a lungul anilor. Măsurile scumpe de protecție, insuficiente la acest moment, împreună cu prejudiciile cauzate au un impact negativ asupra sustenabilității activităților agricole. Pe lângă dificultățile economice, fermierii sunt în acest moment împiedicați să mai practice păstoritul. Susținem actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale. De asemenea, noi trebuie să ascultăm și să restabilim poziția fermierilor în această dezbatere, precum și în gestionarea carnivorelor mari”, a precizat la rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

Prezența crescută a speciilor protejate de carnivore mari a dus la daune economice semnificative pentru crescătorii de animale și pune în pericol păstoritul tradițional, economia locală și biodiversitatea.

Statele membre cheltuiesc milioane de euro din fondul agricol pentru compensarea daunelor și a măsurilor de protecție ineficiente. În acest context, experții naționali, miniștrii agriculturii și deputații europeni s-au întâlnit luni, în Parlamentul European, unde au cerut în mod clar Comisiei Europene (CE) să-și reconsidere abordarea privind protecția carnivorelor mari.

Evenimentul intitulat „Gestionare vs. deteriorare” a fost găzduit de membri ai Parlamentului European, Marijana Petir (Partidul Popular European), Elsi Katainen (ALDE), Eric Andrieu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Maria Gabriela Zoana (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), cu sprijinul Președinției României și Copa-Cogeca.

Acest eveniment a reunit experți, fermieri și autorități pentru a oferi o imagine de ansamblu a situației și a propune soluții pragmatice la această preocupare tot mai mare.

Voci din întreaga Europă s-au unit, reclamând următoarele aspecte: numărul carnivorelor mari crește rapid, acestea devin tot mai îndrăznețe, apropiindu-se de case și animale și reprezintă o amenințare majoră pentru sectorul agricol și comunitățile rurale. Lupii, urșii bruni și râsul se înmulțesc acum în Europa, exercitând presiune asupra ecosistemelor și tradițiilor pastorale, ceea ce marchează o schimbare alarmantă a statutului lor anterior. Același lucru este valabil și pentru cormoranul mare din regiunile de acvacultură. Experți din Spania, Italia, Franța, România și Finlanda au prezentat cazuri grave, care au avut ca efect stoparea producției locale, abandonarea pășunilor și depopularea mediului rural.

Despăgubiri de 100%

Anul trecut, Executivul european decidea să acorde fermierilor despăgubiri complete pentru daunele cauzate de atacurile animalelor protejate, cum ar fi lupii, urșii etc. În plus, investițiile pe care le vor face agricultorii pentru prevenirea unor astfel de daune, cum ar fi construirea de garduri electrice sau achiziționarea câinilor de pază, vor fi rambursate integral.

Decizia are ca scop creșterea sprijinului acordat fermierilor în zonele în care sunt prezente carnivorele mari. Succesul politicii UE de conservare depinde în parte de gestionarea eficientă a conflictelor asociate conservării animalelor protejate. Sprijinul pentru soluționarea conflictelor asociate cu conservarea animalelor protejate poate fi acordat din fondurile UE, în special din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din fonduri naționale (ajutoare de stat).

Normele privind ajutoarele de stat aplicabile compensării prejudiciilor cauzate de animalele protejate sunt prevăzute în orientările Uniunii Europene privind ajutorul de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale 2014-2020. Până în prezent, doar 80% din investiții ar putea fi rambursate prin ajutorul de stat. Decizia de astăzi modifică liniile directoare pentru a aduce această rată la 100%.

Totodată, statelor membre li se va permite să ramburseze 100% din costurile indirecte, cum ar fi costurile sanitar-veterinare rezultate din tratarea animalelor rănite și costul forței de muncă legate de căutarea animalelor dispărute ca urmare a unui atac al unui animal protejat.

Anul trecut, una dintre IFN-urile axate pe finanțarea agriculturii românești a înregistrat cea mai semnificativă majorare pe segmentul creditelor pentru achiziția de teren agricol, este anunțul făcut chiar de directorul general al instituției.

Finanțarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018, se menționează într-un comunicat al Agricover Credit IFN.

„Creditele pe termen mediu având ca destinație achiziția rapidă de teren agricol au înregistrat cea mai mare creștere, fiind urmate de soluțiile de finanțare pentru acoperirea necesarului de inputuri prin produsele de sinergie dezvoltate în cadrul grupului Agricover. Înțelegem agricultura, cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier, ceea ce ne permite aprecierea corectă a riscurilor, aplicarea unor formule flexibile de constituire a garanțiilor și timp de răspuns rapid, fără birocrație. Pentru că agricultura nu așteaptă finanțări întârziate, iar fermierul român are nevoie de suport pentru creștere și dezvoltare”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al instituției financiare nebancare citate.

