Cu toate că, în 2016, România a produs cu doar 300.000 de tone de lapte în plus față de Austria, randamentul pe cap de vacă furajată pare a fi dublu (3,9 milioane de tone de la 1,1 milioane de vaci la noi în țară față de 3,6 milioane de tone de la 540.000 de capete în Austria), potrivit datelor statistice date publicității de Eurostat luni, 30 ianuarie 2017.

În aceeași ordine de idei, la nivel regional s-a descoperit că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte productivitatea vacilor de lapte. Pe primul loc este regiunea Lombardia (Italia) cu 9.870 de kilograme pe cap de vacă, urmată de regiunea Midtjylland (Danemarca) cu 9.533 de kilograme pe cap de vacă. Pe ultimele locuri sunt regiunea Yuzhen Tsentralen din Bulgaria, cu 3.117 kilograme pe cap de vacă, şi regiunea Nord-Est din România, cu 3.396 de kilograme pe cap de vacă.

Tot în 2016, conform datelor Eurostat citate de Agerpres, bovinele din exploatațiile zootehnice ale Uniunii Europene au produs o cantitate totală de aproximativ 168,3 milioane de tone de lapte, dintre care 96,9% (sau 163 milioane de tone) a provenit de la vacile de lapte, iar restul de 3,1% (sau 5,4 milioane de tone) de la oi, capre şi bivoliţe.

Peste o cincime (20,9%) din cantitatea totală de lapte de vacă a provenit din Germania, urmată de fermele din Franţa (16%), cele din Marea Britanie (9,6%) şi Olanda (9,4%).

În Uniunea Europeană, în 2016, o cantitate de 152 de milioane de tone de lapte a fost pusă la dispoziţia sectorului lactatelor şi procesată. Din cantitatea totală, 37% (sau 56 de milioane de tone) a fost utilizată pentru producţia de brânză, în timp ce 30% a fost utilizată pentru producţia de unt, 13% pentru producţia de smântână şi 11% pentru a produce lapte de băut. Marea Britanie a produs peste o cincime (22%) din laptele de băut din UE, iar Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Polonia au produs împreună 70% din brânza fabricată în UE.

Publicat în Zootehnie

În perioada ianuarie - noiembrie 2017, cantitatea de lapte colectat de unităţile de procesare din România s-a majorat cu 7,6%, până la 949.952 de tone, iar producţia de lapte de consum a totalizat 262.290 de tone în primele 11 luni din 2017, fiind mai mare cu 4,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totodată, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate în perioada menţionată la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) - cu 11.979 de tone (+6,5%), unt - cu 403 tone (+3,8%) şi brânzeturi - cu 2.847 de tone (+3,5%).

Pe de altă parte, producţia a scăzut la smântână de consum cu 2.938 de tone (-4,6%).

Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2017, faţă de luna octombrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile de procesare a scăzut cu 9,6% (7.974 de tone), până la 75.272 de tone.

De asemenea, scăderi ale producţiei în noiembrie faţă de octombrie s-au înregistrat la smântâna de consum, cu 471 de tone (-7,7%), brânzeturi, cu 235 de tone (-3,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 351 de tone (-1,9%).

Principalele produse lactate la care producţia a crescut în perioada analizată au fost: untul, cu 140 de tone (+13,5%), şi laptele de consum, cu 314 tone (+1,2%).

Potrivit datelor INS, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în noiembrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la unităţile de procesare a crescut cu 8.040 de tone (+12%). Producţia a crescut la laptele de consum cu 2.899 de tone (+12,1%), la brânzeturi, cu 684 de tone (+11,1%), la laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.698 de tone (+10,5%), iar la smântâna de consum, cu 98 de tone (+1,8%).

În schimb, producţia de unt a scăzut cu 38 de tone (-3,1%). Şi cantitatea de lapte brut importat a scăzut uşor în noiembrie 2017, cu 99 de tone (-0,7%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Piata agricola

Potrivit FAO, în 2017, la nivel mondial, importurile de alimente au totalizat aproape 1.413 miliarde de dolari, în creștere cu șase procente de la an la an, chiar dacă preţurile produselor alimentare au fost în general stabile, a anunțat joi, 9 noiembrie 2017, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) citată de AFP și Agerpres.

Situându-se la nivelul celei de-a doua mari valori înregistrate vreodată, această notă de plată majorată se explică printr-o creştere a cererii alimentare mondiale, precum şi prin creşterea tarifelor pentru transportul de marfă. FAO este îngrijorată de implicaţiile economice legate de creşterea facturii importurilor alimentare pentru ţările cel mai puţin dezvoltate şi ţările cu venituri reduse.

„Costurile importurilor au crescut considerabil, în consecinţă facturi mai mari nu se traduc automat în cantităţi mai mari de alimente cumpărate”, precizează economistul FAO Adam Prakash.

Prin vocile sale autorizate, organizația afirmă că această creştere a costurilor importurilor alimentare intervine într-un moment în care stocurile sunt robuste, prognozele privind recoltele sunt bune, iar pieţele de produse alimentare sunt bine aprovizionate.

De exemplu, deşi preţul mondial al grâului a rămas constant, preţul pentru grâul roşu de primăvară din SUA, un tip de grâu utilizat pentru producţia de paste, era cu 40% mai mare în luna iulie 2017 decât în luna iulie 2016. Totodată, indicele preţului untului calculat de FAO a crescut cu 41% în 2017, adică de trei ori mai mult decât s-a majorat indicele preţului produselor lactate. Aceasta, deşi producţia mondială de lapte este prognozată să crească cu 1,4%, graţie unui avans de 4% în India.

FAO susţine că sectorul creşterii animalelor şi lactatelor este deosebit de dinamic. Potrivit Organizaţiei, factura de plată pentru importurile globale de carne va atinge în acest an valoarea-record de 176 de miliarde de dolari, în creştere cu 22%, comparativ cu 2016.

