Nelutu Nedelcu - REVISTA FERMIERULUI
Nelutu Nedelcu

Nelutu Nedelcu

Miercuri, 04 Decembrie 2019 23:05

Suma autorizată de APIA la plata regulară

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 17 milioane de euro pentru 55.460 de fermieri în contul subvenţiilor pe suprafaţă aferente anului 2019, a anunţat instituția, miercuri, 4 decembrie 2019.

Începând cu data de 2 decembrie 2019, APIA a demarat efectuarea plăţii regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, precizează sursa citată.

Din totalul sumei autorizate pentru plata regulară, de 17,069 de milioane de euro, 13,415 milioane de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 3,049 de milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 604.710 cofinanţare din bugetul de stat.

APIA menţionează că, în perioada 16 octombrie 2019 - 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăţi în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plată în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Din 2 decembrie 2019, APIA efectuează plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în campania din acest an este de 1,943 miliarde de euro.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit în data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6635 lei pentru un euro, stabilit în data de 31 decembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, a dispus intensificarea controalelor şi suplimentarea cu medici veterinari a echipelor responsabile de transportul maritim de animale din România, după accidentul din Portul Midia.

La data de 24 noiembrie, Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată cu 14.600 de oi şi având un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, în portul Midia, după ce a plecat de la chei. În urma incidentului, au fost salvate în total 252 de oi, din care au supravieţuit 181. Ulterior, în 29 noiembrie, autorităţile au reţinut o altă navă care urma să transporte 16.500 de ovine.

„Ca urmare a deficienţelor constatate privind transportul maritim de animale din ultima perioadă, preşedintele Autorităţii, Robert Chioveanu, a dispus atât suplimentarea cu medici veterinari a echipelor responsabile, cât şi intensificarea controalelor. Controalele vizează verificarea riguroasă a fiecărei etape a procesului de export, începând cu fermele de colectare a animalelor destinate exportului, transportul până la punctul de îmbarcare, certificarea sanitară veterinară, verificarea condiţiilor de bunăstare de la nivelul navei şi îmbarcarea animalelor”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

Totodată, s-a dispus ca echipe de inspectori de la nivelul Autorităţii să verifice eficienţa controalelor oficiale desfăşurate de inspectorii din cadrul DSVSA Constanţa, să auditeze procesul de certificare sanitară veterinară a animalelor destinate exportului şi să evalueze procedurile aplicate, în vederea eficientizării acestora.

„Celula de criză, constituită la nivelul Autorităţii, primeşte şi monitorizează toate notificările de intenţie pentru îmbarcare a animalelor, cu destinaţie ţări terţe, pentru a planifica verificarea transporturilor de către echipele suplimentate de medici veterinari. Această structură monitorizează zilnic starea de sănătate a animalelor salvate, primind date de la medicii veterinari care le supraveghează. Oilor cazate într-un adăpost care le asigură condiţii de bunăstare le sunt administrate, în continuare, terapie de susţinere şi tratamente, acolo unde este cazul”, susţin reprezentanţii ANSVSA.

În ceea ce priveşte nava reţinută de inspectorii sanitari veterinari, în data de 29 noiembrie, aceasta a primit aprobarea pentru export şi a părăsit portul Midia, arată autoritatea.

„Ca urmare a dotării navei cu numărul corespunzător de jgheaburi de adăpare, a completării cu necesarul de furaje şi a clarificării situaţiei unor animale din punctul de vedere al trasabilităţii, navei i s-a permis călătoria către portul de destinaţie, în data de 1 decembrie. Permisiunea a fost acordată după o inspecţie riguroasă a echipelor de medici veterinari cu această responsabilitate, conform noului plan de măsuri stabilit”, precizează ANSVSA.

În data de 29 noiembrie, au fost supuse controlului sanitar veterinar două nave care intenţionau să transporte animale către Arabia Saudită. La una dintre nave, autorizată sanitar veterinar pentru transportul animalelor de către DSVSA Constanţa, inspectorii au depistat neconformităţi privind echipamentele necesare asigurării bunăstării şi trasabilitatea animalelor. Nava urma să transporte un număr de 16.500 de ovine, iar la data efectuării controlului era încărcată în jur de 50% din efectivul destinat acestui transport.

„În ceea ce priveşte facilităţile de hrănire şi cele de adăpare, s-a constatat că nu toate boxele erau dotate cu un număr corespunzător de jgheaburi de adăpare. De asemenea, cantitatea de furaje încărcată era insuficientă faţă de cea necesară. Ca urmare, ANSVSA a decis reţinerea transportului respectiv. Pentru evitarea stresului, animalele aflate la bordul navei rămân cazate în condiţii de bunăstare”, preciza sâmbătă ANSVSA, într-un comunicat.

