Joi, 13 Iulie 2017 14:22

Sitar, DG AGRI: Pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, UE nu are nicio lege privitoare la practicile comerciale neechitabile. Fermierii nu sunt protejați de abuzuri

Scris de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

În prezent, Uniunea Europeană (UE27) nu are nicio legislație care să-i protejeze pe fermierii blocului comunitar de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali din aval, a declarat Oliver Sitar, director adjunct al unității responsabile de guvernanța piețelor agroalimentare din cadrul DG AGRI, care a mai adăugat că în relația cu comercianții, producătorii agricoli europeni se află în prezent într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante.

Sitar recunoaște că, în ceea ce privește relația B2C (business to consumer), cealaltă, denumită sugestiv de austriac F2B (farmer to business), este similară cu prima până la un anumit punct. Mai departe, consumatorul se poate reorienta către alt furnizor, în timp ce fermierul intră sub incidența abuzului poziției dominante practicată de retaileri. În viziunea lui Oliver Sitar, comercianții au ca atu-uri puterea de negociere și piața de desfacere, elemente-forte care susțin poziția amintită anterior.

„În acest moment, în ceea ce privește relația business to business (B2B), în contextul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare, Uniunea Europeană nu are o legislație în ceea ce privește practicile comerciale neechitabile. Avem directive în ceea ce privește relația business to consumer (B2C), în contextul situațiilor în care am avea practici comerciale neechitabile și care implică relația dintre comerciant și cumpărător. Una dintre ele are ca obiect chiar termenii contractuali abuzivi. (...) Relația B2C și, să-i spunem, farmer to business (F2B) ar putea fi chiar similare până într-un anumit punct, însă chiar și așa nu avem nicio legislație la ora actuală, una care să-i protejeze pe fermieri de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali; nu există. Suntem într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante”, a afirmat Oliver Sitar în cadrul conferinței CAP&the food chain care a avut loc la Bruxelles în zilele de 5 și 6 iulie a.c.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, în context legislativ european, în aval, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, consumatorul final deține o așa-numită „putere a clientului”, o putere de cumpărare excesivă care uneori pune o presiune suplimentară pe producătorii agricoli din UE. În cazul fermierilor însă, aceștia nu beneficiază de un astfel de atu și nu pot întoarce spatele comercianților pentru simplul fapt că nu au canalele de distribuție necesare. Astfel, potrivit unor studii definitivate în urmă cu șase, respectiv patru ani, peste 90 de procente dintre producătorii agricoli europeni au fost victimele practicilor comerciale neechitabile.

„Dacă nu vinde, fermierul nu are altă soluție, cum este în cazul consumatorului final. (...)  Anumite statistici din 2011 și 2013, atunci când Comisia Europeană a verificat dacă măsurile de guvernanță economică de la nivel UE au vreun rost, au relevat că mai bine de 90 la sută din fermieri au fost victimele practicilor comerciale neloiale. Acesta a fost un procentaj uriaș care sugerează că problema nu este doar una teoretică, ci una care este reală și care are un impact apreciabil asupra producătorilor agricoli. (...) Puterea de cumpărare excesivă ar putea susține astfel de practici care duc la consecințe negative pentru fermieri”, a adăugat Oliver Sitar.

Potrivit cifrelor vehiculate de oficialul DG AGRI, în lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare al blocului UE27 activează 47 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă o valoare adăugată brută de șapte procente la nivelul economiei europene. În plus, specialiștii europeni au constatat că, pe acest lanț, nivelul producției de materie-primă (producție primară) este relativ fragmentat. Mai mult, chiar dacă sunt o grămadă de fermieri care încearcă să se organizeze în organizații de producători, cooperative, în relația lor comercială din aval, cu partenerii comerciali din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, ei nu se află pe poziția dominantă, ci pe cea de vulnerabilitate.

Potrivit afirmațiilor lui Sitar, acest dezechilibru sever de putere de negociere dintre producători și lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare ar putea facilita tendința piețelor de a da greș din ce în ce mai des. În plus, situația dă naștere unui semn de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor de guvernanță economică de a genera și implementa remedii eficiente pentru aceste situații.

Conform analizelor departamentului de specialitate din DG AGRI, în care și Oliver Sitar activează, problemele actuale de guvernanță economică cu care birocrații europeni se confruntă sunt practicile comerciale neloiale, transparența pieței și cooperarea dintre producători.