Publicat în International

Dacă nu se va negocia o perioadă de tranziție și nu vor apărea norme de aplicare (apanajul Ministerului Agriculturii), noua lege privind etichetarea produselor lactate ar genera procesatorilor români de lapte pierderi de șapte milioane de euro de la momentul intrării ei în vigoare - 1 ianuarie 2018, a declarat Dorin Cojocaru, președintele APRIL, înainte de începerea conferinței „Etichetare. Siguranță. Etică”, eveniment care a avut loc miercuri la București.

În plus, a adăugat lobistul procesatorilor de lapte, Legea 192/2017 nu a fost notificată la Bruxelles.

„Pentru procesatorii români de lapte, adică pentru cei de pe teritoriul României, noua lege privind etichetarea produselor lactate, obligatorie de la 1 ianuarie 2018, înseamnă o pierdere de șapte milioane de euro. Reschimbarea ambalajului are impact asupra industriei de șapte milioane de euro. Noi am mai schimbat ambalajele și în 2014, și în 2016, conform regulamentului 1169. Trebuia să modificăm și etichetele. Ce înseamnă a modifica eticheta? Nu a lipi un sticker pe un produs, ci întreg ambalajul, pentru că eticheta este imprimată pe ambalaj. Și, atunci, această lege, care a fost la inițiativa fermierilor, este puțin neclară, să fiu elegant. (...) Acum suntem într-un haos, nu știm cum să modificăm etichetele. Acestea se comandă pe șase luni înainte. Mai sunt două luni până la implementare și noi trebuia deja să comandăm etichetele. Acestea arată cum sunt rolele pentru tipografie, ele sunt deja imprimate, se comandă pe șase luni. Există etichete pe stoc, există marfă pe stocuri cu eticheta veche, atât în depozite, cât și la rafturi. Nimeni nu spune ce se va întâmpla cu această marfă. Sper că nu ne pune să aruncăm mii de tone de lapte sau produse lactate, pentru că asta înseamnă risipă alimentară și m-ar durea sufletul să știu că se aruncă mâncare”, a afirmat Cojocaru în deschiderea evenimentului organizat de Ro.Aliment. „Este o lege care nu a fost notificată la Bruxelles, se aplică numai producătorilor români. Și, atunci, spiritul legii s-a deteriorat. De ce spun asta – motivarea a fost să sprijinim producătorii interni, producătorii români, dar noi le-am creat costuri suplimentare producătorilor români, iar marfa venită din spațiul UE nu trebuie să-și modifice ambalajul”.

Cojocaru este de părere că ANPC ar trebui să răspundă cum anume va fi aplicată această lege, în condițiile în care APRIL nu a primit niciun răspuns la notificările transmise. În calitate de consumator, de această dată, Cojocaru ar fi vrut de la această lege să reglementeze menționarea pe etichetă a numelui procesatorului și valoarea nutritivă.

„Chiar sunt curios cum ANPC va controla aplicarea acestei legi pentru că, până acum, nu am primit niciun răspuns la notificările făcute și ar fi trebuit să facă o pregătire a procesatorului român cum să arate eticheta și care vor fi modificările clare. Sunt foarte multe puncte acolo care ar trebui discutate. Am avut întâlniri și cu managerii hipermarketurilor, și cu foarte mulți procesatori, nu știm în mod special dacă se aplică originea laptelui. Unii voiau să scrie țara de proveniență cu ponderea cea mai mare. Nu. Se scrie țara de origine – România – dacă aceasta are ponderea cea mai mare. E foarte scump și delicat să introduci un text pe o etichetă mică. Sunt foarte multe informații. Pe mine, în calitate de consumator, m-ar interesa cine a procesat, valoarea nutritivă etc., conform regulamentului 1169. Pe marcă proprie, m-ar interesa mai mult să se scrie numele în clar al procesatorului. Dacă este produs în România, vreau să știu cine l-a produs. Acum, se pune doar o ștampilă. Eu știu numărul de ștampilă, dar consumatorul nu-l cunoaște”, a adăugat reprezentantul APRIL.

Tot el a precizat că societatea civilă trebuie să devină vocală, pentru că este afectată direct de acest act normativ, și să oblige Guvernul României să emită normele de aplicare necesare aplicabilității ei.

„Patriotismul trece prin buzunar. Dacă consumatorul, într-adevăr, dorește să mănânce produs românesc, atunci trebuie să ceară Guvernului să ia măsuri, încât să sprijine capitalul românesc să devină competitiv pe piață. Cred că acesta ar fi fost esențialul și spiritul legii. ANPC ar trebui să facă de urgență o întrunire hipermarketuri-procesatori sau să dea o declarație de presă prin care să clarifice puțin legea, sau, mult mai simplu, Ministerul Agriculturii să dea de urgență niște norme de aplicare la această lege, pentru că nu le are. Nu există un ghid de aplicare a legii. Domnul ministru Petre Daea ar trebuie să ceară ministerului pe care îl conduce să creeze niște norme de aplicare urgente, altfel legea nu are nicio valoare și trebuia notificată la Bruxelles”, a conchis Cojocaru.

„Produs românesc” doar pentru 100% materie primă?

Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, adopta în vara lui 2017, cu 217 voturi pentru, 3 împotrivă şi 48 abţineri, proiectul care modifică Legea 88/2016 referitoare la etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, fiind abrogată obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Proiectul de act normativ era iniţiat în vederea înlăturării unor dificultăţi în implementarea prevederilor legii de bază și abroga din lege obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Conform celor adoptate, eticheta de pe produsele lactate trebuie să cuprindă ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui cu ponderea cea mai mare, numele operatorului economic procesator al laptelui, fiind eliminată denumirea ambalatorului sau marca de identificare. Totodată, modificările de compoziţie se vor specifica pe etichetă: îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale şi vitamine.

