Ioan Dogioiu - REVISTA FERMIERULUI
Ioan Dogioiu

Ioan Dogioiu

Învăţământul dual profesional ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, în condiţiile în care, în ultimii doi-trei ani, se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în domeniu, afirmă ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care precizează că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă.

„Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole, acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de doi-trei ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificare şi care ştiau să facă lucruri, dar, între timp, s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, în unele zone din agricultură şi industrie alimentară, se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă”, a spus Adrian Oros, la Digi24.

El a adăugat că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole, de ani de zile, au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă.

„Să vii să spui că o să ai bani să le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialişti, cu toată tehnica asta din agricultură, este o idee nerealistă. Există însă, în toată lumea normală, acest învăţământ dual, care poate să fie la nivel profesional, liceal şi universitar. În toată lumea, învăţământul tehnic, acolo unde înveţi să faci lucruri, este în acest sistem dual şi nu te costă pregătirea practică aproape nimic, pentru că ai ca parteneri fermierii, cooperativele, asociaţiile care există. Sunt nişte agenţi economici care sunt pe piaţă, pe economia reală, toţi elevii sau studenţii pot să facă practică în acele ferme, laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a continuat şeful de la Agricultură.

Ministrul a menţionat că, în învăţământul dual, activează trei actori principali: o autoritate publică locală (la nivel de comună, oraş sau judeţ), inspectoratele şcolare, prin liceele care doresc să aibă asemenea clase, şi agentul economic.

„Agentul economic pune toată baza practică la dispoziţie şi elevul respectiv lucrează cu capacităţi, cu metode şi cu tehnologii din 2020. Noi, dacă am cumpăra acum un tractor sau o fermă sau nişte animale şi le dăm unui liceu, în primul rând nu le-ar putea gestiona şi, peste câţiva ani, deja tehnologia respectivă ar fi trecută şi ar trebui să cumpărăm, din bani care nu există, alte tehnologii, alte tractoare, alte animale; or, practica se poate face în ferma care există şi care rezistă şi peste un an, şi peste doi sau trei ani. Deci acest învăţământ dual, care funcţionează în toată Europa, este la îndemână”, a mai spus Oros.

El dat exemplul unui astfel de parteneriat realizat într-o comună din judeţul Mureş, unde au fost înfiinţate două clase de liceu agricol, una pe zona de agricultură, şi una de mecanizare.

„Noi, universitatea de unde provin, am făcut cu Inspectoratul Şcolar din Mureş, cu câteva ferme şi cu Azomureş, două clase de licee agricole, pe zona de agricultură şi de mecanizare, care funcţionează în comuna Rîciu. Este un exemplu, dar se pot face asemenea, nu neapărat licee, în prima fază - şcoli profesionale, pentru că există o cerinţă din partea fermierilor şi o cerinţă din partea copiilor de a activa în acest domeniu. Pe de o parte, li se asigură o pregătire foarte bună, iar pe de altă parte şi inserţia pe piaţa muncii. Ei, de-a doua zi, sunt angajaţi. De către cine? Exact de către cei care i-au pregătit. Diploma aceea de carton are o acoperire reală. Din păcate, mai ales în zona tehnică, nu ți se oferă întotdeauna nişte competenţe foarte bune”, a conchis ministrul Agriculturii.

Ca urmare a faptului că oferta de slănină de porc este limitată la nivel european, iar prețul acestui produs necesar procesării cărnii s-a majorat exponențial, se prefigurează și aici o criză, în plus față de cea a cărnii, a recunoscut Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, vineri, 29 noiembrie 2019.

„Noi, procesatorii, ne confruntăm cu această criză a cărnii de porc, fiind vorba despre o tendință la nivel european. Acest fapt vine ca urmare a faptului că pesta porcină africană a devastat și Asia, în special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destinații. Pentru a avea un tir de carne sau două trebuie să faci comandă cu două luni de zile înainte. Totodată, s-a configurat și o aprovizionare dificilă cu slănină, care este atât de necesară procesării produselor din carne. Se aleargă foarte mult după 20 de tone de slănină prin Europa și, din cauza faptului că oferta este limitată, prețurile la nivel european au explodat. În România, s-a observat o majorare a prețurilor în acest sens, dar încercăm să le menținem și să ne descurcăm și cu piața internă”, a menționat Tănase.

Tot în ceea ce privește prețurile, la carne de această dată, Dana Tănase preconizează că, anul acesta, de sărbători, se va resimți o scumpire de 15-20% pe piață pentru carnea de porc, deprecierea monedei naționale fiind unul dintre motivele majorării prețurilor.

„În clipa în are aducem carne de porc din Uniunea Europeană, dintr-odată prețul este mai mare. Mai intervine și devalorizarea monedei naționale și faptul că UE face un export masiv de carne de porc în Asia, în special în China. Acesta este factorul care a contribuit ca, la nivel european, de la începutul anului, prețul cărnii de porc să crească cu 30%. Pe lângă creșterea acestui preț mai intervine și prețul porcului ca atare. În special purceii grași au ajuns cam la 50 de euro. Deci s-a majorat și prețul la nivelul fermelor”, a explicat Dana Tănase.