De asemenea, celula de criză constituită la nivelul ANSVSA a primit atribuţii suplimentare care privesc monitorizarea exporturilor navale, respectiv afluirea animalelor către punctele de ieşire unde acestea se îmbarcă, graficul de sosire/plecare a navelor în port, controalele efectuate de către serviciile veterinare la îmbarcarea animalelor în vederea transportului.

Potrivit declarațiilor de vineri, 29 noiembrie 2019, ale eurodeputatului Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European (PE), subiectul referitor la Articolul 15 - plafonarea plăţilor directe din noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu a fost redeschis de către noul Parlament European, astfel că se menține plafonarea voluntară.

„În Parlamentul European, se discută acum regulamentul privind noua Politică Agricolă Comună şi, într-adevăr, am veşti, ca să spun aşa, foarte noi. Ieri, s-a discutat în cadrul raportorilor şi a colaboratorilor din umbră care sunt articolele ce vor fi deschise din această nouă reformă, din acest nou regulament. Ştiţi foarte bine, din punct de vedere procedural, regulamentul a trecut de Comisia de Agricultură în celălalt Parlament. Fiind acum vorba de un nou Parlament, cei care au venit doresc să redeschidă anumite articole. Ce este foarte important pentru dumneavoastră şi de interes pentru dumneavoastră este că articolul 15, cel care se referă la plafonare nu a fost redeschis. Niciun grup politic nu a avut vreo rezervă ca acolo să fie redeschis, astfel încât rămânem în această logică a ceea ce înseamnă că plafonarea este voluntară, dar, în acelaşi timp, este extrem de important şi este un mesaj pentru fermierii mici, şi anume că statul membru are alternativa de lua 10% din suma alocată pentru Pilonul I pentru a le pune în dreptul fermierilor mici şi mijlocii sau optează pentru plafonarea voluntară la 100.000 de euro urmând să fie deduse cheltuielile aferente cu forţa de muncă”, a spus Daniel Buda.

Cu ocazia aceleiași dezbateri la care a participat Buda, Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene (CE), a ţinut să facă unele precizări legate de plafonarea plăţilor.

„Fiindcă s-a discutat aici şi, cu siguranţă, astăzi se va discuta foarte mult despre plafonare, aş vrea să fac o corecţie aici. Propunerea Comisiei cuprinde reducerea progresivă şi plafonarea care merge în paralel cu redistribuirea”, a afirmat Mihail Dumitru.

Aflat la deschiderea Târgului „Mâncăm şi trăim româneşte”, din curtea Ministerului Agriculturii, Adrian Oros, șeful instituției, a spus că susține introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar că este nevoie de susţinerea fermelor de familie, astfel încât acestea să poată concura cu cele din restul Europei.

„Noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar trebuie să recunoaştem că este nevoie şi de o susţinere consistentă a fermelor de familie, pentru a deveni competitive în raport cu fermele de familie din restul Europei şi de a transforma în mod accelerat acele multe zeci de mii de ferme de subzistenţă, ca să devină ferme comerciale, ferme sustenabile”, a spus ministrul de resort.

Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

PAC este construită în jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaţiilor comune de piaţă, cuprinde măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor integrate ale produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului.

Miercuri, 27 Noiembrie 2019 18:33

Cu tractoarele în stradă!

Pe fondul stagnării veniturilor şi al acuzelor de concurenţă neloială, producătorii agricoli francezi au protestat cu mai bine de 1.000 de tractoare, miercuri, 27 noiembrie 2019, în Paris şi alte mari orașe.

Fermierii din Hexagon sunt nemulţumiţi de acordurile comerciale care i-ar dezavantaja, de reforma guvernului care nu le-a adus o creştere a veniturilor, de reglementările care ar afecta performanţa din sector şi de criticile la adresa agriculturii pe diverse teme, de la folosirea pesticidelor la bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a declarat pentru postul de radio Europe 1 că „sprijină protestul şi nemulţumirile fermierilor”.

Demonstraţiile au fost organizate de două sindicate ale producătorilor agricoli, și anume FNSEA și Jeunes Agriculteurs (JA). Reprezentanții acestora cer o întâlnire cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a-şi exprima temerile privind politicile guvernamentale care, susţin ei, afectează sectorul agricol din Franţa. Unii fermieri dau vina pe Macron că se grăbeşte să interzică până în 2021 glifosatul, mergând dincolo de actuala politică a UE, deşi guvernul de la Paris a promis excepţii pentru fermele care nu au alternative viabile.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a prelungit autorizarea glifosatului pentru încă cinci ani, dar în luna iulie Austria a devenit primul stat membru al UE care interzice această substanţă.

Mai multe decât atât, fermierii îl critică pe Macron din cauza acordurilor comerciale ale UE28 cu Canada şi ţările Mercosur din America de Sud, agricultorii francezi susţinând că aceste înţelegeri vor deschide calea importurilor de bunuri agricole mai ieftine, produse la standarde mai scăzute.

