În vestul țării, vaca de lapte este considerată o afacere de tot mai puțini fermieri. Volumul mare de lucru, lipsa forței de muncă și nu în ultimul rând prețul i-au făcut pe mulți să se reorienteze spre alte ramuri ale agriculturii sau chiar să renunțe. Cătălin Jivan este unul dintre acei fermieri care cred încă în succesul fermei de bovine. Împreună cu familia, el a pus pe picioare o mică exploatație la Folea, în județul Timiș. Are 50 de capete de bovine, dintr-un efectiv de 80, cât mai are întreg satul acum.

Bazele fermei de vaci a familiei Jivan au fost puse în anul 2003, atunci când a fost construit adăpostul pentru animale. Inițial a fost populat cu cinci vaci, apoi s-au tot înmulțit, așa că în 2012 a fost necesară o extensie. Acum a ajuns la capacitatea maximă și Cătălin Jivan se gândește deja la modernizare. În acest sens, a depus un proiect în valoare de 40.000 de euro pe Măsura 6.1, destinată tânărului fermier, prin care adăpostul va fi dotat cu o rampă pentru dejecții și o fosă septică. Proiectele nu se opresc aici. „Sunt preocupat să extind ferma, să construiesc un adăpost modern, să instalez adăpători automate și să asigur un confort mai bun pentru vacile noastre. Acum mulgem cu o mulgătoare electrică cu două posturi și depozităm laptele într-un tanc de răcire, însă ne dorim să construim și o sală de muls. Vreau să investesc în tehnologie modernă pentru a ne ușura până la urmă munca, pentru că nici nu mai avem cu cine lucra. Avem doi angajați, pe care îi menținem cu greutate”, spune crescătorul de la Folea, din Timiș. Din efectivul de 50 de animale, 30 sunt vaci la muls și sunt susținute cu furajele obținute de pe cele 30 de hectare pe care le lucrează familia Jivan.

Pășunea comunală, exploatată de crescătorii de animale

În localitatea Folea, pășunea e bine delimitată între oieri și văcari. Cei din urmă au la dispoziție 50 de hectare de pășune, luată în concesiune pe șapte ani de la Primăria Voiteg. Cătălin Jivan spune că pentru a se asigura un pășunat rațional, pășunea vacilor a fost împărțită în două, s-a refăcut alimentarea cu apă, în așa fel încât animalele să beneficieze în permanență de apă proaspătă. Pășunea este curățată periodic. În plus, anul ploios a făcut ca durata de folosință a pășunii să crească semnificativ. „Spun bătrânii că pășunea arată anul ăsta cum n-a arătat niciodată. Până la începutul lui august, a plouat aproape săptămânal și iarba s-a menținut tot verde și fragedă, și asta s-a cunoscut atât în calitatea, cât și în cantitatea laptelui obținut”, punctează Cătălin Jivan. Pentru că și la Folea greu se găsesc boitari care să ducă vitele la păscut, animalele sunt ținute în gard electric, acesta înconjurând pășunea.

Oamenii harnici merită toată atenția și admirația

Întreaga producție de lapte este livrată la un procesator din zonă. Chiar dacă prețul nu este grozav, banii vin regulat și asigură supraviețuirea. „Acum primim un leu pe litrul de lapte. Nici nu vreau să calculez cât mă costă pe mine să produc litrul de lapte, pentru că, dacă aș face-o, cred ca aș închide. De altfel, prin 2006 am lichidat vacile tocmai pentru că nu mai erau rentabile. Am început să repopulăm din 2009. Avem noroc cu subvenția, pentru că din animale foarte greu trăiești. Dacă nu ai teren și utilaje și mai ales desfacere, este aproape imposibil să te descurci”, ne spune, cu tristețe în glas, Cătălin Jivan.

Pe lângă vacile cu lapte, familia Jivan mai are patru cai, de drag... Nu sunt puși la treabă, dar din când în când mai sunt folosiți pentru călărie.

De dragul vremurilor de altădată, familia Jivan împodobește „cocia” cu roți de lemn, cu ponevi înflorate, prinde doi cai la ham, îmbracă straiul popular și onorează astfel sărbătorile satului.

„Pasiunea pentru cai am moștenit-o de la bunicii mei, pentru care caii erau nelipsiți în gospodărie. Cocia sau docarul, cum i se mai spune, a cumpărat-o tata prin `90 de la un târg la Sacoșu Mare. O folosim doar când mergem la nunți sau la Rugă. Mă bucur când lumea ne oprește și face poze cu noi sau ne filmează, pentru că sunt secvențe desprinse dintr-o lume aflată pe cale de dispariție”, povestește micul fermier timișean, cu un soi de melancolie combinată cu mândrie.

Cam așa arată o familie de „paori” bănățeni, oameni harnici, care nu se dau înapoi de la muncă. Poate că astfel de oameni ar merita o atenție sporită din partea autorităților, pentru că sunt tot mai puțini cei care se sacrifică pe sine, dintr-o pasiune, pentru a produce un lapte de calitate. Iar laptele românesc chiar are calitate, dar, din păcate, nu are și preț.

Publicat în Zootehnie

Este deosebit de important ca, în perioadele cu preţuri scăzute la lapte, fermierii să poată beneficia, pentru cât mai mult timp posibil, de producția maximă pe care vacile de lapte o pot oferi. În acest sens, bunăstarea animalelor joacă un rol esenţial.

După fătare, vacile au parte adesea de un deficit energetic, deoarece furajele nu pot genera suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru producţia crescută de lapte. Această balanţă energetică negativă poate avea efecte adverse asupra sănătății unei vaci de lapte.

Acizii linoleici conjugaţi (CLA) pot reduce deficitul energetic și, astfel, pot duce la o producție semnificativ crescută şi sustenabilă de lapte. Endulac®â CLA, noul produs dezvoltat de BASF, combină într-un singur produs beneficiile suplimentelor nutritive cu acizii linoleici conjugați. Endulac CLA este potrivit atât pentru fermieri, cât și pentru producătorii de furaje mixte. Produsul are un efect pozitiv nu numai asupra producției de lapte, ci și asupra sănătăţii animalelor.
Printre avantajele acidului linoleic conjugat se numără: sprijinirea refacerii balanței energetice, combaterea problemelor de sănătate, sporirea fertilității, sporirea longevității.

BTC Europe utilizează materii prime durabile pentru producerea Endulac CLA. Astfel, uleiul de rapiță a fost ales drept ingredient principal. Acidul linoleic conjugat este produs în mod natural în rumenul vacilor de lapte, în timp ce acidul linoleic utilizat în Endulac CLA provine din uleiul de floarea-soarelui.

Publicat în Comunicate

Miercuri, 27 iunie 2018, la primele ore, au avut loc mai multe percheziţii la persoane suspectate de furturi dintr-o societate comercială şi au fost puse în executare patru mandate de aducere, potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dâmboviţa.

Conform documentului transmis presei, agenții de poliţie ai oraşului Găeşti au descins la domiciliile unor persoane bănuite de furturi dintr-o societate comercială. Prejudiciul creat este estimat la 35.000 de lei. Au fost puse în executare patru mandate de aducere. Poliţiştii au efectuat trei percheziţii domiciliare la persoane bănuite de comiterea a două furturi dintr-o societate comercială din Crângurile, fapte comise luna trecută.

Ca urmare a descinderilor pe raza localităţilor Mogoşani şi Gura Şuţii, poliţiştii au indisponibilizat 90% din utilajele şi instrumentele de procesare a laptelui sustrase. Bunurile vor fi restituite părţii vătămate.

Totodată, au fost puse în executare patru mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la sediul Poliției pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale ce se impun.

La activităţi au participat luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale Dâmboviţa şi efective de jandarmi.

În cauză se continuă cercetările sub coordonarea şi îndrumarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti.

Publicat în Știri interne

Un  moment de însemnat cu roșu în calendarul Cooperativei Agricole TimLactAgro este deschiderea primului magazin al cooperativei în Timișoara, în care se vând lactate produse în propria fabrică a crescătorilor de vaci, sub brandul „Floare din Banat”. Un moment la care cei 28 de membri cooperatori visează de zece ani și care a fost bifat la începutul lunii aprilie 2018.

TimLactAgro este prima cooperativă agricolă înființată în județul Timiș după 1990 și reprezintă interesele a 28 de crescători de vaci din Arad și Timiș, care dețin în total 4.000 de animale. Lucrurile s-au mișcat cu greutate, pentru că promisiuni au fost multe din partea diverșilor miniștri de la agricultură, însă respectate, prea puține, din păcate, astfel că fabrica a fost pusă pe picioare, în mare parte, cu banii fermierilor, strânși cu mare greutate. „Fabrica noastră s-a născut greu pentru că practic 80% din banii necesari i-am pus noi, fermierii. Va dați seama că doi nu se înțeleg, apăi 28, câți suntem în cooperativă”, spune Viorel Hapenciuc, membru în Consiliul de conducere al Cooperativei TimLactAgro.

Pariul pe care cooperativa îl pune cu piața este pe calitate și diversitate, astfel că fermierii au adus în fabrică un tehnolog italian cu experiență, care stabilește rețeta și gustul. În aceste condiții, la magazinul cooperativei se găsește lapte cu cea mai mare concentrație de grăsime, la cel mai mic preț, 3,7% grăsime, la 3,75 lei pe litru. Pe rafturile magazinului cooperativei TimLactAgro se mai găsesc smântână cu 30% concentrația de grăsime, iaurt, urdă, brânză dulce, telemea, caș, șapte tipuri de cașcaval cu perioade de maturare cuprinse între 45 și 60 de zile. Pe lângă produsele cu marca „Floare din Banat”, ieșite din fabrica fermierilor crescători de vaci cu lapte, magazinul mai vinde branduri culinare din vestul țării, precum pita de Pecica, salamul de Salonta și slănina bănățeană cu ciuperci.

Primul magazin al cooperativei crescătorilor de vaci are o suprafață de 30 de metri pătrați. „Chiria ne costă circa 2.000 de lei pe lună, vitrinele frigorifice ne-au costat 5.000 de lei, iar pe rafturi am dat 1.000 de lei. Intenționăm ca anul acesta să mai deschidem cel puțin două magazine în Timișoara”, a precizat Viorel Hapenciuc.

 

„Floare din Banat”, numele sub care ies lactatele din fabrica fermierilor

Fabrica de produse lactate a cooperativei TimLactAgro funcționează în Bucovăț și are o capacitate de lucru de până la 12.000 de litri de lapte pe zi. Unitatea de producție a costat 600.000 de euro, asta, în condițiile în care a fost achiziționată la mâna a doua. „La ora actuală, procesăm între 3.000 și 5.000 de litri de lapte pe zi. Deocamdată, procesăm doar o mică parte din producția de lapte realizată în cooperativă. Sperăm ca anul viitor să atingem capacitatea maximă de producție, asta și în funcție de ritmul în care vom reuși să mai deschidem magazine. Ne gândim să deschidem magazine și în Arad, pentru că sunt în cooperativă fermieri și din județul Arad”, a arătat Viorel Hapenciuc.

După momente dificile, chiar tensionate pentru cooperativă, în sfârșit, cei 28 de membri încep să culeagă roadele muncii lor. Președintele cooperativei TimLactAgro, Adriana Szekely, spune că, în sfârșit, poate vorbi și de beneficii atunci când vine vorba despre atragerea de noi membri. „Având un lanț închis, chiar dacă pentru o cantitate mult mai mică decât cea produsă de membrii cooperativei, avem totuși un as în mânecă. Până la urmă, înseamnă un preț mai bun pentru  laptele  livrat la propria fabrică, adică 1,5 lei pe litru”, punctează Adriana Szekely.

Este un prim pas făcut cu dreptul de cei 28 de crescători de vaci din județele Arad și Timiș, care au prins încredere și curaj pentru următorii pași, asta însemnând alte investiții în fabrica de la Bucovăț, dar și o întreagă rețea de magazine în vestul României prin care să vândă întreaga producție de lapte, procesată. Produse 100% made in Banat.

Articol publicat în Revista Fermierului nr. 7 (159)/15-30 aprilie 2018

Publicat în Zootehnie

Vădit emoționat, deținătorul uneia dintre cele mai mari ferme de creștere a vacilor cu lapte, patronul Agroserv Măriuța, Nicușor Șerban, a anunțat că predă proaspăta facilitate de procesare a laptelui - „Lăptăria cu Caimac” - fiicei sale și ginerelui său, Mădălina și Adrian Cocan, zona de producție a cerealelor și cea de lapte urmând să rămână apanajul vestitului crescător de bovine.

„Misiunea mea, în mare parte, nu spun că s-a sfârșit, dar de aici încolo, pentru procesarea laptelui și pentru tot ceea ce înseamnă acest nou business al societății noastre îl încredințez de astăzi Mădălinei Cocan (n.r. - fiica lui Nicușor Șerban) și lui Adrian Cocan (n.r. - ginerele său). Le urez succes, le urez noroc, cel puțin atât cât am avut eu”, a precizat Șerban, marți, 12 iunie 2018, cu ocazia lansării noului brand. „Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”.

În plus, într-o declarație exclusivă pentru Revista Fermierului, el a adăugat că fiecare om ar trebui să aibă un simț al măsurii, mai exact, să determine în mod clar limitele lucrurilor bine și foarte bine făcute.

„Teoria aceasta în care putem face de toate și știm de toate este o teorie, din punctul meu de vedere, greșită și falită. Or, eu merg pe principiul că trebuie să facă fiecare ce știe mai bine și pentru ce este pregătit. Eu, sincer, nu sunt pregătit să vând și să promovez laptele. Asta trebuie s-o facă cei care sunt pregătiți pe treaba asta. Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”, a mai afirmat Șerban.

Invitat de onoare al evenimentului de la Drăgoești, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că a asistat la un dublu eveniment, și anume la inaugurarea unei noi unități de prelucrare a laptelui, precum și la un schimb de generații între fermieri.

„Pentru cele două evenimente, primiți salutul de respect”, a spus Daea.

În ceea ce privește noua administrație a „Lăptăriei cu Caimac”, Mădălina Cocan, unul dintre proprietari, a precizat că noul brand este felul său și al soțului de a continua cu succes afacerea familiei.

„Este un brand de suflet pentru noi. Pentru mine și pentru Adrian, acest brand este felul nostru de a continua cu succes afacerea familiei. Ceea ce părinții noștri au început acum 24 de ani vrem să continuăm cu succes. Nu suntem ingineri-agronomi, nu suntem zootehniști. De aceea, a trebuit să facem ceva, să aducem ferma în zona noastră de competențe, de marketing și de business”, a punctat Cocan. „Întreaga idee a acestui brand și a acestor produse pivotează în jurul publicului către care ne adresăm, un public din ce în ce mai critic și mai exigent. Produsele pe care le facem aici sunt declarația noastră că și în România se poate, că putem să facem produse la nivel internațional, la standarde europene de calitate de top, de care să fim mândri”.

La rândul său, Adrian Cocan a menționat că își dorește foarte tare să realizeze, alături de soția sa, produse menite să-i facă mândri că sunt români, iar atunci când acestea vor fi găsite pe rafturile supermarketurilor din străinătate, cumpărătorii să-și amintească cu bucurie de România.

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Publicat în Zootehnie

Exact în ziua în care fiica și ginerele său lansau oficial pe piața autohtonă un nou brand de produse lactate – „Lăptăria cu Caimac” –, întrebat fiind dacă se gândește să intre în Programul pentru școli al României și să livreze copiilor lapte și produse lactate calitativ superioare, Nicușor Șerban, proprietarul Agroserv Măriuța, a precizat că va studia legislația, iar apoi va decide cu siguranță intrarea în sistem.

„Până în prezent, nefiind pe zona de procesare a laptelui, nu ne-a preocupat subiectul lapte și produse lactate în școli. Probabil că, de acum, intrând în industrie, vom vedea care este legislația, cum putem să ajungem cu produse de foarte bună calitate și în școli, chiar și în grădinițe”, a declarat, pentru Revista Fermierului, șeful Agroserv. „Sigur! Ne gândim să furnizăm lapte tuturor celor care vor să mănânce lapte de calitate”.

Prezent la evenimentul de lansare a unității de procesare a laptelui, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menționat că este normal ca furnizorii de lapte și de produse lactate să poate duce în școală cel mai bun produs.

„Iată, avem de unde – de aici –, cu siguranță avem și din altă parte, pentru că am fost și în alte locuri din țară, unde se realizează lucruri foarte bune, nu la dimensiunea aceasta, dar produse sănătoase care pot fi puse pe masa românilor și, cu atât mai mult, pe masa copiilor, ca să le poată mânca fără niciun fel de risc și, evident, să ne putem bucura toți, laolaltă, de ceea ce avem și realizăm împreună”, a precizat, la rândul său, guvernantul român.

Un mesaj clar, în sensul în care produsele Lăptăriei cu Caimac se adresează copiilor, a fost dat de cei doi soți, administratorii noii facilități de procesare a laptelui.

„Ne-am dorit să punem în piață produse pe care să le dăm copiilor noștri”, a afirmat Adrian Cocan, în timp ce soția sa a adăugat: „Am gândit acest brand pentru consumatori, plecând de la principiul de transparență, de a ne trata consumatorii așa cum noi ne dorim să fim tratați și să facem produse pentru noi și pentru copiii noștri”.

„Lăptăria cu Caimac” și gustul adevărat al laptelui de la vacă

Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.

Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.

Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.

Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.

Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

Planurile de dezvoltare prevăd un total de șase linii de producție funcționale până la finalul anului 2018, iar în curând, alături de sticlele de lapte cu caimac, la rafturi vor ajunge și alte produse ale noii unități, precum iaurtul natural, cașul proaspăt de vacă și cașul zvântat.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii conform art. 17 alin. (3) şi (4).

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton, conform Anexei nr. 1.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conform art. 9 alin. (4), porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Publicat în Zootehnie

Programul anterior de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli și cel de distribuire a laptelui în şcoli se unifică sub umbrela noului concept - „Programul pentru Şcoli”, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare, începând cu anul şcolar 2017 - 2018, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), vineri, 18 mai 2018, printr-un comunicat de presă transmis presei.

Dezbaterile privind modificarea legislaţiei la nivel european, în sensul unificării celor două programe, au fost demarate în anul 2014. Cele două componente ale programului sunt: distribuţia de fructe, legume, lapte şi produse lactate şi măsuri educative.

Conform sursei citate, noul program pentru şcoli pune accent pe distribuirea produselor proaspete, posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme de până la 20% o singură dată pentru un an şcolar şi încadrarea cheltuielilor generate de distribuţie şi măsuri educative, pentru cele trei categorii de produse fructe (legume, lapte şi produse lactate), într-un buget european mai restrâns, care include distribuţia şi măsurile educative.

Finanţarea programului pentru şcoli este asigurată în baza Regulamentului 791/2016, fiind prevăzute mai multe activităţi de distribuţie şi consum, pentru mai multe tipuri de produse, sub titulatura „Programul pentru Şcoli”.

Bugetul Uniunii Europene pentru România destinat anului şcolar 2017 - 2018 este de 18,1 milioane de euro, stabilit pentru fiecare componentă a programului: schema de fructe şi legume (peste 5,49 milioane de euro) şi schema de lapte (circa 12,61 milioane de euro)

MADR precizează că valoarea totală a programului pentru şcoli al României, în anul şcolar 2017 - 2018, este de circa 81,98 milioane de euro şi include finanţarea din bugetul naţional în valoare de 63,88 milioane de euro.

Totodată, pentru anul şcolar 2018 - 2019, bugetul UE pentru România depăşeşte 17,61 milioane de euro, din care 6,87 milioane de euro pentru schema de fructe şi legume şi 10,74 milioane de euro pentru schema de lapte.

„Pentru utilizarea cât mai eficientă a bugetului european, România a solicitat pentru anul şcolar 2017-2018, transferul a 20% din fonduri - aproximativ 1.373.370 euro destinat componentei de fructe/legume către componenta de lapte şi produse lactate, ţinând cont de numărul de autorităţi contractante care au încheiat acorduri cadru/contracte de furnizare. De asemenea, România a solicitat repartizarea suplimentară de fonduri neutilizate de alte state membre. În urma acestor demersuri pentru anul şcolar 2017 - 2018, România a obţinut 12.605.204 euro pentru componenta lapte, respectiv 366.256 euro în plus faţă de suma transferată de la componenta fructe - legume”, se arată în comunicatul citat.

Conform recomandărilor Ministerului Sănătăţii, pentru un aport de fibre alimentare, elemente minerale sau vitamine care în final înseamnă un aport energetic important, produsele de panificaţie - corn, baton, covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi - trebuie preparate din făină integrală, fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alţi aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri de seminţe (floarea-soarelui, dovleac, în şi/sau mac).

În vederea asigurării diversităţii distribuţiei produselor şi pentru a evita instalarea monotoniei în consumul produselor oferite prin Programul pentru şcoli al României, dar şi pentru a acorda prioritate laptelui, se apreciază că o alternare a porţiilor per categorie de produs poate reprezenta o soluţie, respectiv: trei zile lapte/lactate şi două zile legume/fructe.

Potrivit ministerului de resort, distribuţia săptămânală va cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Totodată, pentru a se asigura un tratament egal, în cazul acordurilor-cadru nou-încheiate de către autorităţile contractante, se pot acorda produsele specificate pentru un număr egal de zile pe săptămână, similar cu prevederile acordurilor-cadru aflate în derulare ale altor autorităţi contractante, cu încadrarea în sumele alocate în buget cu această destinaţie.

Publicat în Știri interne

Una dintre cele 1.050 de vaci la muls aflate în proprietatea lui Nicușor Șerban este și Sorina, un frumos exemplar Holstein avându-l ca ascendent patern pe vestitul taur „Blitz” i-a oferit crescătorului bucuria a peste 100.000 litri de lapte de-a lungul a șase lactații, devenind astfel numărul unu în exploatația Agroserv Măriuța.

Potrivit spuselor lui Șerban cu ocazia celei de-a doua zi a seminarului „Noutăți în ameliorarea și nutriția vacilor de lapte”, eveniment organizat în exploatația sa cu implicarea Ambasadei SUA la București, în prezent, inclusiv ca urmare a faptului că de aproximativ cinci-șase ani în Agroserv Măriuța se fac eforturi de orientare către grupa de vaci aflate în pregătire pentru fătare și grupa de bovine proaspăt fătate, a unui management eficient, dar și a unei nutriții corespunzătoare, văcuța Sorina a trecut pragul de 102.000 litri de lapte.

„Sorina a depășit 100.000 de litri de lapte pe viață productivă. Este o vacă născută la noi în fermă dintr-o vacă crescută la noi în fermă, dintr-un taur american – Blitz. Are 11 ani și la a șasea lactație a reușit să depășească 100.000 de litri de lapte. Acum are 102.000 litri și astăzi, 24 aprilie 2018, este ziua ei de naștere”, a mărturisit fermierul.

El a împărtășit cu cei prezenți câteva din „secretele” care l-au propulsat pe locul II la producția de lapte de vacă în România, unul dintre ele fiind și acela de utilizare a subvențiilor ca formă de dezvoltare a exploatației, nu ca element de ajustare a costurilor.

Mai mult, spune Șerban, una dintre cheile reproducției pleacă de la repausul mamar și chiar mai din față, de cum se înțarcă vaca.

„O vacă care se înțarcă grasă, sigur va avea probleme să rămână gestantă în lactația următoare. Este un ciclu de producție la care toate lucrurile sunt importante. Este adevărat, unele un pic mai importante decât altele. Nu trebuie nimic neglijat dacă vrem să avem peste 50 la sută vaci gestante din total efectiv, dacă vrem să avem un service period (n.r. - perioada până când vacile, în medie, rămân gestante) sub 130 de zile, dacă vrem să avem un consum de material seminal sub 2,5 paiete pe gestație la vacă și sub 1,4 – 1,3 la vițică, dacă vrem să facem bani din lapte, fără subvenție. Subvenția trebuie să ne gândim s-o folosim pentru dezvoltare. Este necesară pentru dezvoltare, este binevenită, dar să n-o luăm ca și element de ajustare a costurilor”, a precizat Șerban.

Tot el a detaliat aspectul legat de majorarea producției, eficienței și performanței în fermă, și anume cel de prioritizare a unor grupe de vaci, și anume cele aflate în pregătire pentru fătare și cele proaspăt fătate. Aceste zone reprezintă cheia de atingere a vârfului producției de lapte.

„În primii ani, când veneam în fermă, prima grupă de vaci unde mă duceam erau vacile cu producție înaltă, pentru că mi se părea că acolo este cel mai important să fiu eu prezent, să fiu atent, să iau măsurile care trebuie. De vreo cinci-șase ani, cred, fac eforturi și acționez în altă direcție – cele mai importante grupe de vaci într-o fermă, pentru a avea producție, eficiență și performanță este grupa de pregătire de fătare și cea de proaspăt fătate. O consider, dacă vreți, ca lucrarea de bază a solului, pentru că sunt agronom de meserie și spun că dacă ai făcut o lucrare de bază, corespunzătoare, dacă ai dat îngrășăminte de bază, corespunzător, ai șanse – dacă Dumnezeu te ajută – să faci o producție bună. Același lucru este cred că este valabil și la vaca de lapte. Dacă o pregătim pentru fătare cum trebuie, dacă după fătare urmărim ca plecarea să fie în regulă, avem șanse ca la 40 de zile după fătare să fie pe vârful producției de lapte. Dacă reușim să ținem vârful de la 40 de zile până la 120 de zile, când vaca trebuie să fie gestantă, eu vă garantez că veți avea peste 10.000 de litri pe vacă producție pe 305 zile”, a continuat șeful Agroserv Măriuța.

În prezent, crescătorul își permite chiar să și comercializeze animale aflate sub media producției de lapte a fermei și a vorbit în acest context de conceptul de selecție pozitivă. El recunoaște, de asemenea, că nu este mulțumit nici de vacile care reușesc performanțe de 70-80 litri pe cap de animal, adică mult peste ștacheta actuală din Agroserv Măriuța.

„De la 1 ianuarie 2018 și până acum cred că am scos undeva la 50 de animale care erau sub medie (n.r. - 37-38 de litri pe cap de vacă furajată). A dat Dumnezeu să ne permitem acest lucru. Eu visez de mult timp la treaba aceasta, să pot face o selecție pozitivă, adică să păstrez numai animale bune. Nu sunt fericit cu animalele cu 70-80 litri producție de lapte pe cap. Sunt foarte fericit cu cât mai multe animale de 40-50 de litri și sunt foarte fericit că am reușit într-un an și jumătate, de la 14 litri media grupei de înțărcare, să ajungem la 25 de litri. (...) Într-un an, sperăm să înțărcăm cu 28, poate chiar cu 30 de litri pe cap de vacă furajată. Aici este sursa de creștere a producției medii”, a completat Șerban.

Nu în ultimul rând, a mai recunoscut fermierul, ești liniștit și dormi bine atunci când contul din bancă este în creștere ca urmare a faptului că reușești să comercializezi juninci gestante chiar și cu 2.000 de euro bucata.

„Putem spune că în ultimul an am vândut peste 130-140 de juninci gestante, ultimele chiar și cu 2.000 de euro bucata. Merită orice efort pentru genetică și tehnologie în creșterea tineretului femel. Nu este nicio cheltuială. Totul este o investiție care se poate întoarce în fermă cu profit foarte bun. (...) Secretul este rația până la opt luni. Forțați-o, forțați-o, forțați-o pentru că animalul dacă este sănătos, este capabil să pună masă musculară, os, încât la fătare aproape să nu faci diferența dintre junincă și vacă”, a conchis el.

Pe partea zootehnică, societatea Agroserv Măriuța deține un număr de 2.600 de animale, din care 1.050 de vaci la muls. La ora actuală sunt mulse 900 de vaci, cu o producție medie în această perioadă între 37-38 de litri pe cap de vacă. În plus, ferma lui Nicușor Șerban are o producție medie pe 305 zile de lactație standard de 11.830 de litri de lapte.

De asemenea, fermierul ialomițean lucrează aproximativ 3.500 de hectare de teren arabil și recunoaște că a început businessul în zootehnie în 1998, cu o singură vacă.

Publicat în Zootehnie

Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Ultimele noutati

În condițiile în care miercuri, 21 martie 2018, nici șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și nici secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) responsabil de buna funcționare a instituției citate, Dănuț-Alexandru Potor, nu au dat curs solicitărilor de presă venite din partea noastră și au adoptat politica struțului cu privire la scandalul recalculărilor unor cuantumuri ale sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte, bivolițe de lapte, respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora, precum și în cazul ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, abia joi, 22 martie 2018, la o oră matinală, APIA a binevoit să transmită o poziție oficială în acest sens.

Concret, conform informării de presă, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 capete, că plafonul era de 1,47 milioane euro, iar cuantumul avansului de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul de 11,55 milioane euro, iar avansul de 70% era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Finantari