Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Do Investment AG, compania care se ocupă de investiţiile unor familii bogate din Germania, printre care se numără şi cele ale descendenţilor producătorului de avioane Claude Dornier, acaparează pământ în România de mai bine de mai bine de un deceniu, o soluție, cred investitorii, de a contracara dobânzile reduse oferite de bănci, este anunțul făcut recent de Bloomberg, agenție citată de Agerpres.

Conform analiștilor, primele investiţii în terenuri arabile ale Do Investment au fost făcute în România în urmă cu 13 ani. În anul 2016, au fost făcute achiziţii de terenuri în Uruguay, noi contracte urmând să fie încheiate în lunile următoare.

România şi Uruguay-ul oferă nu doar preţuri scăzute la terenuri arabile, cât şi un sol fertil şi o climă favorabilă, ceea ce le face pieţe atractive, afirmă specialiștii din piață. În plus, nu există bariere pentru intrarea investitorilor.

„În multe ţări, investitorilor nu li se permite să deţină un teren arabil în proporţie de 100%”, preciza Dirk Ruettgers, directorul Do Investment AG.

Există însă şi unele dezavantaje, subliniază Andreas Esser, director general la brokerul german de terenuri Greif & Meyer.

„Terenurile agricole sunt o alternativă sigură de investiţii, în special în Europa Occidentală. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte România, unde am avut odată afaceri, am văzut o anumită reticenţă din partea clienţilor din cauza instabilităţii politice persistente şi a cazurilor de expropriere din trecut”, a precizat Andreas Esser.

În ultimele două decenii, apetitul pentru terenuri agricole a luat amploare. Investitorii încearcă astfel să cumpere active pentru a se proteja de inflaţie şi recesiune. Ruettgers, care descrie investiţiile în terenuri arabile drept un instrument verificat de protejare împotriva crizei, a subliniat că mizează pe un randament de şase până la nouă procente pe an.

„Populaţia creşte, terenul se împuţinează, iar cererea de alimente este în creştere”, a menționat Dirk Ruettgers, citat de agențiile de presă.

Ideea de a investi în terenuri arabile a apărut când familia lui Silvius Dornier a decis să vândă acţiunile pe care le deţinea la constructorul de avioane Dornier-Werke şi să gestioneze activele printr-o companie de investiţii. Ulterior, în 2005, a fost înfiinţată compania Do Investment sub forma unui asset manager indepedent care, în prezent, gestionează active în valoare de 350 de milioane de euro.

Legea 17/2014 și bătutul pasului pe loc

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură, potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților.

În data de 19 septembrie 2019, Camera Deputaților primea un punct de vedere de la Guvernul Româniai (nr. 10991/19.09.2018) prin care Executivul își exprima susținerea adoptării acestei inițiative legislative sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor.

Una dintre ele prevedea că străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ, respectiv dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, va trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric în agricultura românească.

Conform statisticilor publicate în luna martie 2018 de Eurostat, Olanda a avut în anul 2016 cel mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 de euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie, 1.958 de euro).

Publicat în Piata agricola

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

Nu mai puțin de 150 de tone de fructe de pădure recoltate din zonele de munte ale Maramureșului vor lua drumul pieței germane în luna decembrie 2018, cantitățile fiind precontractate la prețuri avantajoase, potrivit anunțului făcut de Mihai Leșan, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice județene, miercuri 19 septembrie 2018.

„Am recoltat peste 150 de tone de fructe de pădure, majoritatea strânse din zonele alpine, considerate zone mai puţin poluate sau la mare distanţă de localităţi urbane sau rurale. Întreaga recoltă va fi expediată în iarnă către beneficiarul nostru din Germania cu care lucrăm de peste 20 de ani, e veche relaţia comercială. Fructele de pădure au fost refrigerate şi sunt depozitate într-un loc special, loc din care urmează a fi transportate spre destinatar”, a precizat Leșan.

Acesta a adăugat că fructele de pădure au fost recoltate cu ajutorul angajaţilor din principalele ocoale silvice şi muncitori sezonieri din satele de munte ale judeţului Maramureş.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Maramureş a mai arătat că din recolta de fructe adunate şi depozitate, 110 de tone sunt afine, 20 de tone, mure şi 20 de tone, porumbe.

El a precizat că o tonă de afine va fi vândută cu 2.000 de euro, o tonă de mure, cu 1.000 de euro şi o tonă de porumbe, cu 600 de euro, întreaga cantitate fiind precontractată.

Publicat în Știri interne

Recolta de porumb a acestui an agricol, dificil din punct de vedere meteorologic, ar putea fi salvată de producțiile fermierilor din statele aflate în sudul blocului comunitar (UE28), însă chiar și așa, perspectiva importurilor care bat la ușă este neliniștitoare, spun analiștii din piața agribusiness, dar și liderii organizațiilor de fermieri.

Perspectivele favorabile în ceea ce privește cultura porumbului însămânțat de producătorii agricoli din statele flancului sudic al Uniunii Europei (UE) ar putea genera o echilibrare a balanței în ceea ce privește randamentele care ar putea fi înregistrate în teritoriile afectate de secetă și de valurile de căldură aparținând țărilor din nordul blocului comunitar (UE28), spun analiștii pieței agribusiness.

Cu toate acestea, au adăugat ei, blocul comunitar ar putea importa o cantitate-record de porumb necesară pentru fabricarea nutrețului animal, pe fondul unei recolte slabe de grâu înregistrată la finele anului agricol 2017-2018.

Joi, 9 august 2018, analiștii Strategie Grains și-au revizuit în ușoară creștere estimările privind producția de cereale a UE, în condițiile în care țări cum sunt România au echilibrat lipsurile din state cum sunt Germania și Franța.

Regiunile mai sudice ale uniunii au scăpat în cea mai mare parte de valurile de căldură și de secetă care au lovit nordul blocului comunitar, în condițiile în care stricăciunile provocate de ploi au fost limitate.

„Ploile torențiale din ultimele săptămâni n-au avut un impact major asupra culturii de porumb, cum a fost în cazul grâului”, a precizat pentru Reuters un trader din România.

În Ungaria, ploile abundente au generat, la rândul lor, așteptări pozitive cu privire la randamente, chiar dacă, pe alocuri, condițiile de cultură variază, a precizat un oficial guvernamental maghiar.

„În zone cu ploi abundente căzute în perioada iunie-iulie, previziunile privind starea culturilor agricole sunt bune. Cu toate acestea, în regiuni cu precipitații cantitativ mai mici sau acolo unde solul este inadecvat saturat cu apă, urechile porumbului sunt mai mici”, a menționat Zsolt Feldman, secretar de stat în cadrul Ministerul maghiar al Agriculturii.

Laolaltă cu perspective îmbunătățite privind recolta din Spania sau Italia, zona de sud-est a UE ar putea păstra producția de porumb a blocului comunitar la un nivel de 60 de milioane de tone.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că în condițiile în care stocurile de grâu și de orz se află în scădere atât la nivelul UE, cât și la nivel global, porumbul va reprezenta o cotă mai mare din producția de nutreț, fapt care va genera importuri masive.

Potrivit proiecțiilor celor de la Strategie Grains, UE ar putea cumpăra 19 milioane de tone de porumb în anul de marketing 2018-2019, în creștere cu 1,5 milioane față de nivelul deja mare din sezonul 2017-2018, în timp ce Rabobank vehiculează un potențial de 21 de milioane de tone, importuri.

În căutarea furajelor

În Europa de nord, recolta de porumb s-ar putea contracta și mai mult în condițiile în care fermierii recoltează în verde, pentru însilozare, pentru a compensa lipsa ierbii și a paielor.

Producătorii agricoli europeni cultivă atât porumb pentru boabe, cât și porumb furajer care este recoltat mai devreme și utilizat direct în ferme ca nutreț pentru animale.

Porumbul boabe produs de nemți pentru a fi comercializat ar urma să scadă cu jumătate până la un total de 2,3 milioane tone, au anunțat cooperativele reunite sub umbrela unei asociații de profil.

„Au fost înregistrate pierderi masive ca urmare a secetei, însă diminuarea este cauzată și de transformarea porumbului boabe în porumb furajer și materie-primă pentru biogaz”, a afirmat un analist german citat de aceeași agenție internațională de presă.

Și în Franța, cultura porumbului a avut de suferit din cauza vremii calde și secetoase.

Ratingul Hexagonului privind starea culturii de porumb a înregistrat o creștere negativă de 10 procente în ultimele două săptămâni. Astfel, culturile aflate într-o stare bună/excelentă totalizează 62 de procente, în condițiile în care primele estimări de această săptămână ale ministerului de resort din Franța privind recolta de porumb arată o contractare a producției de 10%.

Majoritatea traderilor se așteaptă ca producția finală de porumb să fie cu mult sub cele 12,8 milioane de tone previzionate de Ministerul francez al Agriculturii. Unii chiar consideră că producția de porumb a Hexagonului ar urma să fie chiar de 11 milioane de tone, în condițiile în care ploile n-ar urma să fie continuate de furtuni, în această săptămână.

Și Polonia s-a confruntat cu o vreme toridă, însă Sparks Polska a precizat prin vocile sale autorizate că producția de porumb a acestui an ar urma să se mențină similară cu cea de anul trecut, adică de 4,2 – 4,3 milioane de tone.

„Din cauza căldurii, starea culturii de porumb în majoritatea regiunilor s-a deteriorat, însă, în general, aceasta nu este una rea”, a precizat, la rândul său, Wojtek Sabaranski, de la firma de analiză citată mai sus.

România: porumbul şi floarea soarelui, în stare normală de dezvoltare

Într-o declarație pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, Laurențiu Baciu, președintele unei organizații de fermieri din România, afirmă că, în acest moment, în urma unei perioade de secetă la începutul ciclului de vegetaţie, porumbul este într-o stare de dezvoltare normală. Asta, în ciuda faptului că, la această cultură, dar şi la floarea-soarelui, din cauza excesului de umiditate „bolile şi dăunătorii sunt foarte agresivi” şi, la rândul lor, dăunează producţiilor estimate la un moment dat că se vor realiza.

„Şi porumbul are foarte mulţi dăunători, şi floarea-soarelui are probleme cu foarte multe boli. Sunt situaţii în care nu se mai poate interveni în tratamentele lor. Rămâne să aşteptăm să vedem cum va evolua de acum încolo şi să oprim aceste infestări cu boli şi dăunători. Repet, sunt condiţii excelente pentru dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor, care sunt atât de agresive asupra plantelor. La cum arată acum porumbul şi floarea-soarelui, practic, nu ar trebui să pierdem locurile ocupate anul trecut în Uniunea Europeană, la producţii, dar mai e mult până departe, cel puţin o lună la floarea-soarelui şi cel puţin două luni până începem recoltatul porumbului. Este greu de anticipat. Trebuie să vedem şi evoluţia temperaturilor în perioada următoare, care ar putea să mai diminueze din boli şi dăunători, pentru că intervenţiile în stadiul acesta de vegetaţie sunt destul de greoaie şi nu la îndemâna oricui. Nu că nu ar fi soluţii, dar sunt costisitoare. Îmi este greu de anticipat ceva, ţinând cont de faptul că la sfârşitul lunii iunie ne uitam la culturile de grâu şi ne asiguram că avem o producţie foarte bună, de bună calitate, iar după o lună constatăm că mari suprafeţe nici nu au putut fi recoltate şi s-a diminuat şi calitatea producţiei. De aceea suntem puţin mai rezervaţi, pentru că viaţa ne-a demonstrat că rămânem încă la mâna naturii”, a precizat reprezentantul organizației.

Baciu a adăugat că anul 2018 a fost cel mai atipic şi mai capricios, raportat la cei 36 de ani ai săi de activitate în agricultură, „un an în care am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura”.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, la cei 36 de ani de vechime în agricultură, nu am întâlnit niciodată un an de intensitatea aceasta, un an atât de capricios în care practic am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura. Am avut secetă, am avut inundaţii, am avut grindină, am avut furtuni, am avut exces de umiditate. Tot anul acesta, am avut parte de toate”, a conchis pe acest subiect Laurenţiu Baciu.

Local, secetă pedologică

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în majoritatea zonelor de cultură ale țării, se precizează în prognoza agrometeo valabilă în perioada 14-20 august 2018.

Local, în nordul și în sudul Dobrogei, în nord-estul și, izolat, în nordul, în estul și în sudul Munteniei, precum și în sud-estul Moldovei, se va semnala seceta pedologică moderată și puternică.

În general, procesele fiziologice ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole se vor desfăşura în condiţii normale, pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol, ritmurile de vegetaţie ale culturilor prăşitoare vor fi stânjenite. Floarea-soarelui va parcurge fazele de maturitate în ceară (60-100%) şi deplină (30-100%) în majoritatea zonelor de cultură. Funcţie de data semănatului, porumbul îşi va definitiva înflorirea și mătăsirea (100%), continuându-se totodată maturitatea în lapte, ceară şi deplină (10-100%).

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă Marea Britanie va părăsi blocul comunitar UE28 în așa-numitul proces Brexit, acțiune care cu siguranță va diminua bugetul total al Uniunii Europene (UE), Franţa şi Germania vor ca bugetul destinat agriculturii să fie menţinut la actualul nivel, potrivit unei declaraţii comune a miniştrilor agriculturii din cele două ţări, titrează agențiile internaționale de presă.

Oficialii celor două state europene au afirmat luni că vor căuta ca „bugetul alocat CAP să fie menţinut la actualul nivel pentru cele 27 de state membre”, respingând astfel planurile Comisiei Europene (CE) privind bugetul pentru 2021 - 2027, care includ o reducere semnificativă a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Marea Britanie, contribuabil important la bugetul UE, urmează să părăsească blocul comunitar în 2019, ceea ce va crea presiune pentru reducerea cheltuielilor în zonele importante, cum ar fi agricultura.

În iunie, ministrul francez al agriculturii, Stephane Travert, susţinea că 20 de ţări erau împotriva proiectului de buget propus de CE. Șeful Agriculturii franceze a prezentat un memorandum semnat de şase ţări europene, cărora li s-au alăturat şi altele - inclusiv România. Primul comunicat comun care critica intenţia de reducere a fondurilor pentru PAC în exerciţiul financiar 2021-2027 a fost publicat la sfârşitul lunii mai, la Madrid, de Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Ulterior, solicitarea a fost susţinută în scris și de Cehia, Cipru, Croaţia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. Apoi, acestora li s-au alăturat Austria, Belgia, Estonia, Letonia şi Slovenia.

La începutul lunii mai a.c., CE a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la un total de 365 de miliarde de euro. Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 - 2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cu ocazia unei conferinţe de presă.

Subvențiile acordate fermierilor vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021 – 2027.

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli din țările membre ale blocului comunitar (UE-28) riverane Mării Baltice își fac deja probleme cu privire la capacitatea de export de grâu aferentă anului în curs, ca urmare a efectelor nefavorabile generate de vremea secetoasă, susțin analiști din piața comerțului cu bunuri tranzacționabile.

Potrivit aprecierilor unui consultant agribusiness din Germania, statele Uniunii Europene (UE) din bazinul Mării Baltice sunt exportatori importanți de grâu de calitate, cu un conținut ridicat de proteine, iar vremea secetoasă face ca estimările privind recolta din acest an să fie unele modeste. Mai exact, aceștia au precizat recent pentru presa străină că recolta de grâu a Germaniei ar putea scădea cu 6,5% în acest an până la 22,89 milioane de tone.

În ceea ce privește producția de grâu a Poloniei, și aceasta a avut de suferit de pe urma secetei, iar ploile din ultima perioadă nu au fost suficiente pentru a rezolva problema, afirmă Wojtek Sabaranski, analist al Sparks Polska. Conform estimărilor actuale, recolta de grâu a Poloniei ar putea scădea cu 6,7%, comparativ cu cea de anul trecut, până la 10,9 milioane de tone.

El precizează că, în cazul în care seceta va continua pe tot parcursul lunii iunie, specialiștii agribusiness polonezi vor fi nevoiţi să revizuiască în scădere estimările până la 10,5-10,7 milioane de tone.

În Lituania, un alt mare exportator, recolta de grâu ar putea scădea în acest an până la 3,1-3,2 milioane de tone, de la 3,8 milioane de tone anul trecut, mărturisește Dainius Pilkauskas, director la traderul de cereale AB Linas Agro.

„Este dificil să prognozăm calitatea grâului înainte de recoltat. Doar după ce vom şti care este calitatea, putem să ne facem planuri privind destinaţiile de export”, a punctat Pilkauskas.

În cazul Suediei şi Danemarcei, situaţia este atât de gravă încât cele două state ar putea fi nevoite să importe grâu. Recolta de grâu a Suediei ar urma să scadă cu 15-20%, comparativ cu media ultimilor cinci ani, până la 2,46 milioane de tone.

„În mod tradiţional, Suedia este un exportator net de grâu, însă în acest sezon este posibil ca Suedia să importe grâu, cel mai probabil din alte state UE”, a declarat Mikael Jeppsson, director de trading la grupul suedez Lantmannen.

O scădere semnificativă a recoltei de grâu este aşteptată şi în Danemarca, după ce culturile au fost afectate de debutul foarte secetos al verii, după o toamnă ploioasă care a redus însămânţările, susţine Palle Jakobsen, directorul firmei de consultanţă agricolă Agrocom. Potrivit lui Jakobsen, recolta de grâu ar putea scădea la 2,9 - 3 milioane de tone în acest an, comparativ cu 4,6 milioane de tone anul trecut.

„Danemarca ar putea fi nevoită să importe mai mult grâu în noul sezon din UE. Va fi vorba atât de grâu folosit ca nutreţ, deoarece nici recolta de orz nu arată bine, cât şi de grâu de panificaţie”, a subliniat Palle Jakobsen.

Publicat în International

Condițiile agrometeorologice din ultima perioadă, caracterizate printr-o vreme caldă și uscată, prezente în anumite regiuni ale Uniunii Europene (UE), au reprezentat un imbold pentru dezvoltarea culturii grâului după un start dificil (valuri de frig și umezeală), însă seceta reprezintă în această perioadă un factor de risc în anumite zone, în condițiile în care grâul intră într-o perioadă-cheie, determinantă pentru recolta de la finele sezonului, spun specialiștii, citați de presa internațională.

„În acest moment, situația generală este una rezonabilă. Chiar dacă nu am avut parte de precipitații, rezervele de umezeală se mențin”, a afirmat Gautier Le Molgat de la compania de consultanță Agritel. „Este clar că Europa de Vest stă mai bine decât estul UE”.

Valurile de căldură coroborate cu umezeala acumulată pe parcursul iernii aduc beneficii clare culturilor agricole din țări precum Franța sau Spania, ultima țară din listă revenindu-și astfel după seceta înregistrată anul trecut.

În Franța, 80 de procente din suprafețele semănate cu grâu moale se prezintă în condiții bune sau excelente, conform datelor vehiculate de FranceAgriMer.

Pe de altă parte, furtunile înregistrate în Hexagon, intercalate cu vremea caldă, pot avea efecte contrastante.

„Ca urmare a temperaturilor ridicate, umezeala este bine-venită, însă intensitatea furtunilor, însoțite sau nu de grindină, poate avea un impact pe plan local”, a adăugat Jean-Paul Bordes de la institutul Arvalis.

„Pe fondul căderilor de grindină, culturile agricole pot fi afectate în proporții care variază între zero și 100 de procente”.

La rândul lor, traderii se așteaptă ca producția de grâu din Franța să atingă un total de 37-38 de milioane de tone, peste totalul de 36,6 milioane de tone înregistrat și mai mult decât media cincinală.

Previziuni pozitive sunt și pentru Marea Britanie.

„Grâul de toamnă se află într-o stare foarte bună. Potențialul este maxim în acest moment”, a punctat Benjamin Bodart, director al CRM AgriCommodities.

„În urmă cu trei sau patru săptămâni, clienții noștri vorbeau de un potențial mediu de recoltă, acum discută de una bună”.

Ca și în Franța, existau anumite temeri cu privire la Fusarium, ca urmare a echilibrului dintre vremea caldă și căderile de precipitații.

Viziunea CRM cu privire la recolta de grâu a Marii Britanii variază între 14,65 milioane de tone și 15,25 milioane de tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) preconiza săptămâna trecută o producție totală de 14,6 milioane tone, în ușoară scădere față de previziunea anterioară de 14,8 milioane de tone.

În Germania, seceta deja începe să genereze temeri.

„Principalele zone de export din nord și din est sunt în suferință”, a precizat un analist german pentru presa internațională.

„Avem nevoie de o lună iunie cu căderi importante de precipitații, astfel încât culturile agricole să recupereze din tempo-ul pierdut, iar asta, din păcate, nu este previzionat de meteorologi”.

În acest an, cultura de grâu a Germaniei ar urma să scadă cu două procente, până la un total de 23,98 milioane de tone, estima Asociația Cooperativelor Agricole germane la mijlocul lunii mai, 2018.

În Polonia, anumite regiuni, cum este cea de nord-vest, au nevoie imediată de ploi, a precizat Wojtek Sabaranski, de la casa de analiză agribusiness Sparks Polska.

„În cazul în care nu vom avea parte de ploi până la data de 10 iunie 2018, atunci culturile agricole, în special cele de primăvară, se vor deteriora substanțial”, a menționat Sabaranski.

Pentru anul acesta, el estimează că recolta de grâu a Poloniei ar urma să se contracteze cu opt procente până la un total de 10,7 milioane de tone, ca urmare atât a declinului suprafețelor însămânțate, cât și a randamentelor la hectar.

Nu în ultimul rând, în România, în ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la cultura de grâu.

Precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.

Specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat deja atacuri de rugină galbenă și brună.

Publicat în International

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

Publicat în Cultura mare

Chiar dacă nesiguranța privind intențiile de a semăna mai multă rapiță în această toamnă persistă mai mult sau mai puțin în anumite state din blocul UE28, în cazul României fapt confirmat de însuși secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, potrivit analiștilor citați de Reuters și de Revista Fermierului, producătorii agricoli europeni ar urma să însămânțeze suprafețe importante cu această cultură oleaginoasă în perioada următoare.

„În sud-estul Europei, în special în Bulgaria, însămânțările cu rapiță au fost făcute «în praf», astfel că eventualele pierderi nu pot fi excluse din ecuație, fapt care ar putea să determine întoarcerea acestei culturi și reînsămânțarea suprafețelor respective cu grâu”, a afirmat Laurine Simon, analist al Strategie Grains. „În Germania și Scandinavia, ploile amână semănatul”.

Prețurile mici la cereale din ultimii ani, în special la grâu, bineînțeles, fără a lua în calcul anumite poziții scurte pe bursele mari, i-ar putea determina pe fermieri să se reorienteze către cultura rapiței.

Spre exemplu, Franța ar putea cunoaște o majorare a suprafețelor însămânțate cu rapiță în toamna lui 2017, una susținută de câștiguri potențiale mai consistente, în comparație cu cerealele, precum și de o vreme favorabilă în plin sezon de semănat.

Suprafețele însămânțate cu grâu în Hexagon s-ar putea diminua în condițiile atingerii unor vârfuri-record pentru ultimele opt decenii (peste cinci milioane de hectare semănate în ultimii doi ani), chiar dacă o modificare semnificativă de viziune nu este de așteptat.

„Factorii economici determinanți, la momentul însămânțărilor, erau mai degrabă în favoarea culturii rapiței, iar condițiile de semănat din Franța sunt propice”, a adăugat Simon.

Grâul franțuzesc ar putea pierde teren în fața rapiței, culturilor proteice și a altor varietăți de nișă, în condițiile în care fermierii încearcă să-și mărească marjele de profit, pe fondul unor șanse mici de revigorare a prețurilor mici ale cerealelor față de nivelurile înregistrate în ultimii ani.

„Sunt deja vizibile reorientări către unele culturi mai neobișnuite, însă este puțin probabil să fie revizuită în scădere ponderea suprafețelor alocate însămânțărilor cu grâu”, a mai punctat specialistul Strategie Grains.

În Germania, fermierii ar urma să diminueze însămânțările cu rapiță cu circa 60.000 de hectare, până la un total de 1,25 milioane hectare, mărturisesc pe de altă parte analiștii din piață, citați de Reuters. Vizate sunt alte culturi cerealiere.

„Vânzările de sămânță indică o ușoară deviere de la cererea de grâu și o reorientare către orz și secară, culturi cu valoare de piață mai mare”, mărturisesc specialiștii.

În Marea Britanie, însămânțările cu rapiță sunt în mare parte definitivate, cu o ușoară creștere în zonele cu istoric pe această cultură oleaginoasă.

„Rapița pentru ulei recâștigă teren, după câțiva ani în care producătorii agricoli au evitat-o din cauza dăunătorilor și a prețurilor mici”, a precizat pentru Reuters Sarah Wynn, de la firma de consultanță agricolă ADAS. „Prețul a câștigat puțin teren, iar fermierii au început să prindă încredere în abordări alternative pentru a controla insectele dăunătoare în absența tratamentului la sămânța de rapiță, chiar dacă oportunitatea de a însămânța mai devreme, pe fondul unui nivel de umiditate optim, are o influență și mai mare în demersul de reorientare”.

Însămânțările cu grâu în Marea Britanie, unele care ar urma să sufere unele modificări, abia au demarat și, până în prezent, suprafețele semănate sunt nesemnificative ca tendință.

În cazul Poloniei, întârzierea definitivării recoltatului înseamnă că suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să aibă de suferit, diminuarea previzionată urmând să fie de circa 30.000 de hectare, până la un nivel de sub 800.000 ha, a afirmat Wojtek Sabaranski, analist în cadrul Sparks Polska.

„Tradus, asta înseamnă o suprafață mai mare disponibilă pentru grâul de toamnă, în condițiile în care cele două culturi se luptă pentru hectare în plus”, a mai spus Sabaranski. „În nordul Poloniei, recoltatul cerealelor este întârziat foarte mult, motiv pentru care care însămânțările cu rapiță au fost și ele întârziate sau omise total”.

Nu în ultimul rând, potrivit estimărilor unor renumiți analiști din piața românească de profil, suprafața însămânțată cu rapiță se va majora semnificativ în acest an agricol. Explicația pentru această majorare este legată de randamentul foarte bun și de prețul atractiv, rapița fiind prima cultură care aduce bani în conturile fermierilor.

„În jur de 1,2 milioane de hectare cu rapiță urmează să fie însămânțate în această toamnă, mai mult ca anul trecut”, a declarat pentru Revista Fermierului Bogdan Iliescu, consultant agribusiness. „Cred că porumbul va pierde din suprafețele semănate pe fondul extraproducției, iar în cazul florii-soarelui nu se spune nimic. Nimeni nu vrea să spună nimic, nici măcar combinatele. La jumătatea lunii octombrie vom ști dacă am contabilizat o producție pozitivă sau una negativă de floarea-soarelui”.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 3