Accentuarea ratei anuale de creștere a prețurilor de consum ale bunurilor alimentare aferente trimestrului IV al anului trecut (+1,3 puncte procentuale față de ultimele trei luni ale lui 2016) a fost pusă cu precădere pe seama a patru categorii de produse: ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație, se menționează în Raportul asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017, Caseta 1. Dinamica prețurilor alimentelor în trimestrul IV 2017.

Specialiștii Băncii Naționale care au întocmit raportul precizează că intensificarea constatată poate fi asociată în bună măsură condițiilor interne (lărgirea excedentului de cerere agregată, costuri în creștere cu forța de muncă și utilitățile), componenta externă jucând și ea un rol decisiv în unele cazuri.

„Determinantă în acest sens este tendința de integrare în lanțurile internaționale de valoare adăugată la nivelul procesatorilor și al retailerilor, rezultanta acestui proces fiind corelarea tot mai puternică a prețurilor din România cu cele din UE de-a lungul lanțului de producție (de la poarta fermei până la consumatorul final)”, potrivit raportului asupra inflației.

În viziunea analiștilor BNR, contribuția decisivă la accelerarea inflației bunurilor alimentare în ultimul trimestru al anului 2017 a revenit evoluției prețului ouălor (+0,5 puncte procentuale), rata anuală triplându-se pe parcursul intervalului analizat (de la 14,7 la sută în septembrie la 43,6 la sută în decembrie 2017).

„Șocul a fost comun statelor membre ale UE, fiind determinat de restrângerea severă a ofertei la nivel comunitar, ulterior identificării unui pesticid interzis în anumite loturi comercializate într-o mare parte a statelor membre. Ca urmare, prețul ouălor la poarta fermei, la nivel european, a atins un vârf în luna noiembrie (dinamică anuală de aproape 60 la sută), fiind însă probabilă o corecție în viitorul apropiat, pe măsură ce oferta se reechilibrează”, conform documentului BNR.

Untul, un alt motiv de accelerare a inflației bunurilor alimentare

Ca urmare a majorării nivelului cererii globale, precum și a restrângerii ofertei din partea principalilor producători europeni (Germania, Franța) – factori externi decisivi –, prețul untului în România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut un salt amplu (+14 puncte procentuale la nivelul ratei anuale, până la 22,8 la sută în luna decembrie). De altfel, prețurile aferente grupei lapte și produse lactate au crescut continuu începând cu a doua parte a anului 2016, ajungând în decembrie 2017 la o rată anuală de 4,6 la sută.

În plus, mai spun specialiștii BNR, cu toate că în piața locală de procesare a laptelui predomină materia primă obținută autohton, dinamica prețurilor de consum interne mai este corelată cu evoluțiile externe (coeficienții de corelație cu prețurile agricole și cu cele de consum din UE pentru ultimii trei ani s-au situat la 80 la sută și, respectiv, la 84 la sută, valori superioare celei de 70 la sută înregistrate față de prețurile agricole interne).

„Explicația este oferită de integrarea în lanțurile de valoare adăugată, care vizează nu doar segmentul de retail, prin prezența marilor operatori comerciali europeni, ci și segmentul de procesare, de asemenea dominat de companii de talie internațională, care optimizează activitatea de producție la nivel european, astfel încât anumite sortimente ale brandurilor locale achiziționate sunt fabricate în exterior și apoi importate pentru desfacere pe piața autohtonă. Relocarea unei părți a producției în alte state membre a fost realizată, probabil, din rațiuni de eficientizare a costurilor, unele deficiențe de natură structurală, precum fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole, dar și nivelul (mai) scăzut de înzestrare tehnologică a capacităților de producție existente, antrenând costuri mai ridicate ale producției pe plan intern”, se menționează, de asemenea, în Caseta 1 a raportului.

Analiștii BNR au mai menționat absența investițiilor în respectarea nivelului cerințelor de calitate/igienă, de altfel condiții nu o dată cerute de procesatori, doar 25% din producția internă de lapte ajungând să fie transformată în produse lactate.

„Din perspectiva fragmentării, cazul producătorilor de lapte este poate cel mai concludent, 90 la sută din efectivele de vaci pentru lapte aflându-se în exploatații individuale (majoritatea, de mici dimensiuni, cu o medie de două capete/exploatație). Prin urmare, în absența unor investiții care să permită respectarea cerințelor de calitate/igienă și cantitate cerute de procesatori, dificil de realizat pe cont propriu, doar un sfert din producția totală ajunge în procesare, restul fiind destinat autoconsumului, vânzării pe piața țărănească și comercializării neorganizate. În aceste condiții, pe lângă costurile suplimentare impuse de procesarea laptelui astfel colectat, puterea de negociere a fermierilor este foarte scăzută, astfel încât prețul de consum este apropiat de media europeană, în timp ce prețul la poarta fermei este, de multe ori, cel mai mic din UE”, se afirmă în raport.

Segmentul procesatorilor de lapte este foarte concentrat (primii cinci jucători dețin aproape jumătate din piață), menționează analiștii BNR. Cele mai importante companii sunt de talie internațională, desfășoară operațiuni în mai multe state, de-a lungul întregului lanț de producție, iar decizia cu privire la ce, cât și unde să producă are la bază exclusiv criteriul optimizării costurilor. Extinderea rețelelor internaționale pe teritoriul României vizează astfel nu doar segmentul de desfacere, dominat de marii operatori comerciali, ci, într-o anumită măsură, și categoria procesatorilor, în timp ce la baza lanțului de producție fenomenul este încă într-o fază incipientă.

Cu toate că prezența acestor entități reprezintă o oportunitate pentru sectorul agroalimentar autohton, având în vedere beneficiile asociate (cerere stabilă, acces la know-how), deficiențele structurale evidențiate, precum și starea actuală generală precară a capitalului productiv (din punctul de vedere al gradului de tehnologizare) erodează atractivitatea economiei locale pentru noi investiții. Concret, competitivitatea scăzută s-a concretizat în opțiunea multor companii (comercianți, dar și procesatori) de a livra către consumul final produse fabricate în exterior, importurile de acest tip explicând practic deteriorarea balanței comerciale pe segmentul alimentar în ultimii ani, în condițiile în care progresele realizate de exporturi, deși există, sunt încă foarte timide.

În luna decembrie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 4,1% faţă de luna noiembrie 2017 și cu 10,9% faţă de luna decembrie 2016, se arată în comunicatul INS din 9 februarie 2018.

În luna decembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.109 tone (+4,1%).
Creșteri ale producţiei în luna decembrie 2017 comparativ cu luna noiembrie 2017 s-au înregistrat la smântâna de consum cu 463 tone (+8,2%) și lapte de consum cu 814 tone (+3,0%).

Principalele produse lactate la care producția a scăzut au fost: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1915 tone (-10,7%), unt cu 109 tone (-9,3%) și brânzeturi cu 243 tone (-3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna decembrie 2017, faţă de luna noiembrie 2017, cu 1986 tone (+14,7%).

Publicat în Știri interne

Cu toate că, în 2016, România a produs cu doar 300.000 de tone de lapte în plus față de Austria, randamentul pe cap de vacă furajată pare a fi dublu (3,9 milioane de tone de la 1,1 milioane de vaci la noi în țară față de 3,6 milioane de tone de la 540.000 de capete în Austria), potrivit datelor statistice date publicității de Eurostat luni, 30 ianuarie 2017.

În aceeași ordine de idei, la nivel regional s-a descoperit că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte productivitatea vacilor de lapte. Pe primul loc este regiunea Lombardia (Italia) cu 9.870 de kilograme pe cap de vacă, urmată de regiunea Midtjylland (Danemarca) cu 9.533 de kilograme pe cap de vacă. Pe ultimele locuri sunt regiunea Yuzhen Tsentralen din Bulgaria, cu 3.117 kilograme pe cap de vacă, şi regiunea Nord-Est din România, cu 3.396 de kilograme pe cap de vacă.

Tot în 2016, conform datelor Eurostat citate de Agerpres, bovinele din exploatațiile zootehnice ale Uniunii Europene au produs o cantitate totală de aproximativ 168,3 milioane de tone de lapte, dintre care 96,9% (sau 163 milioane de tone) a provenit de la vacile de lapte, iar restul de 3,1% (sau 5,4 milioane de tone) de la oi, capre şi bivoliţe.

Peste o cincime (20,9%) din cantitatea totală de lapte de vacă a provenit din Germania, urmată de fermele din Franţa (16%), cele din Marea Britanie (9,6%) şi Olanda (9,4%).

În Uniunea Europeană, în 2016, o cantitate de 152 de milioane de tone de lapte a fost pusă la dispoziţia sectorului lactatelor şi procesată. Din cantitatea totală, 37% (sau 56 de milioane de tone) a fost utilizată pentru producţia de brânză, în timp ce 30% a fost utilizată pentru producţia de unt, 13% pentru producţia de smântână şi 11% pentru a produce lapte de băut. Marea Britanie a produs peste o cincime (22%) din laptele de băut din UE, iar Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Polonia au produs împreună 70% din brânza fabricată în UE.

Publicat în Zootehnie

În perioada ianuarie - noiembrie 2017, cantitatea de lapte colectat de unităţile de procesare din România s-a majorat cu 7,6%, până la 949.952 de tone, iar producţia de lapte de consum a totalizat 262.290 de tone în primele 11 luni din 2017, fiind mai mare cu 4,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totodată, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate în perioada menţionată la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) - cu 11.979 de tone (+6,5%), unt - cu 403 tone (+3,8%) şi brânzeturi - cu 2.847 de tone (+3,5%).

Pe de altă parte, producţia a scăzut la smântână de consum cu 2.938 de tone (-4,6%).

Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2017, faţă de luna octombrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile de procesare a scăzut cu 9,6% (7.974 de tone), până la 75.272 de tone.

De asemenea, scăderi ale producţiei în noiembrie faţă de octombrie s-au înregistrat la smântâna de consum, cu 471 de tone (-7,7%), brânzeturi, cu 235 de tone (-3,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 351 de tone (-1,9%).

Principalele produse lactate la care producţia a crescut în perioada analizată au fost: untul, cu 140 de tone (+13,5%), şi laptele de consum, cu 314 tone (+1,2%).

Potrivit datelor INS, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în noiembrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la unităţile de procesare a crescut cu 8.040 de tone (+12%). Producţia a crescut la laptele de consum cu 2.899 de tone (+12,1%), la brânzeturi, cu 684 de tone (+11,1%), la laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.698 de tone (+10,5%), iar la smântâna de consum, cu 98 de tone (+1,8%).

În schimb, producţia de unt a scăzut cu 38 de tone (-3,1%). Şi cantitatea de lapte brut importat a scăzut uşor în noiembrie 2017, cu 99 de tone (-0,7%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Piata agricola

Potrivit FAO, în 2017, la nivel mondial, importurile de alimente au totalizat aproape 1.413 miliarde de dolari, în creștere cu șase procente de la an la an, chiar dacă preţurile produselor alimentare au fost în general stabile, a anunțat joi, 9 noiembrie 2017, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) citată de AFP și Agerpres.

Situându-se la nivelul celei de-a doua mari valori înregistrate vreodată, această notă de plată majorată se explică printr-o creştere a cererii alimentare mondiale, precum şi prin creşterea tarifelor pentru transportul de marfă. FAO este îngrijorată de implicaţiile economice legate de creşterea facturii importurilor alimentare pentru ţările cel mai puţin dezvoltate şi ţările cu venituri reduse.

„Costurile importurilor au crescut considerabil, în consecinţă facturi mai mari nu se traduc automat în cantităţi mai mari de alimente cumpărate”, precizează economistul FAO Adam Prakash.

Prin vocile sale autorizate, organizația afirmă că această creştere a costurilor importurilor alimentare intervine într-un moment în care stocurile sunt robuste, prognozele privind recoltele sunt bune, iar pieţele de produse alimentare sunt bine aprovizionate.

De exemplu, deşi preţul mondial al grâului a rămas constant, preţul pentru grâul roşu de primăvară din SUA, un tip de grâu utilizat pentru producţia de paste, era cu 40% mai mare în luna iulie 2017 decât în luna iulie 2016. Totodată, indicele preţului untului calculat de FAO a crescut cu 41% în 2017, adică de trei ori mai mult decât s-a majorat indicele preţului produselor lactate. Aceasta, deşi producţia mondială de lapte este prognozată să crească cu 1,4%, graţie unui avans de 4% în India.

FAO susţine că sectorul creşterii animalelor şi lactatelor este deosebit de dinamic. Potrivit Organizaţiei, factura de plată pentru importurile globale de carne va atinge în acest an valoarea-record de 176 de miliarde de dolari, în creştere cu 22%, comparativ cu 2016.

Publicat în International

Dacă nu se va negocia o perioadă de tranziție și nu vor apărea norme de aplicare (apanajul Ministerului Agriculturii), noua lege privind etichetarea produselor lactate ar genera procesatorilor români de lapte pierderi de șapte milioane de euro de la momentul intrării ei în vigoare - 1 ianuarie 2018, a declarat Dorin Cojocaru, președintele APRIL, înainte de începerea conferinței „Etichetare. Siguranță. Etică”, eveniment care a avut loc miercuri la București.

În plus, a adăugat lobistul procesatorilor de lapte, Legea 192/2017 nu a fost notificată la Bruxelles.

„Pentru procesatorii români de lapte, adică pentru cei de pe teritoriul României, noua lege privind etichetarea produselor lactate, obligatorie de la 1 ianuarie 2018, înseamnă o pierdere de șapte milioane de euro. Reschimbarea ambalajului are impact asupra industriei de șapte milioane de euro. Noi am mai schimbat ambalajele și în 2014, și în 2016, conform regulamentului 1169. Trebuia să modificăm și etichetele. Ce înseamnă a modifica eticheta? Nu a lipi un sticker pe un produs, ci întreg ambalajul, pentru că eticheta este imprimată pe ambalaj. Și, atunci, această lege, care a fost la inițiativa fermierilor, este puțin neclară, să fiu elegant. (...) Acum suntem într-un haos, nu știm cum să modificăm etichetele. Acestea se comandă pe șase luni înainte. Mai sunt două luni până la implementare și noi trebuia deja să comandăm etichetele. Acestea arată cum sunt rolele pentru tipografie, ele sunt deja imprimate, se comandă pe șase luni. Există etichete pe stoc, există marfă pe stocuri cu eticheta veche, atât în depozite, cât și la rafturi. Nimeni nu spune ce se va întâmpla cu această marfă. Sper că nu ne pune să aruncăm mii de tone de lapte sau produse lactate, pentru că asta înseamnă risipă alimentară și m-ar durea sufletul să știu că se aruncă mâncare”, a afirmat Cojocaru în deschiderea evenimentului organizat de Ro.Aliment. „Este o lege care nu a fost notificată la Bruxelles, se aplică numai producătorilor români. Și, atunci, spiritul legii s-a deteriorat. De ce spun asta – motivarea a fost să sprijinim producătorii interni, producătorii români, dar noi le-am creat costuri suplimentare producătorilor români, iar marfa venită din spațiul UE nu trebuie să-și modifice ambalajul”.

Cojocaru este de părere că ANPC ar trebui să răspundă cum anume va fi aplicată această lege, în condițiile în care APRIL nu a primit niciun răspuns la notificările transmise. În calitate de consumator, de această dată, Cojocaru ar fi vrut de la această lege să reglementeze menționarea pe etichetă a numelui procesatorului și valoarea nutritivă.

„Chiar sunt curios cum ANPC va controla aplicarea acestei legi pentru că, până acum, nu am primit niciun răspuns la notificările făcute și ar fi trebuit să facă o pregătire a procesatorului român cum să arate eticheta și care vor fi modificările clare. Sunt foarte multe puncte acolo care ar trebui discutate. Am avut întâlniri și cu managerii hipermarketurilor, și cu foarte mulți procesatori, nu știm în mod special dacă se aplică originea laptelui. Unii voiau să scrie țara de proveniență cu ponderea cea mai mare. Nu. Se scrie țara de origine – România – dacă aceasta are ponderea cea mai mare. E foarte scump și delicat să introduci un text pe o etichetă mică. Sunt foarte multe informații. Pe mine, în calitate de consumator, m-ar interesa cine a procesat, valoarea nutritivă etc., conform regulamentului 1169. Pe marcă proprie, m-ar interesa mai mult să se scrie numele în clar al procesatorului. Dacă este produs în România, vreau să știu cine l-a produs. Acum, se pune doar o ștampilă. Eu știu numărul de ștampilă, dar consumatorul nu-l cunoaște”, a adăugat reprezentantul APRIL.

Tot el a precizat că societatea civilă trebuie să devină vocală, pentru că este afectată direct de acest act normativ, și să oblige Guvernul României să emită normele de aplicare necesare aplicabilității ei.

„Patriotismul trece prin buzunar. Dacă consumatorul, într-adevăr, dorește să mănânce produs românesc, atunci trebuie să ceară Guvernului să ia măsuri, încât să sprijine capitalul românesc să devină competitiv pe piață. Cred că acesta ar fi fost esențialul și spiritul legii. ANPC ar trebui să facă de urgență o întrunire hipermarketuri-procesatori sau să dea o declarație de presă prin care să clarifice puțin legea, sau, mult mai simplu, Ministerul Agriculturii să dea de urgență niște norme de aplicare la această lege, pentru că nu le are. Nu există un ghid de aplicare a legii. Domnul ministru Petre Daea ar trebuie să ceară ministerului pe care îl conduce să creeze niște norme de aplicare urgente, altfel legea nu are nicio valoare și trebuia notificată la Bruxelles”, a conchis Cojocaru.

„Produs românesc” doar pentru 100% materie primă?

Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, adopta în vara lui 2017, cu 217 voturi pentru, 3 împotrivă şi 48 abţineri, proiectul care modifică Legea 88/2016 referitoare la etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, fiind abrogată obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Proiectul de act normativ era iniţiat în vederea înlăturării unor dificultăţi în implementarea prevederilor legii de bază și abroga din lege obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie prevăzut procentul de lapte praf pe care îl conţin.

Conform celor adoptate, eticheta de pe produsele lactate trebuie să cuprindă ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui cu ponderea cea mai mare, numele operatorului economic procesator al laptelui, fiind eliminată denumirea ambalatorului sau marca de identificare. Totodată, modificările de compoziţie se vor specifica pe etichetă: îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale şi vitamine.

Condiţiile pentru menţiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs natural” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre şi componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele.

Înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii „Produs românesc” va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate.

Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles, pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor.

Proiectul mai prevede că producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum, cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte, se va sancţiona cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei. Potrivit legii în vigoare, sancţiunile cu amendă sunt de la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, după caz.

De asemenea, a fost abrogată prevederea referitoare la obligativitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării rurale de a iniţia şi finanţa campanii de promovare şi creştere a consumului de lapte proaspăt şi al produselor lactate româneşti. Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Publicat în Piata agricola

Preţurile materiilor prime de proveniență agroalimentară ar urma să rămână scăzute în următorii zece ani, în comparație cu precedentele vârfuri, se arată în cele mai recente prognoze pe un deceniu, publicate luni de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Motivele care stau în spatele acestor modificări sunt atât previzionarea încetinirii ritmului de creştere a cererii în mai multe economii emergente, dar și politicile în domeniul biocombustibililor care ar urma să aibă un impact limitat asupra pieţelor.

Cu o valabilitate în perioada 2017-2026, raportul preconizează că o productivitate mai mare va acoperi ritmul scăzut de creştere a consumului, ceea ce va ţine sub control preţurile la materiile prime alimentare. Mai mult, o diminuare a ritmului de creştere a Chinei, cumulată cu o creştere mai mică a populaţiei mondiale şi o expansiune mai puţin viguroasă a biocombustibililor produşi pe bază de produse agricole, va contribui, de asemenea, la ţinerea sub control a pieţelor agricole, susţin OECD şi FAO, citați de Reuters și Agerpres.

„Ultimul deceniu a cunoscut o creştere fără precedent a cererii pentru produse agricole. Pentru majoritatea materiilor prime alimentare, inclusiv cereale, carne, peşte şi uleiuri vegetale, ritmurile de creştere în următorul deceniu se vor reduce la aproape jumătate”, se menționează în documentul elaborat de cele două entități.

În condiții în care în ultimii 10 ani, creşterea numărului locuitorilor şi majorarea consumului per capita au contribuit în mod egal la creşterea generală a cererii de materii prime alimentare, în următorul deceniu se vor înregistra creşteri semnificative doar la consumul per capita de produse lactate, zahăr şi uleiuri vegetale.

Pe fondul unor pieţe agricole mai stabile în următorul deceniu, o excepţie notabilă va fi apetitul Indiei pentru produse lactate, fenomen care va face din India cel mai mare producător de lapte, devansând Uniunea Europeană.

„Creşterea consumului de lactate este excepţională, rezultatul fiind că produsele lactate vor înregistra cel mai mare ritm de creştere a consumului în rândul materiilor prime alimentare”, se mai scrie în raportul OECD şi FAO.

Cererea pentru lapte a Indiei demonstrează impactul crescut pe care această ţară îl va avea asupra pieţelor globale, pe măsură ce în următorul deceniu va devansa China din poziţia de cea mai populată ţară a lumii.

În plus, creşterea producţiei de lapte a Indiei, care ar urma să se tripleze până în 2025, scoate în evidenţă diferenţele existente în dietele alimentare. Astfel, în timp ce produsele lactate vor reprezenta principala sursă de proteine suplimentare în India, în Asia de Sud-Est peştele va fi mai important, iar în Africa sub-sahariană accesul la proteine rămâne limitat de venituri şi restricţiile de distribuţie.

Indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, în creștere

În altă ordine de idei, faţă de 2016, indicele FAO pentru preţurile produselor alimentare, calculat în baza preţurilor pieţei internaţionale pentru cele cinci grupe principale de alimente, a înregistrat o creștere de șapte procente. De asemenea, s-a înregistrat o creștere în medie cu 175,2 puncte sau 1,4 procente în luna iunie, faţă de mai 2017.

Parametrul s-a majorat cu 4,2% în cursul lunii, pe fondul creşterii preţurilor la grâul cu conţinut ridicat de proteine şi din cauza deteriorării condiţiilor de cultivare din Statele Unite ale Americii (SUA). Costurile de achiziție la porumb, în schimb, au scăzut pe fondul recoltelor-record din America de Sud.

Totodată, indicele FAO pentru preţurile la carne şi produse lactate a crescut, în timp ce preţurile la uleiurile vegetale şi zahăr au scăzut.

În ciuda înăspririi condiţiilor de aprovizionare cu grâu cu conţinut înalt de proteine, aprovizionarea cu cereale la nivel global tinde să rămână abundentă în anul următor, potrivit Raportului FAO privind oferta şi cererea de cereale, dat recent publicității.

FAO a revizuit în scădere prognoza din iunie pentru producţia globală de grâu în 2017 şi în creştere pentru porumb şi orez. Producţia globala de cereale în acest an este probabil să atingă în total 2.593 de milioane de tone, cu aproximativ 0,6 procente mai puţin decât cea din 2016.

Totodată, se estimează că stocurile de cereale din lume vor continua să se extindă până la un nivel-record de aproximativ 704 milioane de tone.