Sindicatele fermierilor aşteaptă cu interes negocierile privind viitorul buget al UE, în cadrul căruia ar putea fi reduse cheltuielile în domeniul agriculturii, din cauza planificatei ieşiri a Marii Britanii din blocul comunitar.

Franţa este cel mai mare producător agricol din UE şi cel mai mare beneficiar al subvenţiilor din bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

De aproape doi ani, o iniţiativă a parlamentarilor Florin Cîţu şi Adrian Oros, realizată cu experţi din ONG-uri şi medici veterinari din organizaţii profesionale, „se tot plimbă” prin Parlamentul României, pentru că transportatorii nu sunt de acord să investească în mijloacele de transport vechi, care afectează animalele.

„Există un ordin comun ANSVSA cu Ministerul Transporturilor care a rămas o amintire pe hârtie. Domnule Ministru al Transporturilor, vă rugăm să luaţi atitudine! Ne sună medici veterinari din Satu Mare, Arad, Cluj - au ajuns la cuţite cu transportatorii care duc animalele noastre în Turcia, în condiţii mizerabile. Veterinarii nu vor să aprobe aceste transporturi şi suportă injurii şi ameninţări! Vrem soluţii urgente, suntem ţară comunitară, ne facem de râs! Pentru propuneri legislative bune se pare că nu a fost loc, în schimb a trecut în vară o propunere de autorizare de urgenţă a navelor de transport animale vii pentru că există anumite interese”, avertizează președintele ACEBOP, Mary Pană.

Pană afirmă că dezastrul de duminică, 24 noiembrie 2019, când un vas încărcat cu 14 600 de ovine s-a scufundat parţial în portul Midia, este rezultatul acelui ordin, motiv pentru care ea solicită modificarea legislaţiei.

„Solicităm urgent revizuirea legislaţiei, inclusiv proceduri în caz de criză, pericol de afectare a animalelor şi orientarea în noua PAC 2021-2027 către comerţul internaţional al României cu produse cu valoare adăugată - carne în carcasă, nu animale vii! Dacă nu suntem capabili să protejăm animalele în cadrul transporturilor pe distanţe lungi, măcar să avem coloană vertebrală să le interzicem. Noi apărăm drepturile fermierilor, dar ţinem, în primul rând, la dreptul la viaţă al animalelor”, se menționează într-un comunicat ACEBOP remis presei.

Reprezentanții organizației solicită, pe această cale, o anchetă urgentă a instituţiilor responsabile şi pedepsirea celor vinovaţi de „dezastrul transportului maritim de animale vii din România”.

„Membrii ACEBOP sunt consternaţi de dezastrul transportului maritim de animale vii din România, de uciderea a mii de ovine (...), din motive neelucidate. Mii de suflete nevinovate care au murit din cauza - se spune - a unor manevre navale greşite. Noi nu acceptăm astfel de explicaţii, solicităm anchetă urgentă a instituţiilor responsabile, pedepsirea celor vinovaţi după legea românească de bunăstare a animalelor”, subliniază preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine, Caprine şi Porcine din România (ACEBOP), Mary Pană.

Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, de 3785 tdw, încărcată cu 14 600 de oi şi un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, duminică dimineaţa, în bazinul Portului Midia, după ce a plecat de la chei, a informat Inspectoratul Poliţiei Judeţene (IPJ) Constanţa.

Potrivit sursei citate, apelul de urgenţă a fost primit la ora 11:51, prin dispeceratul 112, fiind solicitată intervenţia pentru salvarea echipajului de la bord şi a unui marinar căzut în apa Portului Midia.

Marinarul căzut peste bord a fost salvat de către autorităţile portuare, atât el, cât şi colegii săi preluaţi de pe navă fiind aduşi în siguranţă, la chei, de către angajaţii Căpităniei Portului Midia. Marinarul recuperat din apă a primit îngrijiri la ţărm, dar a refuzat transportul la spital.

Până la ora 16:30, aproximativ 40 de oi dintre cele 14 600 aflate la bordul navei Queen Hind au fost salvate.

Joi, 21 Noiembrie 2019 15:40

Oros, cu tunurile pe AFIR

Până la finele anului în curs, nivelul de absorbţie a fondurilor europene pe care îl poate înregistra Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu poate fi mai mare de 57,78%, a afirmat, joi, 21 noiembrie 2019, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Aflat la Botoșani, într-o conferință de presă, oficialul guvernului Orban l-a contrazis pe predecesorul său, Petre Daea, care a susţinut că AFIR va atinge un grad de absorbţie de 80%.

„Dacă la APIA lucrurile merg foarte bine, la AFIR suntem în evaluare. Comisia Europeană evaluează în fiecare an evoluţia pilonului II, a AFIR. Care sunt concluziile? Nu atingem niciun indicator de etapă în domeniul de intervenţie şi, dacă luăm în calcul şi sumele, dacă Comisia acceptă sumele spre plată trimise în trimestrul III şi trimestrul IV, vom ajunge la un nivel de absorbţie de 57,78%, şi nu 80%, cum spunea colegul meu care a ocupat această poziţie până în 4 noiembrie”, susține ministrul de resort.

În plus, Oros afirmă că AFIR a finanţat proiecte de peste 100 de milioane de euro care au întârzieri majore la implementare.

„Mai mult, sunt proiecte în tranziţie, din 2007-2014, care nici acum nu au ajuns să fie finalizate, de peste 100 de milioane de euro. Opinia noastră şi a Comisiei era că acestea erau primele care trebuiau prioritizate şi apoi începute alte proiecte. Sigur, acolo s-a dorit altceva”, a conchis Adrian Oros.

2018: PNDR și-a atins toate obiectivele de etapă

La data de 23 august 2019, MADR anunță că, în urma transmiterii de către Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a Raportului Anual de Implementare pentru anul 2018, Comisia Europeană a certificat faptul că, în implementarea PNDR 2014-2020, au fost îndepliniți cu succes toți indicatorii, în acest sens fiind emisă Decizia C (2019) 5766.

Potrivit Regulamentelor europene, toate statele membre sunt evaluate la jumătatea implementării programelor cu privire la performanțele atinse în implementare, conform indicatorilor stabiliți.

Reamintim faptul că bugetul total al PNDR 2014-2020 este de 9 441 583 798 euro. Sunt active 44 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 37 sunt implementate de AFIR/AM PNDR, 6 măsuri de către APIA și o măsură de întărire a capacității administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv Asistența tehnică, gradul de absorbție FEADR fiind de 53,27%.

În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.

Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.

„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.

Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.

„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate        179 079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultori, ministrul de resort, Adrian Oros, a menţionat faptul că ţara noastră importă mai multe alimente decât reuşeşte să exporte.

„Noi şi aşa nu reuşim să producem în România decât cam 35% din consumul de carne, restul de 65% îl importăm. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, cât cheltuim, ca ţară, pe mâncare şi câtă mâncare vindem, pierdem (...) 2 miliarde de euro, deşi noi spunem şi credem că suntem o ţară foarte dezvoltată pe agricultură. Dar când tragem linie, nu se vede”, a adăugat Adrian Oros.

Totodată, au crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93 816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102 851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top cinci produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se, şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018, s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 25 330 de tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816 906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, cu 5 480 de tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 de milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 de milioane de euro.

În total, România a înregistrat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 de milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Practic, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Joi, 14 Noiembrie 2019 13:07

Liber la ajutoare în bani!

Măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, și anume agromediu și climă, agricultură ecologică, respectiv plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale li s-au alocat 95 854 316 lei de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Concret, suma de 36 823 555 lei va merge către măsura de agromediu și climă, 6 916 807 lei spre cea de agricultură ecologică, respectiv 52 113 954 lei plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor.

40 943 395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate.

În cazul ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, MADR a alocat 6 211 120 lei.

276 967 lei au fost aprobați pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi.

Nu în ultimul rând, suma de 57 250 de lei s-au alocat pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea producerii cărnii de porc.

Marți, 13 noiembrie 2019, sursa citată a direcționat, în total, nu mai puțin de 143 343 048 lei pentru toate zonele menționate mai sus.

Ministerul de resort face precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

În 2019, autorităţile sanitare veterinare ale judeţului Buzău au închis 60 de focare de pestă porcină africană (PPA) din 32 de localităţi, ultimele şase focare din explotaţiile non-profesionale urmând să fie închise până la sfârşitul anului, a afirmat prefectul judeţului Buzău, Carmen Ichim, marţi, 12 noiembrie 2019, la şedinţa Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB).

Conform sursei citate, succesul acţiunii se datorează proiectului Program Alert, în urma căruia echipe mixte, formate din medicii veterinari concesionari şi specialiştii DSVSA, au prelevat în mod preventiv sute de probe din zonele adiacente focarelor.

Coordonatorul acţiunii, directorul DSVA Buzău, Ciprian Botezatu a declarat, la rândul său, că „analizele de laborator prelevate din gospodăriile crescătorilor de porcine din cele 60 de focare au indicat că nu mai există nicio urmă de virus. Au fost închise 22 de focare la Căldărăşti, 15 focare la Mărgineanu, 13 la Padina, 8 la Amaru şi câte unul la Pogoanele şi Scorţeanca”.

Potrivit sursei citate, în judeţul Buzău au mai rămas active şase focare, în patru localităţi - Cilibia, Luciu, Ziduri şi Cochirleanca.

Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista