Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Cele aproape 6.000 de amendamente aduse regulamentului privind planurile strategice (de bază) în domeniul Politicii Agricole Comune (PAC) au fost contopite în aproximativ 123 de astfel de propuneri de modificare, de către raportorii de specialitate ai Parlamentului European (PE), iar Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) şi-a propus să voteze aceste amendamente în şedinţa din 2 aprilie 2019.

Potrivit declarațiilor lui Mihail Dumitru, director general adjunct al Directoratului General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG AGRI), cu ocazia conferinţei „Reforma Politicii Agricole Comune”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în parteneriat cu Institutul European din România (IER), vineri, 22 martie 2019, la nivelul PE au fost produse aproape 10.000 de amendamente pentru întregul pachet PAC, care este constituit din trei regulamente.

Numai pentru regulamentul de bază - regulamentul planului strategic - s-au produs în jur de cinci mii şi ceva, şase mii de amendamente. Raportorii din Parlament au avut şi au o sarcină foarte dificilă, de a contopi aceste 6.000 de amendamente într-un număr redus de amendamente care să poată fi votate. Înţeleg că ele au fost transformate în 123 de amendamente de compromis şi Parlamentul, prin Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (n.r. - AGRI), şi-a propus să voteze aceste amendamente în şedinţa din 2 aprilie (n.r. - 2019)”, a menționat oficialul CE.

Mihail Dumitru a mai spus că a fost stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice.

Statele membre va trebui să îşi pregătească un plan strategic naţional pentru întreaga PAC şi să specifice în acest plan nevoile lor specifice şi cum vor contribui la aceste obiective specifice, (...) să-şi adapteze aceste intervenţii la nevoile lor şi pe urmă să intrăm în perioada de implementare şi să urmărim - Comisia cu statul membru sau autorităţile din statul membru - cum se implementează, dacă îndeplinim rezultatele pe care ni le-am propus şi dacă nu, ce trebuie să facem pentru corecta din mers”, a spus Mihail Dumitru, citat de corespondentul agenției naționale de presă.

Fără fermieri perdanți

Tot reprezentantul DG AGRI a precizat că plata la hectar (de bază) se va menține, astfel că fermierii nu pot fi considerați perdanți, însă totul depinde de numărul de producători din sectorul agrozootehnic care o vor accesa.

În plus, fermierii vor putea beneficia de eco-scheme şi vor exista și posibilităţile oferite de planul de dezvoltare rurală, de măsurile de compensare în zonele defavorizate (munte etc.). Totodată, țara noastră își poate păstra, voluntar, sistemul de plată cuplată, în limita bugetului propus, forme de sprijin cuplat care au existat şi care deja s-au „încetăţenit” în România.

În România, nivelul bugetar se menţine, în sensul că pe Fondul European de Garanţii Agricole România câştigă un pic, nu pierde. Deci reducerea bugetului PAC nu va afecta cu nimic nivelul Pilonului I în România. România va câştiga, de asemenea, la nivelul mediu al subvenţiilor, suntem în acel proces de convergenţă externă, în sensul că aceia care sunt sub media plăţilor pe hectar în Uniunea Europeană, vor avea o creştere, România încadrându-se în această categorie. Iar pe partea de Dezvoltare Rurală, pentru a menţine acelaşi nivel de finanţare publică pentru dezvoltarea rurală, va trebui o contribuţie naţională mai mare care să compenseze reducerea din bugetul european. Aceasta este logica de menţinere a aceluiaşi nivel de finanţare în mediul rural. Din propunerea Comisiei până la acest moment, la nivelul de negociere de până în prezent, nu văd fermieri perdanţi în România”, a declarat Mihail Dumitru.

În viziunea sa, faza definitorie va fi atunci când Consiliul şi Parlamentul vor stabili mandatul de negociere, iar cele trei instituţii se vor aşeza la masă cu aceste trei mandate – Propunerea Comisiei, Mandatul Consiliului, Mandatul Parlamentului – şi se va ajunge la un compromis pe text.

„Speranţa noastră este ca acest lucru să se întâmple în a doua parte a anului, în toamnă. Speranţa noastră este, de asemenea, că un acord pe buget se va finaliza şi vom şti şi câţi bani vor fi. Iar cum se vor aloca aceste subvenţii în România vom şti în momentul în care Guvernul Românei va trimite CE acel Plan Naţional Strategic pentru PAC şi acolo vom şti exact ceea ce propune România ca implementare a viitoarei Politici Agricole Comune. Iar certitudinea, dacă vreţi, pentru toţi fermierii va veni în momentul când acest plan va fi aprobat”, a conchis Mihail Dumitru.

Propunerile prezentate în data de 1 iunie 2018 de Comisia Europeană includ un nou model de PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și a le adapta la circumstanțele locale. Totodată, în raport cu noul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027, PAC trebuie să răspundă unei serii de provocări în ceea ce privește logica de programare (de exemplu, cererea și mecanismele de protecție, procedurile de alocare bugetară, criterii de eligibilitate), precum și în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor și valoarea totală a sumelor alocate.