Nu în ultimul rând, aceasta a dat asigurări că va exista carne de porc în perioada imediat următoare, iar consumatorii trebuie să verifice etichetele de pe produsele cumpărate.

„Asigur toți consumatorii că va exista carne de porc în perioada imediat următoare. Fie că vorbim de carnea din România, fie de cea adusă din statele membre, în funcție și de restricțiile față de această maladie care a devastat industria cărnii de porc din țara noastră în ultimii doi ani. Consumatorului îi revine sarcina de a citi eticheta, există un regulament european care obligă trecerea originii cărnii de porc, de pasăre sau de ovine și bovine pe etichetă”, a conchis oficialul ARC.

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169.795 de tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind utilizarea pesticidelor în agricultură, în anul 2018, relevă că suprafaţa tratată cu erbicide deţine ponderea cea mai mare din totalul aplicărilor de produse de protecţie a plantelor, atât sub formă solidă (52,5%), cât şi sub formă lichidă (52,7%).

Conform sursei citate, suprafaţa tratată cu insecticide deţine a doua cea mai mare pondere în total aplicări de produse de protecţie a plantelor sub formă solidă (26,0%), urmată de cea tratată cu fungicide (19,6%).

Din cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă solidă, fungicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (71,1%), urmate de insecticide (13,9%) şi erbicide (10,7%).

În ceea ce priveşte cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă lichidă, erbicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (62,6%), urmate de fungicide (24,5%) şi insecticide (11,1%).

Locul II în topul suprafețelor tratate cu PPP sub formă lichidă îl ocupă fungicidele (24,8%), respectiv insecticidele (21,4%).

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.

Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.

Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.

Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.

Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.

Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.

În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.

„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.

În 2019, România ar putea ajunge la un deficit de două miliarde de euro în comerțul cu produse agricole, fapt care ar anula efectul subvențiilor primite de sectorul agrozootehnic autohton, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la ieşirea de la o conferinţă privind risipa alimentară.

„Noi avem un deficit comercial care crește în fiecare an. Anul acesta, am putea, eu sper să nu ajungem, la două miliarde de euro, ca noi să avem deficitul comercial egal cu subvențiile pe care le acordăm. În traducere liberă, exportăm subvențiile”, a precizat sursa citată. „Dacă am înlocui exportul de animale vii cu exportul de carne ar fi mult mai bine pentru industria alimentară românească, pentru crescători şi, în general, pentru economia românească”.

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde de euro, conform datelor anunțate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se înregistrează deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale și se înregistrează excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase.

Un procent de 53% din deşeurile alimentare provin din gospodării, iar 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în România, potrivit afirmațiilor coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, de marţi, 26 noiembrie 2019.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult", a precizat Borbely, la conferinţa internaţională „Împreună combatem risipa alimentară”, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, în parteneriat cu Asociaţia Sărbătoarea Gustului.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, 53 de procente din deşeurile alimentare provin din gospodării.

„53% (n.r. - din deşeurile alimentare) sunt din gospodării (...) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (...). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut", a adăugat Borbely.

De asemenea, el a spus că, la noi în țară, 15% din populaţie este obeză.

„Nu stăm foarte rău nici aici, dar faţă de 2014 a crescut acest procent, deci suntem mai obezi în 2019 decât din 2014, iar o treime este supraponderală”, a precizat sursa citată.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, Tanczos Barna, a precizat că atât la nivel național, cât și global, fenomenul risipei alimentare este influențat direct de trei elemente esențiale.

„M-am gândit la trei elemente extrem de importante care influențează în mod hotărâtor risipa alimentară, nu numai în România, probabil peste tot în lumea aceasta. Primul element este familia, al doilea este comerțul, modul în care e organizat comerțul în fiecare țară și al treilea este legislația, cadrul legal care oferă un cadru sistematic pentru modul în care funcționează anumite lucruri în fiecare țară. (...) Elementul cel mai important care influențează modul în care ne referim noi la mâncare, la pâine: familia. Tradiția, cultura - lucrurile pe care le învățăm acasă”, a spus Barna.

Scopul conferinței a fost acela de a reuni la masa discuțiilor decidenți la înalt nivel din cadrul instituțiilor europene, oficiali guvernamentali, parlamentari și reprezentanți din mediul academic, institute de cercetare, societatea civilă, bănci de alimente, mari companii din retail și industria HoReCa pentru a identifica împreună acțiuni concrete și bune practici care să conducă la o implementare eficientă a legislației specifice și, implicit, la combaterea risipei alimentare.

Principalele teme abordate în cadrul conferinței au fost tratate pe parcursul a trei sesiuni de discuții. Astfel, în cadrul primei sesiuni s-a discutat despre facilități și constrângerile întâmpinate în implementarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 216/2016 privind diminuarea risipei alimentare, măsuri pentru combaterea acesteia și a efectelor estimate. În cadrul acestei sesiuni, a susținut o prezentare Amelia Elena Rus, directorul general al Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară.

Cea de-a doua sesiune a vizat exemple de bune practici la nivel UE și internațional, modele interne de business-uri care au integrat reducerea risipei alimentare, responsabilități și beneficii, rolul operatorilor receptori în reducerea acestui fenomen, sfaturi practice pentru consumatori și beneficii la nivel de buget personal.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia sesiune a cuprins lansarea unei cărți despre o alimentație inteligentă și sustenabilă, precum și furnizarea de sfaturi și recomandări pentru o atitudine eco-responsabilă în alimentație.

Printr-un comunicat de presă remis la redacție luni, 25 noiembrie 2019, vocile autorizate ale Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) au precizat că vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, pe care au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin și care s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, era autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019.

Potrivit precizărilor agenției, în data 23 noiembrie 2019, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, a început îmbarcarea ovinelor pe vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, îmbarcarea finalizându-se în data 24 noiemrie 2019.

Vaporul a fost autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005, respectiv Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

„În conformitate cu procedura specifică privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele.
S-a constatat că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevazută de legislație era respectată”, se menționează în document.

Încărcarea cu animale a navei s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 privind suprafaţa care trebuie alocată pe cap de animal. Pe nava respectivă, cu o suprafaţă totală utilă de 5 011 mp, au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin, cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal.

„Precizăm ca spatiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislatia în vigoare”, au adăugat autoritățile.

De asemenea, s-a verificat încărcarea corespunzătoare a navei cu apă şi furaje, ţinând cont de durata preconizată a călătoriei, precum și funcționalitatea echipamentelor obligatorii, cum ar fi cele de adăpare, de ventilație forțată, de desalinizare etc.

La scurt timp după plecarea transportului, a avut loc înclinarea navei în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg.

După producerea accidentului, s-a asigurat prezenţa serviciilor veterinare în punctul de ieşire Midia. La solicitarea acestora, a fost prezent și medicul veterinar de liberă practică angajat al operatorului economic, pentru a asigura asistența veterinară.

Pentru salvarea animalelor, alături de echipele ISU au venit două nave ale Gărzii de Coastă și membrii unui ONG specializat în intervenții în Marea Neagră.

Animalele salvate până în prezent, în număr de 33, au fost cazate într-un adăpost special amenajat în Punctul de Ieșire Midia, unde li s-au asigurat hrană și apă.

Acțiunea de salvare continuă, animalele care vor fi recuperate de pe vas vor fi cazate în același adăpost, urmând ca, după verificarea stării lor de sănătate, să fie transferate cu mijloace de transport rutier, la ferma de origine, aflată la 5 km distanţă.

„Serviciile veterinare se află la fața locului și colaborează cu celelalte instituții implicate în acțiunea de salvare, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a animalelor, conform competențelor”, se menționează la finalul documentului de presă.

Luni, 25 noiembrie 2019, la orele dimineții, autoritățile au reluat operațiunile prin care încearcă aducerea la mal a navei răsturnate în Portul Midia.

Conform anunțului făcut de ISU Constanța, acțiunea de evacuare a celor aproximativ 14 000 de oi de pe vas este în stand-by.

Reprezentanții ISU Constanța afirmă că forțele implicate încearcă să înlăture marfa de pe puntea navei, pentru a reduce greutatea acesteia, apoi să o remorcheze până în port.

„În cursul zilei de astăzi, se va reîntruni Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, acolo unde reprezentanții autorităților și șefii tuturor armelor vor stabili exact ce se va întâmpla cu animalele care vor fi evacuate de pe vapor. De asemenea, operațiunea de la navă a reînceput, se încearcă înlăturarea mărfii existente pe puntea superioară, pentru a putea reduce din greutatea navei, apoi vor încerca să readucă nava pe chilă dreaptă, pentru a o putea remorca în dană”, au transmis reprezentanții ISU Constanța.

În plus, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare va interveni cu trei nave, 40 de oameni și 8 scafandri, iar ISU cu 10 oameni în sprijin.

Până în prezent, au fost salvate de pe navă 32 de oi, operațiunea de evacuare fiind momentan „în stand-by”, a mai anunțat ISU Constanța.

Duminică, 24 noiembrie 2019, un vapor cu pavilion Palau s-a răsturnat. La bordul ei se aflau aproximativ 14 000 de capete de ovine și un echipaj format din 22 de sirieni. Toți membrii echipajului au fost salvați și aduși teferi la mal. Unul dintre ei a căzut peste bord, însă a fost scos din apă fără să pățească nimic. Autoritățile au ajuns la fața locului după ce un apel la 112, în jurul unei 11:51, i-a alarmat că o navă s-a răsturnat în momentul în care părăsea Portul Midia.

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista