Piedicile legislative introduse de Ungaria în ceea ce privește cumpărarea de terenuri arabile de către resortisanții străini din alte state membre ale blocului comunitar încalcă drepturile de bază prevăzute de legislaţia europeană, a decis marţi, 21 mai 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), anunță Bloomberg.

„Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din principiul liberei circulații a capitalului şi a prevederilor referitoare la dreptul de proprietate, asumate în conformitate cu legislaţia blocului comunitar”, a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi contestată.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a chemat în instanță statul maghiar, pe motiv că autorităţile de la Budapesta au adoptat norme care restricţionează, în mod ilegal, drepturile investitorilor străini de a achiziţiona terenuri arabile şi afectează valoarea investiţiilor lor. Cazul datează din 2014, atunci când Executivul comunitar a trimis Ungariei o scrisoare de notificare oficială, urmată, un an mai târziu, de o opinie argumentată în care a cerut Ungariei să îşi modifice legislaţia în linie cu legislaţia UE.

În anul 2013, Ungaria a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. Conform acestui act legislativ, dreptul de uzufruct al unei persoane care nu are astfel de legături de familie cu proprietarul poate fi anulat începând cu data de 1 mai 2014.

În replică, CE a apreciat că, prin anularea drepturilor de uzufruct, Ungaria a încălcat principiul liberei circulaţii a capitalului şi drepturile de proprietate. Conform vocilor autorizate ale Executivului comunitar, contractele originale erau supuse unei perioade de tranziţie de 20 de ani, ceea ce înseamnă că urmau să expire la 1 ianuarie 2033, iar noua lege a eliminat această perioadă, ceea ce înseamnă că toate contractele investitorilor au fost încheiate la 1 mai 2014, fără despăgubiri.

„Deprivarea de proprietate” prevăzută în legislaţia ungară contestată „nu poate fi justificată pe motiv că este în interesul public şi nici prin orice aranjamente prin care o despăgubire corectă este plătită la timp”, a decis CJUE.

Sursa informației: agenția Agerpres

Foto credit: Piero Lusso

Publicat în International

Anul trecut, o cantitate de 137.000 de tone de miere a fost tranzacţionată între statele membre UE, Ungaria fiind cel mai mare exportator de miere spre celelalte țări membre, cu o cantitate de 20.000 de tone (14% din totalul exporturilor intracomunitare de miere), potrivit statisticilor publicate luni, 20 mai 2019, de Eurostat, cu ocazia zilei mondiale a albinelor.

În topul celor mai mari exportatori intracomunitari de miere, Ungaria este urmată de Belgia (19.000 de tone), Spania (18.000 de tone), Germania (16.000 de tone), Polonia (15.000 de tone), Bulgaria (10.361 de tone) şi România (9.377 de tone).

Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte, în fiecare an, la 20 mai, în scopul evidenţierii importanţei albinelor pentru umanitate şi necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jansa (20 mai 1734-13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia.

Sursa informației: Agerpres

Publicat în International

În ianuarie 2019, România a exportat animale vii în valoare de 25,1 milioane de euro, în creştere cu 14,6% faţă de perioada similară a anului trecut, 57% din aceste exporturi având ca destinaţie ţări din afara Uniunii Europene, potrivit datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aceeași lună, exporturile de animale vii în ţările UE au totalizat în ianuarie 10,8 milioane de lei, principalele destinaţii fiind Ungaria (4,9 milioane de euro), Croaţia (3,3 milioane de euro) şi Italia (1,2 milioane de euro).

În același interval, importurile de animale vii s-au ridicat la 15,1 milioane de euro, fiind mai mari cu 22,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2018, toate provenind din ţările UE.

Astfel, în perioada menţionată, România a înregistrat un excedent de 10 milioane euro în comerţul internaţional cu animale vii.

Publicat în Zootehnie

Un nou set de reguli europene care vor garanta protecţia agricultorilor europeni, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente a intrat în vigoare marți, 30 aprilie 2019, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicate săptămâna trecută în jurnalul oficial, noile reguli acoperă produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Statele membre UE vor trebui să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Publicat în International

În raport cu februarie 2018, în aceeași lună a anului în curs, țara noastră a comercializat peste graniță 303.250 de tone de grâu, cu 88% mai mult față de intervalul amintit anterior, respectiv 144.550 de tone de porumb, cu 35% mai mult față de perioada menționată.

Principalii importatori de grâu românesc au fost Sudan și Egipt în februarie 2019, în timp ce, în privința exporturilor de porumb, principalii cumpărători au fost Egipt și Turcia.

În perioada iulie 2018 - februarie 2019, România a exportat 3,739 milioane tone de grâu, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului anterior, dar cu o scădere de 7% comparativ cu valorile-record înregistrate în iulie 2016 - februarie 2017.

Pe de altă parte, în intervalul septembrie 2018 - februarie 2019, țara noastră a comercializat peste graniță 2,630 milioane de tone de porumb, cu 13,7% mai mult comparativ cu intervalul 2017 - 2018. Faţă de septembrie 2016 - februarie 2017, exporturile au crescut cu 43%.

În perioada raportată, expedierile de grâu în Egipt au crescut cu 19%, până la 819.000 tone, comparativ cu iulie - februarie 2017/2018. Totodată, s-a observat o cerere ridicată din partea țărilor UE (Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit), pe fondul secetei de vară care a afectat cultura de grâu în anumite părți ale UE.

Publicat în Piata agricola

Pentru perioada 2019-2020 aferentă programului Uniunii Europene (UE) de distribuire a laptelui în şcoli, Comisia Europeană (CE) i-a alocat României 10,815 milioane de euro, faţă de 10,743 milioane de euro (aprobate pentru anul școlar 2018-2019), în timp ce totalul alocat pentru programul UE de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli a rămas nemodificat, la 6,866 milioane de euro.

Executivul comunitar a menționat într-o informare oficială că peste 20 de milioane de copii din aproximativ 159.000 de şcoli au participat, în anul şcolar 2017-2018, la programul UE de încurajare a consumului de lapte, fructe şi legume în şcoli. În perioada amintită, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 de milioane de euro de la bugetul UE.

„Graţie acestui program, tinerii noştri cetăţeni pot beneficia de produse alimentare hrănitoare, sigure şi de calitate ridicată, pe care fermierii europeni le produc, şi, în acelaşi timp, pot învăţa de unde provin aceste produse”, a afirmat Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În plus față de deciziile ce ţin de modul de implementare a programului, cum sunt alegerea activităţilor didactice tematice sau a altor produse agricole ce pot fi distribuite copiilor, statele membre au posibilitatea de a suplimenta ajutorul UE cu un ajutor naţional pentru finanţarea programului.

Repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local

Miercuri, 6 februarie a.c., deputații votau pentru un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 94/2018 pentru completarea art. 3 din OUG 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din OUG 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

Publicat în Finantari

Anul trecut, țările blocului comunitar (UE28) au realizat o producție-record de carne de pasăre de 15,2 milioane de tone, o majorare cu 25 la sută sau 3,2 milioane de tone, în comparație cu totalul înregistrat în 2010, conform datelor publicate luni, 25 martie 2019, de Eurostat.

În 2018, șase state membre ale Uniunii Europene (UE) au reușit să producă 70 de procente din producţia totală de carne de pasăre, amintind aici Polonia (16,8%), Marea Britanie (12,9%), Franţa (11,4%), Spania (10,7%), Germania (10,4%) şi Italia (8,5%).

În ceea ce privește producția de profil din țara noastră, statisticile Eurostat relevă că producţia de carne de pasăre a cunoscut aceeași tendință de creștere cu 11% în 2018, comparativ cu 2017, până la 452.000 de tone.

România este depăşită de ţări precum Belgia, cu o producţie de 469.000 de tone de carne de pasăre, Ungaria - 525.000 de tone şi Polonia - 2,545 milioane tone.

Pe de altă parte, statisticile Ministerului Agriculturii de la noi din țară spun că, tot anul trecut, s-au înregistrat creșteri la exportul de carne de pasăre (+19,3 milioane de euro), dar și la importuri (+14,2 milioane de euro).

Publicat în International

Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Fermierii care vor facilita accesul la muncă a cel puțin doi tineri, pentru cel puțin un an, ar urma să încaseze un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018.

Pentru asta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să aloce în acest an 30 de milioane de lei, sumă necesară, printre altele, acordării unor facilităţi fiscale atât pentru angajator, cât şi pentru angajat.

„Prin Legea nr. 336/2018, a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Scopul Programului îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor-fermieri în vederea angajării, cu normă întreagă, a tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni”, potrivit proiectului de hotărâre publicat pe pagina de internet a ministerului de resort.

Astfel, angajatorul-fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, dacă aceasta are studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, de 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi de 500 lei pentru persoanele fără studii.

Conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018, tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

„Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii-fermieri au obligaţia de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condiţiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului”, se arată în document.

Programul va contribui la creşterea forţei de muncă în agricultură, acvacultură şi industria alimentară cu aproximativ 3.000 de persoane, pentru anul 2019, tineri beneficiari ai programului cu studii superioare, cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi fără studii, contribuind la creşterea gradului de profesionalizare şi reîntinerire a forţei de muncă, precum şi la reducerea şomajului în rândul tinerilor din mediul rural.

„Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30.000 mii lei în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, urmând ca valoarea aferentă anului 2020 să se aprobe prin hotărâre a guvernului, în limita prevederilor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale cu această destinaţie”, se precizează în proiectul de hotărâre.

Înscrierea în Program se face până la data de 31 decembrie 2020.

Muncă neplătită

Țara noastră este una cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, la nivelul comunității europene. România are a şasea mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament scăzut al producţiei din cauza mai multor factori, între care cel mai important este criza forţei de muncă.

Potrivit Eurostat, în România, forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea, după Polonia. Cu toate acestea, 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă, conform notei de fundamentare a proiectului.

Legea nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară a fost adoptată pe 21 noiembrie 2018 de către Camera Deputaţilor, la iniţiativa unor parlamentari PSD.

Legea prevede derularea Programului pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilităţi fiscale, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, cu scopul de a se crea noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe evitarea migraţiei.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 9