De la adoptarea viitoarei PAC s-au scurs aproape 10 luni. Deja, în Parlamentul European, a fost demarat procesul de ajustare a propunerii Comisiei Europene. La nivelul de Consiliu, sub preşedinţia austriacă şi sub cea românească, s-au făcut paşi importanţi. Practic, România vrea să obţină un acord parţial general până la sfârşitul mandatului ei. Acest acord parţial general înseamnă toate elementele politicii agricole fixate, mai puţin elementele bugetare.

Parlamentul European (PE) urmează să înainteze o propunere care permite statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să impună sau nu o plafonare a plăților pentru agricultură, a anunțat joi, 21 martie 2019, eurodeputata Gabriela Zoană, vicepreședintă a COMAGRI.

Tot ea a adăugat că această plafonare voluntară, favorabilă României, în viziunea eurodeputatei S&D, are o condiție pentru a putea fi implementată de o țară membră UE, și anume aceea de acordare a minimum 10% plăți redistributive.

„Așa cum am promis, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI (n.r. - COMAGRI) din cadrul Parlamentului European, am promovat, în interesul României, ideea plafonării voluntare, astfel încât să putem proteja micii agricultori, dar să nu lovim nici în marii agricultori. Urmare a eforturilor depuse în cadrul Comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare”, a menționat Zoană într-un comunicat de presă. „Ca o condiție, pentru a beneficia de plafonarea voluntară, statul membru trebuie să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă în schimb statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%. (...) În acest fel, România își va putea proteja atât micii, dar și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018”.

Săptămâna aceasta, a avut loc la Bruxelles întâlnirea raportorilor din umbră pe raportul privind planurile strategice și, cum era de așteptat, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC privind plafonarea.

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

webCum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Pentru anul în curs, valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor va fi de 72.075.000 de lei, din care 34.525.000 de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 de lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată marți, 19 martie 2019.

Prin Hotărârea pentru modificarea și completarea HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor din 19 martie a.c., Executivul de la București a decis reglementarea posibilității rectificării cererii inițiale și ajustării sumelor solicitate atunci când se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar, în condițiile în care, pe parcursul unui an, în exploatațiile de creștere a animalelor au loc variații ale șeptelului.

„Ținând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor inițiale, centrele județene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centralizează și le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acțiune, în sensul înlocuirii termenului «aprobă» cu «determină»”, precizează legiuitorul într-un comunicat de presă.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum și pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018, este de 268.466.600 de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată, marți, 19 martie 2019.

Hotărârea a fost luată în ședința Executivului de la București din data de 19 martie a.c. și se estimează că aproximativ 189.000 de fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT. În plus, specialiștii MADR au previzionat că se vor efectua plăți pentru 11 milioane de capete de animale și 1.4 milioane de tone de lapte.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, în sectorul vegetal, 102.361.800 de euro se vor distribui pentru culturile amplasate pe teren arabil. De asemenea, 6.600 de euro vor fi disponibili pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră, 1.656.200 de euro pentru tutun, 100.800 de euro pentru hamei, iar 1.818.600 de euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare”, au precizat oficialii ministerului de resort. Mai exact, în cazul ANT pentru culturi amplasate pe teren arabil, cuantumul este de 14,7033 euro/ha. ANT 2 și 3 - in și cânepă pentru fibră vor avea drept cuantum 7,6474 euro/ha, în timp ce ANT 4 pentru tutun are disponibilă suma de 1.487,6627 euro/ha. În ceea ce privește ANT 5 pentru hamei, beneficiarii vor primi 381,5147 euro/ha, iar la ANT 6 pentru sfeclă de zahăr, cuantumul va fi de 77,8186 euro/ha.

Pentru a încasa sumele aferente, în ceea ce privește sectorul vegetal, producătorii agricoli trebuie să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cânepă, este necesară și autorizația de cultivare.

Aproape 94 de milioane de euro pentru bovinele de carne

În altă ordine de idei, Guvernul Dăncilă a decis și cu privire la sectorul zootehnic, astfel că 22.228.800 de euro vor fi repartizate pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, 93.416.400 de euro vor merge către schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne, respectiv 46.877.400 de euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

„Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile”, au adăugat specialiștii MADR. Concret, ANT 7 - schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte, suma va fi de 16,5777 euro/cap, la ANT 8 schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne - cuantumul va fi de 76,0774 euro/cap, în timp ce la ANT 9 - schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine - cuantumul va fi de 4,8503 euro/cap de animal.

Și fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a-și primi banii. Astfel, în cazul acordării „ANT bovine lapte”, vorbim practic de obligativitatea deținerii de exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine, iar solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum trei tone de lapte în anul de referinţă.

Pentru a fi eligibil la încasarea „ANT bovine carne”, solicitantul trebuie să fi deținut un efectiv de minimum trei capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE.

Nu în ultimul rând, se va primi „ANT ovine/caprine” pentru efectivul din exploataţia înregistrată în RNE de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată.

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Pagina 1 din 105