Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Publicat în Ultimele noutati
Miercuri, 27 Martie 2019 18:53

Lăptarii, la control

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a aplicat 112 amenzi cu valoare de 291.110 lei, a emis șase ordonanțe de suspendare temporară a activității și 49 de ordonanțe pentru interzicerea activității, în urma unor controale din sectorul lactatelor.

În plus, ANSVSA a reţinut de la comercializare şi a dirijat către unități de neutralizare cantitatea de 1.521 de kilograme de produse lactate.

În perioada 19 februarie – 15 martie 2019, instituția mai sus menționată a desfăşurat o acţiune la nivel naţional, în vederea verificării modului de respectare, de către operatorii din sectorul alimentar, a condiţiilor sanitare veterinare referitoare la producerea, colectarea, procesarea şi depozitarea laptelui crud şi a produselor lactate.

Cu această ocazie, au fost controlate 701 ferme, 452 de exploatații non-profesionale de animale producătoare de lapte (gospodării ale populației), 366 de centre de colectare lapte, 113 unități de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare, 486 de unități de procesare a laptelui înregistrate sanitar-veterinar, 128 de depozite independente, cât și 33 de depozite independente care asigură stocarea produselor lactate care urmează a fi distribuite prin programul „Laptele şi cornul”.

Conform dării de seamă transmise presei de către ANSVSA, au fost constatate și sancţionate atât utilizarea unor mijloace auto neautorizate pentru transportul laptelui crud de la ferme/centre de colectare la unitățile de procesare a laptelui, cât și depistarea unor echipamente nefuncționale în spațiile de producție și deficiențe structurale la nivelul unor depozite și unități de colectare și procesare a laptelui (pereți, plafoane, pavimente, care prezintă zone deteriorate, greu de igienizat). De asemenea, s-a descoperit că operatorii unor unități din sectorul alimentar nu au elaborat și implementat programe proprii de control, în vederea determinării criteriilor pentru laptele crud, în timp ce în anumite unități, operatorii nu au calculat mediile geometrice (pentru determinarea numărului total de germeni/ml și a numărului de celule somatice/ml), pe baza rezultatelor analizelor efectuate.

Reprezentanții ANSVSA au mai constatat nerespectarea normelor sanitare veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură a laptelui pe durata transportului, la nivelul exploatațiilor comerciale de animale producătoare de lapte, al centrelor de colectare a laptelui, precum și la recepția în unităţile de procesare lapte, respectiv nerespectarea cerințelor generale și specifice de igienă referitoare la muls, colectarea, răcirea și procesarea laptelui crud.

În plus, deficiențele semnalate au fost în ceea ce privește identificarea și înregistrarea în Baza Națională de Date a animalelor producătoare de lapte crud destinat procesării, implementarea și actualizarea programelor HACCP, precum și a procedurilor bazate pe principiile HACCP (bunele practici de igienă, combaterea dăunătorilor, evaluarea și selecția furnizorilor, verificarea eficienței pasteurizării etc.), respectiv marcarea de identificare și etichetarea laptelui și a produselor lactate.

Publicat în Știri interne

Pentru perioada 2019-2020 aferentă programului Uniunii Europene (UE) de distribuire a laptelui în şcoli, Comisia Europeană (CE) i-a alocat României 10,815 milioane de euro, faţă de 10,743 milioane de euro (aprobate pentru anul școlar 2018-2019), în timp ce totalul alocat pentru programul UE de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli a rămas nemodificat, la 6,866 milioane de euro.

Executivul comunitar a menționat într-o informare oficială că peste 20 de milioane de copii din aproximativ 159.000 de şcoli au participat, în anul şcolar 2017-2018, la programul UE de încurajare a consumului de lapte, fructe şi legume în şcoli. În perioada amintită, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 de milioane de euro de la bugetul UE.

„Graţie acestui program, tinerii noştri cetăţeni pot beneficia de produse alimentare hrănitoare, sigure şi de calitate ridicată, pe care fermierii europeni le produc, şi, în acelaşi timp, pot învăţa de unde provin aceste produse”, a afirmat Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În plus față de deciziile ce ţin de modul de implementare a programului, cum sunt alegerea activităţilor didactice tematice sau a altor produse agricole ce pot fi distribuite copiilor, statele membre au posibilitatea de a suplimenta ajutorul UE cu un ajutor naţional pentru finanţarea programului.

Repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local

Miercuri, 6 februarie a.c., deputații votau pentru un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 94/2018 pentru completarea art. 3 din OUG 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din OUG 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

Publicat în Finantari

Potrivit spuselor lui Ioan Tătăran, preşedintele onorific al Asociaţiei Producătorilor Tradiţionali şi Ecologici din Maramureş (APTEM), citat de agenția națională de presă, laptele şi produsele procesate vor putea fi comercializate în târgurile de produse tradiţionale şi pe piaţa organizată la standuri special amenajate.

„Laptele, dar şi o gamă variată de produse derivate - unt, brânză, smântână, iaurt, lapte bătut, brânză de oaie – se vor putea comercializa la standuri special amenajate pe piaţa organizată, dar şi la târgurile organizate de fermieri (...) Toate produsele sunt certificate şi provin din producţia fermierilor, însă comercializarea acestor bunuri se va face cel puţin în târgurile tradiţionale, de două ori pe săptămână, în zilele de vineri şi sâmbătă”, a declarat șeful onorific al APTEM pentru Agerpres, luni, 18 martie 2019.

El a adăugat că, în prezent, produsele sunt vândute direct de producători şi prea puţine ajung în magazinele specializate.

„Toate produsele sunt comercializate direct de fermieri, iar cumpărătorul interesat are posibilitatea să afle mai multe detalii despre produs, inclusiv modul de preparare. La unele produse, preţul se poate negocia când se apropie ora de închidere a târgului, însă în majoritatea cazurilor preţul produselor lactate, dar şi al altor categorii de produse alimentare e rezonabil”, a conchis Tătăran.

În Maramureş există peste 20 de fermieri autorizaţi, care produc produse lactate şi derivate, şi o fabrică de lapte. Anumite produse sunt oferite spre comercializare pe pieţele organizate din judeţele Satu Mare şi Sălaj.

Publicat în Știri interne

Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Conform anunțului postat luni, 25 februarie 2019, pe un site de socializare, de însuși primarul orașului-stațiune Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, din această lună, județul se poate mândri cu un nou produs tradiţional, atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și anume „Brânza frământată de Sângeorz-Băi”.

Vorbim practic de un produs realizat de Cooperativa Agricolă de gradul 1 „Grupul de producători Sângeorz-Băi”.

„Au înţeles de la bun început că acesta este viitorul şi au investit din subvenţii în dezvoltare! Ţin să felicit Cooperativa Agricolă din oraşul Sângeorz-Băi pentru acest atestat! Iată că după doi ani de muncă, investiţie, drumuri şi nervi de oţel, avem primul atestat «Produs tradiţional». În curând, veţi putea achiziţiona prima brânză etichetată şi produsă în condiţii optime! Felicitări şi vă îndemn să mergeţi mai departe şi cu alte produse. Împreună cu membrii cooperativei, veţi dezvolta acest sector, dezvoltare care într-un final se va simţi în buzunarul fiecărui membru”, a scris Ogâgău pe pagina sa de Facebook.

„Brânza frământată de Sângeorz-Băi” este un produs montan din lapte de vacă obţinut la o stână din locul numit Putredu Moară, situat la o altitudine de peste 1.600 de metri, în munţii Suhard.

Acesta este cel de-al treilea produs tradiţional certificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, după cele două atestate obţinute în anul 2013 de către AFI Pro Familia pentru „Povila de Bârgău” şi „Pita cu crumpiri”.

La finele anului trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansa Catalogul Produselor Alimentare Certificate, o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aplicaţia îl ajută pe consumator să se ferească de falsuri, pentru că tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Potrivit datelor AFIR, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

Publicat în România Agricolă

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi vor fi repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor, este decizia deputaților care au votat, miercuri, 6 februarie 2019, un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

„În situația în care Programul pentru școli al României se derulează de către consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, se repartizează sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, alocate județelor, respectiv municipiului București, aprobate prin legea bugetului de stat cu această destinație, pe comune, orașe, municipii, respectiv sectoarele municipiului București, cu asistență tehnică de specialitate a inspectoratului școlar județean, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, prevede articolul unic introdus în proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, pe 28 noiembrie 2018, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaților a votat decizional inițiativa. Prin urmare, proiectul va merge la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.

Publicat în Știri interne

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume, a realizat o degustare în orb a cinci probe de lapte din exploatații autohtone, provenite de la rase diferite de bovine, cu niveluri de proteină şi grăsime diferite, din două ferme din partea de nord şi trei din partea de sud a ţării, în cadrul unui eveniment organizat vineri, 2 noiembrie 2018, la Târgul Comercial IndAgra 2018.

Somelierul le-a prezentat crescătorilor de la noi din țară cum poate fi promovat laptele pe piaţă, în contextul susținerii majorării consumului.

„Dacă în România sunt 1,6 milioane de vaci, putem spune că sunt 1,6 milioane de tipuri de lapte, iar cantitatea aceasta se dublează, pentru că laptele dat de văcuţe dimineaţa diferă de cel dat seara. Este un lucru fascinant, dar în acelaşi timp trebuie să menţionăm provocarea cu care fermierii se confruntă atunci când vor să îşi exploateze produsul”, a precizat Bas de Groot.

Cu toate că aroma laptelui este una importantă în alegerea produsului, specialistul afirmă că nu este elementul principal de vânzare a produsului.

„În Olanda există în cel mai mare lanţ de supermarketuri lapte de la o anumită fermă şi de la o anumită văcuţă. Astfel se creează un produs care se diferenţiază pe baza unei poveşti, laptele provenit de la văcuţa Joiana din ferma X. Creează cumva o legătură specială. (...). În Noua Zeelandă este un trend, dar şi o popularitate tot mai mare a unui lapte cu un conţinut redus de proteină, tolerat mult mai bine de sistemul digestiv. Aici este vorba de un produs care se diferenţiează ţinând cont de sănătatea oamenilor”, a explicat olandezul.

Bas de Groot a declarat că un alt tip de diferenţiere a laptelui, care nu se regăseşte în Olanda, dar există în alte ţări, vizează laptele de dimineaţa şi laptele de seara, acesta din urmă fiind poziţionat ca un produs cu capacitate de relaxare, care induce un somn mai odihnitor.

Diferenţierea la nivel de rase este un alt produs care există în Olanda. Somelierul a explicat cum a creat pentru un client un lapte special pentru cafea, folosind lapte de la vaci din rasa Jersey. Această rasă oferă un lapte cu un conţinut mai ridicat în proteină şi în grăsimi şi astfel s-a găsit un echilibru între aceşti indicatori fără să omogenizeze laptele.

„Aceasta este o poveste de diferenţiere bazată atât pe calitate, cât şi pe destinaţia laptelui”, a spus de Groot.

Un alt segment de diferenţiere poate fi cel legat de bunăstarea animalului, în condiţiile în care sunt producători ce lucrează pe lapte provenit de la văcuţe care stau în hambar sau care lasă viţelul cu vaca, însă se pot face combinaţii între toate aceste elemente. În acest context, cel mai bun lapte provine de la o vacă Holstein, secretul fiind acela al furajării în afara grajdului.

„Este vorba despre laptele provenit de la o văcuţă Holstein, la care i se poate stimula lactaţia, pentru a oferi un gust mai dulce, echilibrăm laptele în conţinutul de proteină şi grăsime, lăsăm văcuţele afară pe pajiste în aer liber să pască, lăsăm viţelul alături de mama lui... şi aşa rezultă o poveste minunată unde se combină calitate, bunăstare şi partea de sănătate, dar şi un produs extrem de vandabil cu o poveste frumoasă în spate”, spune Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume.

Cu toate că olandezul de Groot este de profesie legumicultor, acesta activează de cinci ani ca somelier de lapte, degustând acest produs pe tot Globul. El consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

Casa Olandeză a Laptelui (Holland Dairy House) este un proiect susţinut de Ambasada Olandei, un parteneriat public-privat cu 16 companii olandeze din domeniul producţiei şi procesării laptelui. Proiectul şi-a dorit să dezvolte sectorul de lapte românesc cu ajutorul tehnologiei olandeze.

Fermele implicate în proiect au fost: Agroindustriala Pantelimon (Pantelimon, Ilfov - 600 capete, conținut proteină: 3,6% – 4,2% conținut grăsime: 3,3% - 3,4%), Moldovan – Agro Cocm Fan (Mociu, Cluj-Napoca - 150 capete, conținut proteină: 3,5% – 3,6%, conținut grăsime: 3,9%), Ada Prod Com (Viișoara, Cluj-Napoca - 280 capete, conținut proteină: 3,69%, conținut grăsime: 3,8% - 3,9%), Ovidiu Lungu Cristian (Dascălu, Ilfov - 48 capete, conținut proteină: 3,76%, conținut grăsime: 4,3%), respectiv Coferm – Cris-Tim (Boldești-Scăieni, Prahova - 618 capete, conținut proteină: 3,6%, conținut grăsime: 4%).

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 8