Redacția

Redacția

Potrivit unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Anul trecut, ANCPI a înregistrat, din veniturile proprii, fără costuri pentru cetățeni, peste 500.000 de imobile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Astfel, în 2018, numărul proprietăților înregistrate prin PNCCF a depășit 1.165.000, peste un milion de cărți funciare fiind deschise doar în ultimii trei ani, datorită măsurilor luate de conducerea ANCPI pentru accelerarea PNCCF și înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

„În cadastru, progresul este vizibil, fiind ușor de măsurat. Vorbim despre cifre, care trebuie să crească de la an la an. În funcție de evoluția cifrelor, știi dacă măsurile pe care le-ai luat au fost bune sau nu. În cazul nostru, majorarea sumelor destinate lucrărilor de cadastru general și simplificarea și modificarea continuă a legislației au fost pârghiile care au ridicat, în mod susținut, Programul național de cadastru și carte funciară”, a declarat, pentru Revista Fermierului, președintele – director general al ANCPI, Radu – Codruț Ștefănescu.

În anul 2018, ANCPI a majorat atât suma alocată anual fiecărei primării, care a ajuns la 155.000 de lei/UAT (comparativ cu 135.000 de lei în 2016 și 150.000 de lei în 2017), cât și suma pe care Agenția o decontează pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor, care a crescut proporțional cu gradul de dificultate al terenurilor, de la 60 la 132 de lei/imobil.

660 de comune vor fi cadastrate integral cu fonduri europene

De asemenea, în anul 2018, ANCPI a reușit să acceseze fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de cadastru general în 660 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din mediul rural.

Astfel, ANCPI este beneficiarul contractului de finanțare pentru Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene în valoare de aproape 313 milioane de euro.

Tot anul trecut, după semnarea contractului de finanțare, ANCPI a inițiat procedura de licitație pentru achiziționarea Serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din primele 194 din cele 660 de comune care vor fi cadastrate integral cu bani europeni. Anul acesta, ANCPI va scoate la licitație alte aproximativ 300 de comune.

Aflată în urma Letoniei și Lituaniei, ambele situate pe locul I cu un procentaj de 45 la sută, România ocupa în 2016 locul al II-lea, cu 34 de procente pondere a femeilor-administrator de ferme agrozootehnice, potrivit datelor publicate luni, 14 ianuarie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În continuare, Estonia deținea 33% din totalul femeilor ocupate cu managementul fermelor, Italia 32%, Austria 31% şi Portugalia (30%), iar cel mai scăzut nivel se înregistra în Olanda 5%, Malta 6%, Danemarca 8%, respectiv Germania 10%.

La nivelul Uniunii Europene (UE), ponderea femeilor la conducerea exploatațiilor agricole era de 28% în 2016.

Pe de altă parte, şapte din zece (72%) manageri ai celor 10,5 milioane de ferme din UE erau bărbaţi.

În privinţa vârstei, în 2016 majoritatea (58%) managerilor de fermă aveau vârsta de 55 de ani sau mai mult şi doar 11% erau tineri cu vârsta de sub 40 de ani. În cazul tinerilor fermieri, proporţia femeilor era şi mai mică (9%).

Managerii de fermă sunt cei care răspund de rutina zilnică a gestionării unei ferme, din punct de vedere financiar şi din cel al producţiei. Ei iau decizii privind plantările, animalele, achiziţionarea de materiale, vânzarea fermei sau a unei părţi din ea. Deseori, managerul de fermă este şi proprietarul ei.

Informațiile publicate anterior de Eurostat arătau că o treime din toate exploatațiile agricole europene sunt în România, dar acestea reprezintă doar 3,4% din producţia blocului comunitar. Și asta, deoarece nouă din zece ferme din România (92% sau 3,1 milioane) au o suprafaţă mai mică de cinci hectare.

Aproximativ 266 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au fost aprobate de comisarul european Corina Crețu și ar urma să fie plătiți României pentru extinderea ariei de acoperire a sistemului de cadastru, în special în zonele rurale ale României, a anunțat reprezentanța în România a Comisiei Europene (CE).

Practic, sumele vor fi destinate realizării înregistrării terenurilor din zonele rurale în registrul de carte funciară, pentru scanarea și arhivarea registrelor existente, formarea personalului implicat în aceste activități, stimularea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor pentru serviciile de înregistrare, precum și pentru a îmbunătăți felul în care este gestionat și monitorizat proiectul.

Obiectivul acestui proiect, a mai spus Crețu, este de a consolida securitatea juridică și de a crește transparența în ceea ce privește sistemul de evidență a drepturilor imobiliare.

„Acest proiect finanțat prin politica de coeziune vine în sprijinul persoanelor care trăiesc în mediul rural, protejând drepturile de proprietate ale acestora. Proiectul va facilita totodată accesul proprietarilor de terenuri la fondurile UE și va contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni, întrucât o securitate juridică sporită va stimula investițiile și va accelera implementarea acelor proiecte de infrastructură care sunt cruciale”, a precizat comisarul european.

În acest moment, mai puțin de un sfert din totalul proprietăților din România sunt înregistrate în cartea funciară. Acest proiect major finanțat de UE acoperă 660 de unități administrative din șapte zone rurale din România, respectiv aproximativ 25% din teritoriul național, el fiind complementar procesului național de finalizare a cartografierii și includerii proprietăților în baza de date digitalizată a registrului central de carte funciară.

Nu mai puțin de 20.000 de tone de gunoi de grajd provenite de la producătorii agricoli individuali din sate şi comune ar urma să fie achiziționate de fermierii maramureşeni în vederea amendării suprafeţlor de teren destinate culturilor cerealiere, legumicole, dar şi plantelor tehnice, conform vocilor autorizate ale asociațiilor de fermieri.

„Estimăm că vom achiziţiona, direct de la fermierii individuali sau de la micile ferme, aproximativ 20.000 de tone de gunoi de grajd pentru a-l răspândi apoi pe suprafeţele de teren care au fost arate în toamnă, iar pe lângă amendamentele care urmează a fi administrate culturilor pe durata verii, avem nevoie şi de gunoi de grajd pentru a îmbunătăţi calitatea solului. Gunoiul de grajd se pretează foarte bine la culturile legumicole, unele culturi cerealiere, îndeosebi porumb, sfeclă, floarea-soarelui, un amendament natural foarte bun, de care pământul are nevoie, şi ne bucurăm că încă mai avem de la cine să cumpărăm”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor „Maramureş”, Ioan Pricop.

Gunoiul de grajd va fi transportat de la gospodăriile ţărăneşti pe terenurile agricole cu ajutorul tractoarelor, în cursul lunilor ianuarie şi februarie, a adăugat șeful fermierilor maramureșeni, citat de Agerpres.

„Cred că, până la sfârşitul lunii februarie, vom putea împrăştia pe culturi întreaga cantitate. Avem acum şi un mare avantaj, zăpada, şi cred că ne va fi de mare ajutor când, la topire, solul va absorbi, odată cu apa, şi sucul rezultat din gunoi. Din păcate, prea puţini fermieri mai folosesc gunoiul de grajd, majoritatea s-au îndreptat numai spre amendamente pentru a ajuta solul, însă pentru a avea culturi bogate avem nevoie şi de acest amendament natural, foarte folosit până în anul 1989”, a afirmat Pricop.

O tonă de gunoi de grajd a fost achiziţionată de fermieri de la producătorii individuali la preţul de 200 de lei.

Producătorii agricoli din judeţ activează în peste 40 de asociaţii, care acoperă domeniile zootehniei, legumiculturii, pomiculturii, turismul rural, plantele tehnice şi cerealiere şi produsele tradiţionale.

Reprezentanţii DADR spun că aproximativ 75 de procente din terenul agricol rural din cele 90.000 ha teren agricol este folosit de fermieri sau de persoane individuale.

Motoferăstrăul MS 211 de la Stihl și lanțul Duro-3 fac cea mai bună echipă atunci când trebuie tăiat lemnul murdar sau înghețat din sau de pe lângă ferme, a anunțat compania elvețiană printr-un comunicat de presă.

Este vorba de o motounealtă de anduranță, cu dotare standard a unui lanț special numit Duro-3. Acest tip de lanț este proiectat și produs în Elveția dintr-un aliaj extrem de dur, astfel că dinții tăietori se păstrează de 10 ori mai ascuțiți decât la un model obișnuit.

„Aliajul este atât de solid, încât la contactul ocazional cu solul, lanțul rămâne ascuțit și poate fi folosit la capacitate maximă în timpul tăierii”, se mai menționează în document.

Motounealta poate fi manevrată atât de profesioniști, cât și de către utilizatorii ocazionali și este ideală și pentru îngrijirea copacilor, datorită șinei înguste de doar 35 cm. Inginerii companiei au pregătit pentru MS 211 un motor de 2,3 CP, de generație nouă de tip 2-MIX, care are un consum cu 20% mai redus decât unul clasic, iar emisiile de noxe cu până la 70% mai mici, întreaga unealtă cântărind doar 4,3 kg.

Pentru întreținerea arborilor, firma elvețiană a mai dezvoltat două modele de motoferăstraie MS 193 T și MS 201 TC-M, care au un comportament de ghidare extrem de precis, atunci când se lucrează cu ele la înălțime. Ambele sunt foarte ușoare, cântărind aproape 3 kg și au aplicabilitate mai ales în zonele sensibile la zgomot, datorită motoarelor silențioase, chiar dacă funcționează cu benzină.

Tot pentru capitolul „condiții extreme de lucru”, Stihl are deja pus pe piața din România un super motoferăstrău destinat echipajelor de salvare și descarcerare. Este vorba despre MS 461, unul dintre cele mai performante utilaje de acest tip care există acum pe piață, dotat cu un motor care generează nu mai puțin de 6 CP. Lanțul este conceput pentru străpungerea suprafețelor tari din metal, fiind acoperit cu blindaje din aliaj extrem de dur, proiectat și produs tot în uzinele de înaltă precizie din Elveția.

Potrivit anunțului făcut de INS, luni, 14 ianuarie 2019, cantitatea de lapte brut importată a scăzut cu 1.651 de tone (-1,4%) în primele 11 luni ale anului trecut, față de aceeași perioadă a lui 2017 (1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017).

În același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 75.222 de tone (+7,9%).

Majorări ale producţiei, în intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, au fost înregistrate în sectorul laptelui de consum, cu 16.971 de tone (+6,5%), brânzeturi, cu 3.206 tone (+3,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 4.435 de tone (+2,3%), respectiv smântână de consum, cu 643 de tone (+1,1%).

Producția a scăzut însă la unt, cu 1.287 de tone (-11,6%).

Mai mult, cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna noiembrie 2018 cu 3.351 de tone (-24,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În plus, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2018 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 7.096 de tone (+9,4%). Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.695 de tone (+9,5%), smântână de consum cu 80 de tone (+1,4%) și brânzeturi cu 41 de tone (+0,6%).

În contrapartidă, producţia a scăzut la unt cu 134 de tone (-11,4%) și la lapte de consum cu 748 de tone (-2,8%).

Noiembrie 2018 vs octombrie 2018 – am importat mai mult lapte brut

Cantitatea de lapte brut importat a crescut însă în luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă cu 814 tone (+8,7%), dezechilibrând puțin balanța celor 11 luni.

Totodată, în noiembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectat a scăzut cu 8,3% faţă de luna octombrie a aceluiași an.

Conform datelor INS, în același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.475 de tone (-8,3%), iar producția a scăzut la brânzeturi cu 573 de tone (-7,7%), smântână de consum cu 266 de tone (-4,4%) și lapte de consum cu 984 de tone (-3,6%).

Producția a crescut la unt cu 85 de tone (+8,9%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 417 tone (+2,2%).

Ca urmare a verificărilor întreprinse de Autoritatea Nationala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la 1.127 de operatori economici din sectorul cărnii, la nivel de țară, în intervalul octombrie – noiembrie 2018, au fost descoperite deficiențe și au fost aplicate amenzi de 1.502.200 de milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Din totalul operatorilor controlați, la un număr de 711 (63%) au fost constatate probleme. A fost verificată o cantitate de 60.172 kg produse din carne, din care cca 8.677 kg (14,4 %) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma analizelor de laborator efectuate asupra celor 71 de eșantioane prelevate de la produse din carne, a rezultat că 14 dintre ele (19,72%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Mai exact, probleme au fost constatate la 23 de eşantioane de salamuri din care 21,7% erau neconforme (5 eşantioane), 10 eșantioane de Salam de Vară din care 10% erau neconforme (1 eşantion), 2 eşantioane de Salam Victoria din care 50% erau neconforme (1 eşantion), 9 eşantioane de cârnaţi, din care 33% erau neconforme (3 eşantioane), 12 eşantioane din alte sortimente din care 25% erau neconforme (3 eşantioane), 6 sortimente de crenvurşti din care 16,66% erau neconforme (1 eşantion), 7 eşantioane de parizer din care toate erau conforme, respectiv 2 eşantioane de cabanos din care toate erau conforme.

Pe fondul deficienţelor descoperite, comisarii ANPC au oprit definitiv şi au retras de la comercializare aproximativ 2,3 tone de produse din carne, în valoare de 27.710 lei, produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită. De asemenea, oficialii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,083 tone de produse din carne, în valoare de 49.117 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 811 sancţiuni contravenţionale, dintre care 432 de avertismente şi 379 de amenzi contravenţionale.

Specialiștii DSVSA Buzău au declarat zilele trecute că în satul Focșănei, comuna Vadu Pașii, există o suspiciune de pestă porcină africană (PPA) ca urmare a descoperirii unui porc mort și a eutanasierii altuia într-o exploatație agricolă aparținând unui tehnician veterinar.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Buzău, Gabriel Cozma, după ridicarea cadavrului, medicii sanitar-veterinari au constatat că în aceeaşi gospodărie mai existau trei suine care prezentau stări febrile, două cu simptome mai puţin accentuate şi una în stare de agonie.

„Animalul găsit în agonie a fost eutanasiat şi transportat, împreună cu cadavrul raportat iniţial, la sediul DSVSA Buzău şi s-a efectuat o decontaminare temeinică a gospodăriei. În urma necropsiei, au fost evidenţiate la un alt porc unele leziuni ale organelor interne care ar putea fi atribuite şi pestei porcine africane şi, ca urmare, s-a decis retrimiterea echipei la faţa locului pentru a sacrifica şi ceilalţi doi porci şi s-a efectuat încă o dezinfecţie a gospodăriei”, a precizat reprezentantul prefecturii.

Cozma a mai spus că probele recoltate de la toate cele patru animale au fost trimise la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti, pentru efectuarea analizelor specifice,şi s-a deschis o anchetă epidemiologică.

În judeţul Buzău au mai fost declarate şase focare de PPA în gospodăriile populaţiei, dintre care trei au fost închise iar alte trei vor fi închise în următoarele săptămâni.

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Miercuri, 09 Ianuarie 2019 12:53

Primele case izolate termic cu lână

În 2019, ar urma să apară primele case izolate termic cu lână, în prezent derulându-se procesul de agrementare a produsului, a precizat luni, 7 ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Agro TV.

„Nu machete, case pur și simplu”, a afirmat șeful MADR, care a adăugat că la Sighet, în Bacău, în Bistrița și în Vâlcea sunt agenți economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi și densități din lână pentru termoizolarea clădirilor.

În ultimii doi ani, a precizat ministrul de resort, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania și Belgia pentru o potențială colaborare în domeniu.

Pagina 1 din 20