Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Publicat în Cultura mare

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Publicat în Interviu

Ca urmare a declinului preţurilor produselor lactate, a zahărului şi a unor cereale, majorarea indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a mai atenuat în iulie, pentru a doua lună consecutiv, a anunțat joi, 1 august 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Conform agenției de presă Reuters, vocile autorizate ale instituției au precizat că preţul lactatelor a scăzut în iulie cu 2,9% faţă de luna precedentă, a doua lună de declin consecutiv, şi este cu aproape 3% mai redus faţă de perioada similară din 2018. Cel mai semnificativ recul l-a înregistrat preţul untului, urmat de brânză şi lapte praf.

Totodată, preţul cerealelor s-a diminuat cu 2,7% în iulie faţă de luna precedentă, dar încă este cu 4,1% peste nivelul din iulie 2018, iar preţul zahărului a înregistrat un declin de 1,5% şi, respectiv, 0,6%.

În schimb, a crescut preţul uleiurilor vegetale (cu 0,8%), care este cu 11% peste nivelul din iulie 2018, în timp ce preţul cărnii a urcat cu 0,6%, a şasea lună de creştere moderată.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionase, luna trecută, că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018. Viitoarea prognoză va fi publicată în 5 septembrie.

Sursa citată publică, lunar, propriul Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În iulie, acest indice a avut o valoare de 170,9 puncte, în scădere faţă de 172,7 puncte, luna precedentă.

Publicat în Piata agricola

Luna trecută, avansul indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a atenuat, după cinci luni de creştere consecutivă, pe fondul declinului preţurilor produselor lactate, este anunțul făcut joi, 4 iulie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Citat de Reuters, FAO a precizat că preţul lactatelor a scăzut în iunie cu 11,9% faţă de luna precedentă, dar încă este cu 9,4% peste nivelul de la începutul anului. Şi preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 1,6% în iunie faţă de luna precedentă, ajungând la cel mai redus nivel din decembrie 2018. În schimb, preţul cerealelor a urcat cu 6,7% în iunie faţă de luna precedentă, preţurile la carne şi zahăr au urcat cu 1,5% şi, respectiv, 4,2%.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionează că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie 2019, acest indice a avut o valoare de 173 de puncte, în uşoară scădere faţă de 173,5 puncte în mai.

Publicat în International

Ca urmare a persistenței condițiilor meteo nefavorabile pe plan mondial, fapt care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor la mălai și brânză, indicele global al prețurilor produselor alimentare (Food Price Index) a crescut și el, în luna mai 2019, pentru a cincea lună consecutiv, a anunțat joi, 6 iunie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

Luna trecută, indicele în cauză s-a situat la un nivel de 172,4 puncte, în creştere faţă de 170,3 puncte înregistrate în luna aprilie a.c. Vorbim, practic, de cel mai ridicat nivel al Food Price Index raportat la iunie 2018, însă acest parametru rămâne cu 2,3 la sută sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Reprezentanții instituției de resort a ONU au menționat că preţul lactatelor s-a majorat, în luna aprilie a acestui an, cu 5,2% faţă de martie 2019, ca urmare a majorării cererii pentru brânză. Este a cincea lună de creştere a preţului lactatelor. Preţul cerealelor a urcat cu 1,4%, după ce fermierii din SUA s-au confruntat cu dificultăţi din cauza inundaţiilor.

În contrapartidă, a scăzut cu 3,2% preţul zahărului şi cu 1,1% preţul legumelor.

În cea de-a doua sa previziune cu privire la producția mondială de cereale, pentru acest an, FAO estimează că producţia mondială ar urma să atingă un nivel de 2.685 de miliarde de tone, în scădere faţă de prognoza precedentă, de 2.722 miliarde de tone, însă în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

„Această creştere anuală a producţiei globale de cereale reflectă majorarea producţiei de grâu şi orz, în timp ce producţia mondială de orez va rămâne, probabil, aproape de nivelul record de anul trecut. În schimb, va scădea producţia mondială de porumb, ne aşteptăm la un declin anual de 10% în SUA, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, a previzionat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Producția mondială de grâu a anului în curs ar urma să se majoreze cu patru procente de la an la an, țările membre ale blocului comunitar (UE28), respectiv Rusia având o contribuție majoră în susținerea acestei creșteri, potrivit unui raport al Agricultural Market Information System (AMIS-FAO) dat publicității joi, 7 martie 2019.

Practic, recolta de grâu la nivel global ar urma să atingă un nivel de 757,4 milioane de tone metrice, în creștere față de totalul de 728,3 milioane de tone metrice cât s-au înregistrat anul trecut, apreciază analiștii AMIS, o platformă interinstituțională de pe lângă FAO, entitate care monitorizează volatilitatea prețurilor și urmărește îndeaproape piața sectorului agroalimentar.

În 2017, producția mondială de grâu atingea un record al tuturor timpurilor, care totaliza 759,4 milioane de tone metrice, se mai precizează în documentul AMIS. Estimările reprezintă un efort comun al FAO și AMIS de agregare a datelor privind producția.

Uniunea Europeană (UE28) ar urma să atingă o producție totală de 149 de milioane de tone de grâu în 2019, în creștere cu 8,36 la sută față de nivelul cel mai scăzut al ultimilor șase ani, înregistrat în 2018, și care a atins un nivel de 137,4 milioane de tone. Condițiile agrometeo favorabile, combinate cu o suprafață însămânțată mai mare, par să susțină o producție de grâu mai mare în acest an.

„Se estimează că la nivelul Uniunii Europene, suprafața însămânțată cu grâu se va majora cu trei procente și, în condițiile unor condiții agrometeo în general favorabile și care au limitat efectele negative ale înghețului, estimările privind producția de grâu sunt de creștere cu 11 la sută în acest an”, potrivit raportului FAO „Crop Prospects and Food Situation”, dat publicității în aceeași zi.

Rusia, din poziția de cel mai mare exportator de cereale, ar putea înregistra în acest an o majorare a producției de aproape 10% față de 2018, conform documentului citat. Vremea bună, laolaltă cu o creștere a nivelului însămânțărilor pe multiple planuri, ar urma să susțină creșterea producției la nivel de țară, au adăugat analiștii AMIS.

Anul acesta, producția de grâu a SUA ar putea atinge și ea un nivel de 52 de milioane de tone metrice, în creștere față de totalul de 51,3 milioane de tone înregistrat în 2018.

În 2019, Canada, cel de-al treilea mare exportator de grâu al lumii, va cunoaște și ea o creștere a producției de patru la sută, de la an la an.

Și Australia – un alt mare exportator – se va bucura de o creștere a producției față de anul agricol anterior, unul afectat serios de secetă, și ar urma să producă 24 de milioane de tone de grâu în acest an, o majorare semnificativă de 38,7 la sută, față de 2018.

Publicat în International

Preţul lactatelor s-a majorat în luna februarie 2019 cu 5,6% faţă de ianuarie a.c., ca urmare a creșterii cererii pentru importurile de lapte praf degresat, lapte praf integral şi brânză, motiv care a generat o majorare a Food Price Index - indicele global al preţurilor produselor alimentare - pentru același interval.

Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 1,8% luna trecută, în timp ce preţul la zahăr a urcat cu 1,2%.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în 2018 la 2,609 miliarde tone, faţă de o prognoză de 2,611 miliarde tone în ianuarie.

„Cea mai recentă revizuire se bazează în întregime pe o estimare mai scăzută a producţiei de porumb a SUA şi consolidează declinul anual al producţiei globale de cereale”, se arată în comunicatul FAO.

De asemenea, pe plan mondial, producţia de grâu în 2019 ar urma să ajungă la 757 milioane de tone, cu 4% peste nivelul din 2018, dar sub valoarea record înregistrată în 2017.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, element care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În februarie, acest indice a avut o valoare de 167,5 puncte, o creştere de 1,7% faţă de ianuarie. În pofida creşterii de luna precedentă, indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în februarie 2018.

Publicat în International
Joi, 07 Februarie 2019 14:20

De ce cresc prețurile alimentelor

Revirimentul prețurilor lactatelor, respectiv cele ale uleiurilor vegetale și zahărului au susținut majorarea indicelui costurilor cu produsele alimentare în prima perioadă a acestui an, conform informării transmise joi, 7 februarie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Mai exact, analiștii instituției citate susțin că preţul lactatelor s-a majorat cu 7,2 la sută în luna ianuarie a.c., în comparație cu luna decembrie 2018, luând astfel sfârșit o perioadă de şapte luni consecutive de scădere. Conform FAO, nivelul limitat al comerțului peste graniță originat din Europa, ca urmare a cererii interne puternice, a fost principalul factor care a stat la baza acestei creşteri. Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 4,3% în luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, în timp ce preţul zahărului a crescut cu 1,3%. În schimb, preţul la carne a rămas neschimbat.

Tot joi, FAO şi-a îmbunătăţit previziunile cu privire la producţia mondială de cereale în 2018 până la 2,611 miliarde de tone, ca urmare a revizuirii în creștere a estimărilor privind producţiile de porumb, grâu şi orez.

„O mare parte din creşterea preconizată este asociată cu creşterile aşteptate în Europa, unde vremea favorabilă a fost benefică pentru randamente, iar însămânţările sunt prognozate să se extindă, graţie preţurilor atractive”, afirmă specialiștii FAO.

În pofida îmbunătăţirii estimărilor, producţia mondială de cereale rămâne cu 1,8% (47,4 milioane de tone) sub valoarea-record înregistrată în 2017.

În mod regulat, FAO publică lunar propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna ianuarie 2019, acest indice a avut o valoare de 164,8 puncte, comparativ cu un nivel de 161,8 puncte în luna decembrie 2018. Chiar dacă în prima lună a acestui an s-au înregistrat creșteri, indicele rămâne cu 2,2% sub nivelul înregistrat în luna ianuarie 2018.

Publicat în International
Pagina 1 din 4