Potrivit documentului de presă, expunerea din credite a IFN-ului respectiv a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. De asemenea, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun, comparativ cu media sistemului bancar și în scădere ușoară față de anul trecut.

Valoarea creditelor acordate în 2018 de Agricover Credit IFN a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 2.800 de fermieri performanți, în creștere cu 21% comparativ cu anul anterior.

„În 2018, am continuat creșterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienți în segmentul fermierilor micro, mici și medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluții de finanțare și am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanțare a clienților micro”, a conchis Rekkers.

În vederea asigurării necesarului de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, cum sunt International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest context, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 de milioane de lei, în creștere cu 18%.

Potrivit spuselor lui Ioan Tătăran, preşedintele onorific al Asociaţiei Producătorilor Tradiţionali şi Ecologici din Maramureş (APTEM), citat de agenția națională de presă, laptele şi produsele procesate vor putea fi comercializate în târgurile de produse tradiţionale şi pe piaţa organizată la standuri special amenajate.

„Laptele, dar şi o gamă variată de produse derivate - unt, brânză, smântână, iaurt, lapte bătut, brânză de oaie – se vor putea comercializa la standuri special amenajate pe piaţa organizată, dar şi la târgurile organizate de fermieri (...) Toate produsele sunt certificate şi provin din producţia fermierilor, însă comercializarea acestor bunuri se va face cel puţin în târgurile tradiţionale, de două ori pe săptămână, în zilele de vineri şi sâmbătă”, a declarat șeful onorific al APTEM pentru Agerpres, luni, 18 martie 2019.

El a adăugat că, în prezent, produsele sunt vândute direct de producători şi prea puţine ajung în magazinele specializate.

„Toate produsele sunt comercializate direct de fermieri, iar cumpărătorul interesat are posibilitatea să afle mai multe detalii despre produs, inclusiv modul de preparare. La unele produse, preţul se poate negocia când se apropie ora de închidere a târgului, însă în majoritatea cazurilor preţul produselor lactate, dar şi al altor categorii de produse alimentare e rezonabil”, a conchis Tătăran.

În Maramureş există peste 20 de fermieri autorizaţi, care produc produse lactate şi derivate, şi o fabrică de lapte. Anumite produse sunt oferite spre comercializare pe pieţele organizate din judeţele Satu Mare şi Sălaj.

Până în anul 2021, țara noastră ar urma să contabilizeze 500.000 de hectare cultivate în regim ecologic, a precizat vineri, 15 martie 2019, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, în timpul simpozionului „Agricultura ecologică - pilon de susţinere al turismului responsabil în Delta Dunării”.

„România a decis să nu susţină plafonarea, ci partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, măsurile de cercetare, instalarea tinerilor în mediul rural şi obiectivul ambiţios ca, în anul 2021, să ajungem la 500.000 de hectare cultivate bio”, a menționat secretarul de stat.

În acest moment, a adăugat Botănoiu, Tulcea contabilizează 73.000 de hectare cultivate în regim ecologic şi a subliniat importanţa pieţei de desfacere, a parteneriatelor în afaceri şi a finanţărilor în domeniu.

Conform spuselor reprezentanţilor firmelor private prezenți la eveniment, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Clusterul BioDanubius şi Delta Organic Crops au organizat, vineri, 15 martie 2019, simpozionul „Agricultura ecologică, pilon de susţinere a turismului responsabil în Delta Dunării”.

Potrivit statisticilor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), vineri, 15 martie 2019, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna februarie a acestui an sunt Timiș – 739, Dolj – 518, respectiv Galați – 476.

Aceleași date spun că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a doua lună a acestui an este cu aproape 10.000 mai mic față de luna februarie 2018 și cu circa 10.000 mai mare comparativ cu luna ianuarie 2019.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna februarie 2019, în București – 6.684, Ilfov – 3.379 și Cluj – 2.452. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 241, Gorj – 220 și Olt – 85.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna februarie 2019, a fost de 18.409, cu 4.729 mai mic față de luna februarie 2018. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.411, Ilfov – 1.633 și Cluj – 1.312. La polul opus, se află județele Gorj – 70, Sălaj – 62 și Harghita – 60.

În primele două luni ale anului 2019 au fost înregistrate, în toată țara, 71.543 de vânzări, în scădere cu 18.695 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie a acestui an au fost vândute, la nivelul întregii țări, 40.810 imobile, mai spun specialiștii ANCPI.

Potrivit datelor vehiculate de un renumit integrator de pe piața agribusiness din România, în 2018, la noi în țară erau tranzacționate circa 100.000 ha de terenuri agricole.

Străinii dețineau peste 30 la sută din suprafața agricolă a Banatului, în zona Arad, Timiș și Caraș Severin hectarul fiind comercializat cu aproximativ 6.000 – 8.500 euro hectarul.

Pagina 1 din 25