Raportul zdrobitor al europarlamentarului polonez Edward Czesak, neobligatoriu pentru Comisia Europeană

La mijlocul anului trecut, Parlamentul European făcea demersuri pentru combaterea practicilor comerciale neechitabile din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, practici ce sunt în detrimentul fermierilor.

Pe atunci, se dădea exemplul lui Jean-Yves Vancompernolle, un producator de căpsune de pe lângă Nivelles, în Belgia. Marfa sa ajungea în magazinul fermei, nu și în supermarketuri. Se ajunsese la o astfel de decizie din cauza practicilor comerciale neechitabile, pe care, în lipsa unei legislații UE eficiente, Parlamentul European promitea că va încerca să le îmbunătățească.

„Unul dintre marile supermarketuri din Belgia mi-a comandat o varietate anume. Treptat, pe măsură ce sezonul avansa, pentru că, aparent, vindeau mai puțin decât preconizaseră inițial, au început să-mi ceară cantități din ce în ce mai mici, argumentând că nu mai au o calitate bună, când, de fapt, erau perfecte”, preciza Vancompernolle.

Potrivit propriilor spuse, el a învățat din această lecție că supermarketurile au o putere de vânzare importantă, precum și puterea de a face presiuni asupra producătorilor. Din fericire pentru el, nu a depins doar de această piață-nișă, pentru că producea și diverse alte legume. Fermierul belgian cultiva circa 36 de hectare și comercializa în mare parte angro și la magazinul propriu.

Rezoluția adoptată pentru optimizarea lanțului de aprovizionare cu alimente i-ar putea stimula atât pe el, cât și pe ceilalți fermieri europeni aflați în situații similare.

Eurodeputatul polonez Edward Czesak era de părere că sunt multe aspecte de rectificat în acest context: „Întârzierile la plata produselor livrate, obligația furnizorilor să suporte cheltuieli de prezentare și publicitate sau cheltuielile de transport si depozitare a produselor”.

Europarlamentarii au atras atenția asupra situației în care furnizorii sunt obligați să vândă la un preț inferior celui de producție sau să suporte costurile ofertelor promoționale. La rândul lor, consumatorii sunt afectați de lipsa variației, afectată fiind și inovarea.

„Marile rețele au dezvoltat un sistem de vânzare en detail astfel încât furnizorii de produse alimentare sunt supuși unei cereri uriașe. Furnizorii sunt dezavantajați pentru că marile lanțuri sunt cele care dictează termenii relației” a mai adăugat Czesak.

O majoritate copleșitoare vota anul trecut în favoarea raportului lui Edward Czesak, redactat din inițiativa Parlamentului și, ca atare, neobligatoriu pentru Comisia Europeană.

„Fermierii ar trebui să-și câștige pâinea cu demnitate din vânzarea acestor produse, nu doar să scape de ele, vânzându-le la un preț inferior celui de producție”, conchidea europarlamentarul polonez. Așa cum preciza și Sitar un an mai târziu, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, UE încă nu are vreo lege privitoare la practicile comerciale neechitabile.

În condițiile în care se insistă pe aspecte precum „buy local”, „lanț scurt de aprovizionare” etc., în prezent, din ce în ce mai mulți consumatori se întreabă care este rolul pe care inputul, reprezentat de subvenție, îl are în procesul de producție agroalimentară din țările membre ale grupului de la Vișegrad plus România, Bulgaria și Slovacia, în condițiile în care marii retaileri nu comercializează produse autohtone decât în vârf de sezon.

Alături de alte state, România a avut parte de o scrisoare de întârziere, ca urmare a legislației cu privire la comercializarea produselor autohtone prin marile rețele de retail. În prezent, cu o lege practic lipsită de obiect (fosta Lege 321 a supermarketurilor), o mare parte din produsele agroalimentare comercializate încă provin din import. Practic, subvenționăm producția de materie-primă pe care o exportăm, ulterior importând fie produse procesate cu valoare adăugată, fie direct materie-primă din alte țări UE și din țări terțe.

Citit 251 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

 Invitatie PRIA Agriculture 2017

adama agil300x250

logoRALF

Afis Architecture

Vin la Cultura

Revista