Condiţiile pentru menţiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs natural” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre şi componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele.

Înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs românesc” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate.

Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles, pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor.

Proiectul mai prevede că producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum, cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte, se va sancţiona cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei. Potrivit legii în vigoare, sancţiunile cu amendă sunt de la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, după caz.

De asemenea, a fost abrogată prevederea referitoare la obligativitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale de a iniţia şi finanţa campanii de promovare şi creştere a consumului de lapte proaspăt şi al produselor lactate româneşti. Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Publicat în Piata agricola

Preţurile materiilor prime de proveniență agroalimentară ar urma să rămână scăzute în următorii zece ani, în comparație cu precedentele vârfuri, se arată în cele mai recente prognoze pe un deceniu, publicate luni de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Motivele care stau în spatele acestor modificări sunt atât previzionarea încetinirii ritmului de creştere a cererii în mai multe economii emergente, dar și politicile în domeniul biocombustibililor care ar urma să aibă un impact limitat asupra pieţelor.

Cu o valabilitate în perioada 2017-2026, raportul preconizează că o productivitate mai mare va acoperi ritmul scăzut de creştere a consumului, ceea ce va ţine sub control preţurile la materiile prime alimentare. Mai mult, o diminuare a ritmului de creştere a Chinei, cumulată cu o creştere mai mică a populaţiei mondiale şi o expansiune mai puţin viguroasă a biocombustibililor produşi pe bază de produse agricole, va contribui, de asemenea, la ţinerea sub control a pieţelor agricole, susţin OECD şi FAO, citați de Reuters și Agerpres.

„Ultimul deceniu a cunoscut o creştere fără precedent a cererii pentru produse agricole. Pentru majoritatea materiilor prime alimentare, inclusiv cereale, carne, peşte şi uleiuri vegetale, ritmurile de creştere în următorul deceniu se vor reduce la aproape jumătate”, se menționează în documentul elaborat de cele două entități.

În condiții în care în ultimii 10 ani, creşterea numărului locuitorilor şi majorarea consumului per capita au contribuit în mod egal la creşterea generală a cererii de materii prime alimentare, în următorul deceniu se vor înregistra creşteri semnificative doar la consumul per capita de produse lactate, zahăr şi uleiuri vegetale.

Pe fondul unor pieţe agricole mai stabile în următorul deceniu, o excepţie notabilă va fi apetitul Indiei pentru produse lactate, fenomen care va face din India cel mai mare producător de lapte, devansând Uniunea Europeană.

„Creşterea consumului de lactate este excepţională, rezultatul fiind că produsele lactate vor înregistra cel mai mare ritm de creştere a consumului în rândul materiilor prime alimentare”, se mai scrie în raportul OECD şi FAO.

Cererea pentru lapte a Indiei demonstrează impactul crescut pe care această ţară îl va avea asupra pieţelor globale, pe măsură ce în următorul deceniu va devansa China din poziţia de cea mai populată ţară a lumii.

În plus, creşterea producţiei de lapte a Indiei, care ar urma să se tripleze până în 2025, scoate în evidenţă diferenţele existente în dietele alimentare. Astfel, în timp ce produsele lactate vor reprezenta principala sursă de proteine suplimentare în India, în Asia de Sud-Est peştele va fi mai important, iar în Africa sub-sahariană accesul la proteine rămâne limitat de venituri şi restricţiile de distribuţie.

Indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, în creștere

În altă ordine de idei, faţă de 2016, indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, calculat în baza preţurilor pieţei internaţionale pentru cele cinci grupe principale de alimente, a înregistrat o creștere de șapte procente. De asemenea, s-a înregistrat o creștere în medie cu 175,2 puncte sau 1,4 procente în luna iunie, faţă de mai 2017.

Parametrul s-a majorat cu 4,2% în cursul lunii, pe fondul creşterii preţurilor la grâul cu conţinut ridicat de proteine şi din cauza deteriorării condiţiilor de cultivare din Statele Unite ale Americii (SUA). Costurile de achiziție la porumb, în schimb, au scăzut pe fondul recoltelor-record din America de Sud.

Totodată, indicele FAO pentru preţurile la carne şi produse lactate a crescut, în timp ce preţurile la uleiurile vegetale şi zahăr au scăzut.

În ciuda înăspririi condiţiilor de aprovizionare cu grâu cu conţinut înalt de proteine, aprovizionarea cu cereale la nivel global tinde să rămână abundentă în anul următor, potrivit Raportului FAO privind oferta şi cererea de cereale, dat recent publicității.

FAO a revizuit în scădere prognoza din iunie pentru producţia globală de grâu în 2017 şi în creştere pentru porumb şi orez. Producţia globala de cereale în acest an este probabil să atingă în total 2.593 de milioane de tone, cu aproximativ 0,6 procente mai puţin decât cea din 2016.

Totodată, se estimează că stocurile de cereale din lume vor continua să se extindă până la un nivel-record de aproximativ 704 milioane de tone.

Publicat în International

Proiectul de act normativ (PL-x 49/2017) - lege ordinară - pentru modificarea Legii Nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate a fost adoptat prin vot final, marți, 27 iunie, în Camera Deputaților, cu 217 voturi pentru, trei împotrivă și 48 abțineri, unul dintre cele mai importante amendamente fiind și cel potrvit căruia „Mențiunea «Produs natural» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte”.

PL-x 49/2017, care are ca obiect de reglementare înlăturarea unor dificultăți în implementarea prevederilor actului normativ de bază, vine cu unele amendamente, unul dintre cele mai importante fiind și articolul 5, partea introductivă și literele a) şi b): „Art. 5. – Condițiile pentru mențiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: «a) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele; b) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate”.

De asemenea, Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. - Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor”.

Totodată, Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. - Producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei”.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 iunie 2017. La lucrările Comisiei şi-au înregistrat prezenţa 22 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai acesteia. La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Traian Petcu, vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

„În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi (1 abținere), să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1 și amendamentul respins redat în anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport”, se precizează în raportul înlocuitor asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, transmis cu adresa nr. PLx 49 din 1 februarie 2017 şi înregistrat sub nr. 4c- 4/44/02.02.2017.

Într-un interviu pentru Revista Fermierului în luna aprilie a acestui an, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, acorda cartonașul roșu Legii 88/2016 (privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate) și spune în mod clar că aceasta este inutilă, în condițiile în care etichetarea este reglementată prin Regulamentul european 1169.

„Etichetarea este, în fapt, reglementată de Regulamentul European 1169. De ce a trebuit să apară și Legea 88? De ce nu se dă publicității răspunsul Comisiei Europene (CE) din data de 10 martie 2017? Acolo se menționează negru pe alb că peste 90% din Legea 88 este cuprinsă în Regulamentul 1169. Am bulversat piața! Hipermarketurile nu mai știau ce să ceară furnizorilor, iar ANPC dădea amenzi pe o lege care nu era în vigoare! Eu m-am cam săturat de aceste populisme ieftine care nu vin decât să crească costurile pe produsul românesc și care îl fac necompetitiv”, afirma Cojocaru în interviu.

Publicat în Piata agricola

Deținător al unui adăpost de 300 de capete de vaci cu lapte, fiul primarului din Cilieni, Olt, Florin Chirea, se declară mulțumit de parteneriatul cu unul dintre procesatorii cu notorietate din România, în condițiile unui preț pe litrul de lapte colectat de 1,3-1,4 lei și ale unei cantități livrate zilnic către procesator de circa șase tone.

„Am ajuns la 28 de litri de lapte pe cap de vacă furajată, zilnic. Este o producție bună, nu foarte bună, dar sperăm să creștem. Procesarea o facem prin Danone. De șase ani, chiar pot să-l numesc partener. Nu tot timpul are prețul cel mai mare, dar nu contează asta. Contează seriozitatea. În momentul acesta, poate nu este cel mai mare preț de pe piață cel oferit nouă de către Danone – în jur de 1,3-1,4 lei, recalculat. Lucrăm însă de atâta timp. M-am dezvoltat și datorită acestui parteneriat. Livrăm către ei șase tone de lapte, zilnic; fluctuează puțin în funcție de anotimp. Vin cu mașinile lor la colectare, calitatea este foarte bine controlată”, a afirmat administratorul Agro Chirea, luni, 15 mai 2017, cu ocazia vizitei ministrului Agriculturii, Petre Daea, în exploatația sa. „Este un adăpost de 300 de capete în producție, lotizat pe patru grupe, în funcție de cantitatea de lapte pe care o produc zilnic. În 2012, a fost înființată această fermă cu ajutorul fondurilor europene, contribuție 50-50%. Am și o exploatație vegetală, în cadrul căreia lucrez circa 2.500 de hectare”.

Potrivit spuselor sale, procentul de reformă la vaca de lapte în ferma pe care o deține este de 20 la sută anual, iar genetica este importată din Olanda și din Ungaria.

Chirea a adăugat că tăurașii îi comercializează în intervalul 0-3 luni, iar un anumit număr de exemplare sunt pentru îngrășat și ating chiar 400-500 kg pentru abatorizare.

„Am și o activitate de bovine de carne, undeva la 100 de capete, Aberdeen Angus și Limousine. Pot să zic că sunt mai încântat de Limousine datorită randamentului la tăiere și sporului de greutate”, a precizat Florin Chirea.

Fermierul oltean recunoaște că a investit și în vaca de carne, pentru care nu a luat sprijin cuplat din cauza unor probleme cu asociațiile de profil.

„Ar fi doar Aberdeen Angus, o asociație care, într-adevăr, știe să-și facă treaba și este pe la Sibiu. Pentru Limousine nu am luat nimic”, a mărturisit fiul primarului din Cilieni.

Acesta se mândrește cu faptul că integrează producția de cereale (porumb și grâu) în ferma sa zootehnică în procent de circa 20%, la care adaugă lucernă, fân ș.a.

„Toate, împreună, formează o rație echilibrată energo-proteic, de aceea ne folosim de toate cerealele pe care le avem. Nu cumpărăm nimic. Totul este produs în ferma proprie”, a conchis producătorul agricol.


În martie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 19,9% faţă de februarie 2017 şi cu 5,9% faţă de martie 2016.


Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul I 2016 cu 2,3%.

Potrivit INS, în martie 2017 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 14.126 tone (+19,9%).

Creșteri ale producţiei în luna martie 2017 comparativ cu luna februarie 2017 s-au înregistrat la: unt, cu 122 de tone (+11,9%), lapte de consum, cu 2.761 de tone (+11,7%), brânzeturi, cu 749 de tone (+11,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 158 de tone (+0,9%), smântână de consum, cu 19 tone (+0,4%).

Aceleași date agregate de INS relevă că faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în martie 2017 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 4.716 tone (+5,9%).

În martie 2017, comparativ cu martie 2016, producţia a crescut la unt, cu 179 de tone (+18,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 296 de tone (+1,8%), și lapte de consum, cu 269 de tone (+1,0%).

Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la smântână de consum, cu 407 tone (-7,2%), și la brânzeturi, cu 470 de tone (-5,9%).

Nu în ultimul rând, în trimestrul I 2017, comparativ cu trimestrul I 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 5.123 de tone (+2,3%).

Creşteri ale producţiei în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent au fost înregistrate la: unt, cu 507 tone (+18,7%), lapte de consum, cu 3.291 de tone (+4,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.011 tone (+2,0%).

Producția a scăzut la smântână de consum, cu 1.832 de tone (-10,3%), și la brânzeturi, cu 325 de tone (-1,6%).

Publicat în Din fermă-n fermă!

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Publicat în Ultimele noutati

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Publicat în Ultimele noutati

Legea 150/2016 (pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare) ar fi creat mai multe probleme industriei laptelui, în viziunea președintelui APRIL, Dorin Cojocaru, motiv pentru care acesta se gândește să se adreseze Parlamentului și să ceară ca sectorul pe care îl reprezintă să iasă de sub incidența Art. 103. (1) din Legea 150/2016 care reglementează prezența la raft a „51%” volum de marfă provenită din lanțul alimentar scurt (produse autohtone, mai nou).

În detaliu, articolul de lege despre care Dorin Cojocaru a vorbit într-un interviu LIVE transmis pe pagina de Facebook a Revistei Fermierului și care ar fi cauzat atât de multe probleme sectorului românesc al laptelui sună așa: „Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare”, modificat anul acesta prin amendamentele propuse de legislativul român.

El a afirmat în mod clar că nu-și dorește ca industria laptelui din România să devină „o victimă colaterală” a reglementărilor aduse de Legea 150/2016 și spune că nu se poate legifera o relație comercială care în ultimii 10 ani s-a dezvoltat unilateral, adică mai mult în favoarea retailerilor.

Cojocaru devine inclusiv ironic la un moment dat, atunci când vorbește de această proporție de 51 la sută marfă românească (autohtonă) la raft. În acest context, el spune că procentajul în cauză a devenit un laitmotiv la români, drept pentru care aceștia ar putea ajunge să-l poarte chiar și pe tricouri sub formă de sloganuri „51%, un nou brand!” sau „Produs autohton!”

De asemenea, al acordă cartonașul roșu și Legii 88/2016 (privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate) și spune în mod clar că aceasta este inutilă, în condițiile în care etichetarea este reglementată prin Regulamentul european 1169.

„Etichetarea este, în fapt, reglementată de Regulamentul European 1169. De ce a trebuit să apară și Legea 88? De ce nu se dă publicității răspunsul Comisiei Europene (CE) din data de 10 martie 2017? Acolo se menționează negru pe alb că peste 90% din Legea 88 este cuprinsă în Regulamentul 1169. Am bulversat piața! Hipermarketurile nu mai știau ce să ceară furnizorilor, iar ANPC dădea amenzi pe o lege care nu era în vigoare! Eu m-am cam săturat de aceste populisme ieftine care nu vin decât să crească costurile pe produsul românesc și care îl fac necompetitiv”, afirmă Cojocaru în interviu.

Subiectele abordate cu incisivul șef APRIL nu sunt însă doar acestea. Vă lăsăm să savurați un interviu care a avut unele dintre cele mai mari vizualizări pe pagina de socializare a publicației amintite mai sus.

Revista Fermierului: Domnule Dorin Cojocaru, în calitate de reprezentant al sectorului procesării laptelui din România, credeți că modificările aduse Legii 321 (prin Legea 150) vor avea vreodată un efect benefic asupra sectorului agroalimentar românesc? Se tot discută de acest act normativ în ultimii ani, dar fără vreun efect pozitiv, vizibil în piață.

Dorin Cojocaru: A trecut un an și jumătate de când tot vorbim de acest act normativ. (...) Legea 150 a creat mai multe probleme industriei laptelui și cred că întregii industrii alimentare. (...) În prezent, dezbaterile se țin pe tema celor 51 de procente. Observ că a devenit un laitmotiv acest 51 la sută. Vom ajunge să-l purtăm chiar și pe tricouri: „51%, un nou brand!” sau „Produs autohton” etc.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte încâlcite, neînțelese și chiar îmi doresc să pot scoate industria laptelui de sub incidența acestui „51 la sută”. Atunci când nu înțelegem ce (...) se vrea prin redefinirea lanțului scurt, 51 la sută produse românești, a produsului autohton,a  parteneriatelor directe, ne învârtim în jurul cozii. Pur și simplu, nu vreau ca industria laptelui din România să devină o victimă colaterală. Nu poți legifera o relație comercială care în ultimii 10 ani s-a dezvoltat unilateral, adică mai mult spre hipermarketuri.

Cei care ne citesc poate nu înțeleg în totalitate partea legislativă sau relațiile contractuale dintre un furnizor și un hipermarket și, citind toate acestea, vor spune că probabil am înnebunit. Credeți că retailerii vor sta cu mâinile-n sân, „să se joace în curtea școlii” cu câțiva parlamentari și reprezentanți ai fermierilor, ca să facă ei o lege unilaterală... să ce?

Retailerul reprezintă cumpărătorul, iar procesatorul sau fermierul sunt vânzători. Dacă cumpărătorul nu dorește, nu poți să-l obligi să-ți ia marfa, pentru că nu trăim nici în comunism, nici în kibutz, adică în sistemul „cât se produce, atâta se vinde”.

De aceea, eu spun să fie lăsată liberă piața. (...) Că este parteneriat direct, că este indirect, că este produs autohton, cel care dorește să intre pe o astfel de relație să o facă în cunoștință de cauză și să decidă el pentru afacerea lui. Mai exact, dacă eu vreau să fiu într-un parteneriat direct cu un retailer, îmi asum acțiunea ca business, semnez un contract, un parteneriat și intru pe acel interval de „51 la sută”. Același lucru l-am spus și când s-a bifat în textul de lege „produs românesc”, cu toate că nu-s de acord cu această definiție de produs românesc, acordată doar celui care îl obține cu materie-primă din România.

R.F.: Acum vorbim de produs autohton...

D.C.: Produsul autohton poate fi și produsul european, și planetar! Să nu ne mai ascundem după cuvinte. O lege proastă, se chinuie acum un parlament întreg s-o dreagă. Frate, „radeți” Legea 150 și luați-o de la zero! Transmiteți la Bruxelles: „Am înțeles! Am greșit!” De ce nu recunosc toți cei implicați în construcția acestui act normativ că au greșit? Din orgolii politice? De imagine? Cred că mai mult ar fi apreciați de cetățeni dacă ar recunoaște că au greșit. Multe legi au fost făcute greșit din orgolii politice și populiste.

Legea în cauză menționa „produs românesc”. După mine, în calitate de cetățean și de român și cu pretenții de patriot, tot ceea ce se produce pe teritoriul României este produs românesc. Și asta, pentru că vorbim de o acțiune directă asupra oamenilor prin locuri de muncă și asupra economiei de stat, asupra bugetului de stat, prin taxe, impozite, dezvoltarea de servicii conexe ș.a.m.d.

R.F.: Să înțelegem că politicienii au greșit cu modificarea Legii 321?

D.C.: Nu fac politică, dar eu am crezut că, atunci când intrăm în comunitatea europeană și la 27 de ani de la Revoluție, avem fiecare dreptul de a ne alege drumul pe     care să mergem; bun, rău, ni-l asumăm. Pe lângă mine, și ceilalți (fermieri, politicieni, oameni de afaceri etc.) să înțelegă a-și asuma ceva.

Cine a cerut ca produsele lactate să intre sub incidența lui 51%, când noi, în 2016, în toamnă, am avut deficit de lapte materie-primă? De ce mă obligi să pun pe raft ceva ce nu există ca materie-primă? De ce nu se ține cont de părerea oamenilor avizați din industrie și vine nea Gheorghe, care țina vaca pe islaz, să vorbească de relația cu hipermarketul? Eu nu m-am dus să vorbesc despre cum anume se mulge vaca, cu toate că știu mai bine cum se face asta, că la 18 ani eram șef la fermă de vaci. Încerc să nu mă bag în lucruri unde nu am experiența necesară.

Vechiul act normativ preciza că retailerul are voie să delisteze un furnizor cu preaviz de 45 de zile și cu motivare scrisă, pe când acum, se blochează comanda. Avem produse proaspete, perisabile. Vaca se mulge de două ori, minimum, în fiecare zi. Eu n-am timp să fac stoc și să-mi caut alte piețe și debușee. În momentul în care hipermarketurile, cash&carry etc. au acaparat piața și au peste 60 la sută, eu nu mai am ce negocia. Fie îi dau lui marfa, fie închid fabrica. De aceea, întreb: toată această luptă care s-a dat împotriva procesatorilor de lapte, în ultimii 10 ani, cu huiduieli și înjurături, cu acuzații fără acoperire, unde a dus?

R.F.: Este vreun lucru pozitiv în această Lege 150?

D.C.: După părerea mea, am pierdut timp, bani publici și personali cu această lege. (...) O relație comercială presupune libertatea consimțământului dintre parteneri; n-o poți legifera. Eu trebuia să caut soluția de promovare a produsului românesc și a economiei românești în altă parte.

A fost vorba, la un moment dat, de crearea unui brand de țară; s-a ales praful.

R.F.: S-a încercat într-o anumită formulă, totuși.

D.C.: Pentru mine, brand de țară înseamnă un coș în care eu pun toate mărcile românești și cu ele mă mândresc, cu calitatea lor, cu vizibilitatea lor, cu tot ceea ce este bun în brandurile românești în ultimii 27 de ani; s-a uitat.

R.F.: Putem vorbi de calitate, când vorbim de mărcile românești?

D.C.: Nu veți găsi calitate la grămadă. Un brand puternic însă nu-și permite o calitate inferioară. Și mai este un aspect: ce înseamnă calitate? Să ni se dea definiția calității! Și, prin asta, ajung la calitatea duală. Ce înseamnă calitatea? Gustul? Gustul nu se discută! Ceea ce mie îmi place poate nu place altora.

Nimeni nu vorbește însă de igienă, de normele de siguranță alimentară. Pentru mine, asta înseamnă calitate. Respectul față de consumator, în primul rând, trebuie să fie reprezentat prin respectarea normelor de igienă, de siguranță alimentară, astfel încât să nu creez prejudicii familiei consumatorului, copilului care mănâncă produsul meu. De aceea, personal, sunt foarte exigent cu respectarea normelor de igienă.

R.F.: Cum anume puteam susține și mai mult calitatea?

D.C.: Prin susținerea competitivității. Subvenția pentru sectorul laptelui trebuia acordată pe baza producției și nu pe cap de vacă. Cunosc cazuri de fermieri care se dau șmecheri pe la televizor, au doi litri de lapte pe mulsoare și țin vacile pe post de muzeu. Dacă vrem să devenim totuși competitivi din 2020, că e rost de lapte materie-primă, că sunt produse lactate, trebuie să învățăm să producem fără subvenție, iar aceasta dacă vine, să fie bașca.

Spre exemplu, noi, procesatorii, în ultimii 27 de ani, nu-mi aduc aminte să fi beneficiat de vreo subvenție, de vreun sprijin financiar.

mainDe ce a trebuit să apară și Legea 88?

Revista Fermierului: Ce rol are legea etichetării în toată această poveste a scăderii numărului de procesatori?

Dorin Cojocaru: Etichetarea este, în fapt, reglementată de Regulamentul European 1169. De ce a trebuit să apară și Legea 88? De ce nu se dă publicității răspunsul Comisiei Europene (CE) din data de 10 martie 2017? Acolo se menționează negru pe alb că peste 90% din Legea 88 este cuprinsă în Regulamentul 1169. Am bulversat piața! Hipermarketurile nu mai știau ce să ceară furnizorilor, iar ANPC dădea amenzi pe o lege care nu era în vigoare! Eu m-am cam săturat de aceste populisme ieftine care nu vin decât să crească costurile pe produsul românesc și care îl fac necompetitiv.

Acum se discută de parteneriatul direct! Ce înseamnă parteneriatul direct? Mă apuc eu acum să intru în cooperativă cu hipermarketurile? Să intru în grup de producători cu retailul? Dacă eu am 1.500 de clienți, mici buticuri, mă apuc să intru în cooperativă cu ele? Care va fi statutul meu în acea formă de asociere? Retailerul îmi va spune că a făcut o cooperativă și va cere marcă proprie, marfă în proporție de 51%. Ce înseamnă brandul de țară? Înseamnă mărci românești! Retailerul va apela la brandul propriu, va lua și 51 la sută din producție, iar mărcile românești se vor bate pe 49%. De aceea, voi face adresă către Parlament prin care să cer ca industria laptelui să iasă de sub incidența acestui parteneriat direct, a celor 51%, pentru că îmi creează mai mult probleme. În plus, în direcția în care merg lucrurile este posibil ca în doi-trei ani să ne distrugem toate brandurile românești.

R.F.: Avem în țară procesatori de lapte care chiar dacă au firmă înregistrată la Registrul Comețului și, probabil, au și acționari români, nu produc în România. Cum se face?

D.C.: Regulamentele Europene de Autorizare Sanitară-Veterinară 852 și 853/2004 prevăd că ultimul care ambalează pune și ștampila pe produsul finit. Ca paranteză, consumatorul trebuie să știe că, pe etichetă, există o ștampilă de autorizare sanitară-veterinară, ovală, pe care scrie România, un L și un număr. Poate exista însă și un dreptunghi. Cu alte cuvinte, consumatorul trebuie să găsească pe etichetă ori o ștampilă ovală, ori un dreptunghi. Pe dreptunghi trebuie să scrie – centrul de colectare și prelucrare a laptelui –, adică procesare a laptelui reglementată prin Ordinul 111. Mai exact, cumpărătorul trebuie să știe că produsul a fost pus pe piață de o societate înregistrată la ANSVSA, însă nu și autorizată sanitar-veterinar. Asta ar înseamna funcționarea în baza altor regulamente, altor proceduri. Firmele care au ștampilă ovală funcționează pe comerț intracomunitar, au medic veterinar permanent, HACCP implementat, ISO 22000 etc. Strictețea pe siguranță alimentară este mult mai mare la ștampila ovală decât la dreptunghi.

În acest context, cu ceva timp în urmă, se spunea că n-au voie în hipermarket decât produsele lactate cu ștampilă ovală, nu și cele cu dreptunghi. De ce? Pentru că impactul asupra consumatorului ar fi mult mai mare dacă mie îmi apare o neconformitate. Practic, exigențele sunt mult mai mari pentru autorizare în cazul ștampilei ovale, decât pentru dreptunghi.

Acum, am depistat că sunt mulți care au ștampilă ovală (și de asta am și făcut paranteza). În fapt, ei nu cumpără lapte materie-primă pentru procesare, ci caș bașchiu sau calupuri, feliază și pun ștampila. Am văzut și pe marcă proprie această practică, dar și pe brand. Când am propus ANSVSA-ului să se facă separarea celor amintiți mai sus de cei care cumpără lapte și-l procesează aici, mi s-a răspuns că nu se poate modifica pentru că asta trebuie făcută la nivel de regulament european. Punct.

În altă ordine de idei, pentru mine, inclusiv Ordinul 111 ar trebui abrogat, pentru că produsul, din punctul de vedere al siguranței alimentare, ar trebui să fie unul singur; aceleași reguli. Hai să-i aducem pe toți la același nivel concurențial, pentru că ștampila ovală, din punct de vedere al food-safety, au totuși autocontrol, control încrucișat, auditări, analize de laborator care, toate, costă foarte mulți bani. O analiză pe metale grele, pe oxizi de plumb, este undeva la 1.400 lei. O dioxină ajunge între 300 și 500 de euro și nici măcar nu este făcută în România, ci în Germania sau Ungaria.

R.F.: Că tot veni vorba, câte făbricuțe activează în baza acestei ștampile-dreptunghi?

D.C.: Pe Ordinul 111 sunt vreo 946 de făbricuțe înregistrate, pentru că, până în 2015, când noi aveam cotele de lapte, erau două milioane de tone pe an care se procesau în baza acestui act normativ. Pe atunci se vorbea de vânzări directe. Noi aveam cam două milioane de tone pentru procesare, din care erau prelucrate cam 1-1,2 milioane tone. România asigura lapte materie-primă pentru marea procesare doar undeva la 880.000-1.000.000 de tone pe an.

În 2013, din total lapte – 1,2 milioane de tone pe an, circa 35% provenea din centrele de colectare. În prezent, conform aceluiași studiu realizat de APRIL, nu cred că mai totalizează șase la sută. Vorbesc aici de materia primă necesară celor 130 de societăți care funcționează cu ștampilă ovală.

Când văd eu că mai apare câte un reprezentant al fermierilor, cu una, două vaci, și se plânge că primește 0,4-0,6 lei pe litrul de lapte, iar MADR trimite prețurile medii pe România și văd că acestea gravitează în jurul sumei de 1,2 lei, asta se numește manipulare sau minciună?

R.F.: De ce nu avem o piață a laptelui SPOT în România? Nu s-ar reglementa mai bine lucrurile?

D.C.: În momentul în care noi vom avea o piață SPOT a laptelui, atunci am putea asigura 100% materie-primă din România, pe un anumit produs. Eu nu pot însă să-mi asum și să spun că voi face un anumit produs din lapte 100% românesc pentru că e posibil ca, peste o săptămână, peste o lună, unul dintre micii fermieri care furnizează lapte prin centrele de colectare sau chiar un producător mare să bage antibiotic în materia-primă; a tratat vaca cu streptomicină, spre exemplu. Vă spun – un litru de lapte provenit de la o vacă tratată cu streptomicină poate strica 100 de tone de lapte. Procesatorul oricum realizează testul de antibiotice, de reziduuri, la intrarea materiei-prime în fabrică.

Să luăm cazul unei cisterne cu 25.000 de litri de lapte garate la poarta fabricii. Din cantitatea transportată se prelevează analize și rezultă că laptele are antibiotic. Cine îi completează procesatorului planul de producție? El are un angajament cu retailul, către care trebuie să livreze marfa. Primesc eu de la domnii X și Y care urlau de multe ori în Parlament, diferența de lapte? Vaca dă același lapte în fiecare zi. Dacă ai muls-o în seara asta, abia mâine dimineață mai iei laptele de la ea. Și mâine-dimineață nu dă dublu pentru a completa planul de producție. În atare condiții, procesatorul trebuie să achiziționeze 25.000 de litri de lapte. De unde? Toți fermierii din România au contracte cu alți procesatori, conform legii. Altfel, nu încasează subvenție. Sunt puși atunci procesatorii în fața necesității achiziției de lapte de la traderi? Da. Că noi, în România, nu avem lapte SPOT sau apelează la o altă fabrică cu surplus, lapte degresat de la unul, smântână de la altul, fac o normalizare și apoi produsul. Din aceste motive am solicitat în Parlament coborârea ștachetei la 90% obligativitate materie-primă autohtonă, astfel încât produsul finit să aibă posibilitatea să fie catalogat drept românesc.

R.F.: Cât la sută din ceea ce există la raft (procesate din lapte), în momentul de față, provine din lapte românesc, chiar dacă vaca are genetică străină, nutriție de import, rețete de peste hotare și soft în sala de muls adus tot de străini?

D.C.: Piața laptelui este una volatilă și dinamică, dar sunt retaileri și retaileri. Acolo unde îmi fac eu cumpărăturile în fiecare weekend (că și hipermarketurile urma să fie închise la sfârșit de săptămână), mai fac controale. De obicei, miercurea e zi de controale prin marile magazine. În acest context, vă pot spune că discounterii au pe marcă proprie majoritatea marfă din Polonia și Ungaria. Pe lapte-consum, la Carrefour, proveniența e 100% din România și pe marcă proprie, la SL. La UHT, cel care nu e în vitrina frigorifică, e în proporție de 80 la sută de la noi din țară.

Pe iaurturi, retailerii cred că au în proporție de 75% marfă din România. Sunt maximum două branduri fabricate în Germania.

La brânzeturi (inclusiv cașcavalul), cam 52 la sută sunt fabricate în afară, sub anumite branduri consacrate la noi în țară. Mai exact, un brand, exact cum este marca proprie, numai că aparține distribuitorului, nu hipermarketului. Dacă ne uităm pe ștampilă, spre exemplu, țara de proveniență e Germania. Și pentru că anticipez următoarea întrebare, am înțeles că există un distribuitor român care și-a luat și o fabrică în Polonia, pentru că acolo statul polonez sprijină procesarea, datorită faptului că vine cu plusvaloare la materia-primă, ceea ce, la noi, politicienii nu au înțeles.

R.F.: Bun, chiar și așa, e normal ca un așa-zis procesator român să se implice... politic să-i spunem? Știm că există cel puțin unul care și-a asumat fățiș blocarea accesului unei televiziuni la banii săi de publicitate.

D.C.: E problema lor. Nu-mi place să mă bag în bucătăria nimănui. Eu reprezint o industrie și mi-am luat angajamentul, de anul trecut, să reprezint numai APRIL. M-am săturat de cei care merg cu valul. Nu ne sprijină, dar merg alături de noi pentru că suntem bătăioși.

R.F.: Mai e puțin până la Paște. Care sunt datele privind cererea de lapte și de produse procesate?

D.C.: Se caută smântâna mai mult, untul... Lapte degresat avem la vânzare cu cisterna. Problema este că piața a luat-o razna. Dacă în urmă cu 5-6 ani puteam face o previziune clară, acum fluctuațiile sunt foarte mari; noi cam dansăm pe sârmă.

Acum este postul Paștelui. Peste o săptămână va fi cerere de lapte, atât, pentru că rafturile trebuie să fie umplute, cu toate că românii nu prea mai țin post. De obicei, în perioada postului Paștelui, prețurile scad cu 15-20 la sută maximum.

Problema este că, global, la nivel macro, a cam scăzut consumul. Oamenii nu înțeleg asta. Impactul politic pe fiscalitate și toate situațiile acestea vor duce la creșterea inflației.

R.F.: Care sunt previziunile pentru anul acesta, în ceea ce privește piața laptelui și a lactatelor?

D.C.: Anul 2017 este un an dificil, imprevizibil. Recomand stabilitatea în business, consolidarea, patronii să nu-și asume riscuri gratuit. Acum doi ani, spuneam că era momentul pentru investiții, de schimbat ceva, de rupt ritmul pe marketing; în special trebuia venit cu ceva nou. Ideea este valabilă și acum. Trebuie să luptăm mai mult pe partea aceasta de consumator, pe partea de materii-prime, servicii, cheltuieli, fiecare în bucătăria lui, cum își gândește, cum își are cash-flow-ul, iar politicul să nu se mai implice atât de mult în partea de business, pentru că ne face rău. Oamenii care nu au lucrat în business deloc sunt de-o viață în Parlament și vin să facă măsuri pentru zona de afaceri. Dacă eu n-am jucat rugby, mă duc să fac legislație pe acest domeniu? Revin și spun: este momentul să recunoaștem că am greșit și să radem Legea 150. În ceea ce privește Legea 88, aceasta oricum va fi rasă de Bruxelles.

Publicat în Interviu