Publicat în International

Proiectul de act normativ (PL-x 49/2017) - lege ordinară - pentru modificarea Legii Nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate a fost adoptat prin vot final, marți, 27 iunie, în Camera Deputaților, cu 217 voturi pentru, trei împotrivă și 48 abțineri, unul dintre cele mai importante amendamente fiind și cel potrvit căruia „Mențiunea «Produs natural» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte”.

PL-x 49/2017, care are ca obiect de reglementare înlăturarea unor dificultăți în implementarea prevederilor actului normativ de bază, vine cu unele amendamente, unul dintre cele mai importante fiind și articolul 5, partea introductivă și literele a) şi b): „Art. 5. – Condițiile pentru mențiunile suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt: «a) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre și componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală alta decât laptele; b) înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate”.

De asemenea, Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 7. - Etichetele pentru lapte de consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor”.

Totodată, Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 9. - Producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte de consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei”.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 iunie 2017. La lucrările Comisiei şi-au înregistrat prezenţa 22 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai acesteia. La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Traian Petcu, vicepreședinte Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

„În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi (1 abținere), să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1 și amendamentul respins redat în anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport”, se precizează în raportul înlocuitor asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, transmis cu adresa nr. PLx 49 din 1 februarie 2017 şi înregistrat sub nr. 4c- 4/44/02.02.2017.

Într-un interviu pentru Revista Fermierului în luna aprilie a acestui an, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, acorda cartonașul roșu Legii 88/2016 (privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate) și spune în mod clar că aceasta este inutilă, în condițiile în care etichetarea este reglementată prin Regulamentul european 1169.

„Etichetarea este, în fapt, reglementată de Regulamentul European 1169. De ce a trebuit să apară și Legea 88? De ce nu se dă publicității răspunsul Comisiei Europene (CE) din data de 10 martie 2017? Acolo se menționează negru pe alb că peste 90% din Legea 88 este cuprinsă în Regulamentul 1169. Am bulversat piața! Hipermarketurile nu mai știau ce să ceară furnizorilor, iar ANPC dădea amenzi pe o lege care nu era în vigoare! Eu m-am cam săturat de aceste populisme ieftine care nu vin decât să crească costurile pe produsul românesc și care îl fac necompetitiv”, afirma Cojocaru în interviu.

Publicat în Piata agricola

Deținător al unui adăpost de 300 de capete de vaci cu lapte, fiul primarului din Cilieni, Olt, Florin Chirea, se declară mulțumit de parteneriatul cu unul dintre procesatorii cu notorietate din România, în condițiile unui preț pe litrul de lapte colectat de 1,3-1,4 lei și ale unei cantități livrate zilnic către procesator de circa șase tone.

„Am ajuns la 28 de litri de lapte pe cap de vacă furajată, zilnic. Este o producție bună, nu foarte bună, dar sperăm să creștem. Procesarea o facem prin Danone. De șase ani, chiar pot să-l numesc partener. Nu tot timpul are prețul cel mai mare, dar nu contează asta. Contează seriozitatea. În momentul acesta, poate nu este cel mai mare preț de pe piață cel oferit nouă de către Danone – în jur de 1,3-1,4 lei, recalculat. Lucrăm însă de atâta timp. M-am dezvoltat și datorită acestui parteneriat. Livrăm către ei șase tone de lapte, zilnic; fluctuează puțin în funcție de anotimp. Vin cu mașinile lor la colectare, calitatea este foarte bine controlată”, a afirmat administratorul Agro Chirea, luni, 15 mai 2017, cu ocazia vizitei ministrului Agriculturii, Petre Daea, în exploatația sa. „Este un adăpost de 300 de capete în producție, lotizat pe patru grupe, în funcție de cantitatea de lapte pe care o produc zilnic. În 2012, a fost înființată această fermă cu ajutorul fondurilor europene, contribuție 50-50%. Am și o exploatație vegetală, în cadrul căreia lucrez circa 2.500 de hectare”.

Potrivit spuselor sale, procentul de reformă la vaca de lapte în ferma pe care o deține este de 20 la sută anual, iar genetica este importată din Olanda și din Ungaria.

Chirea a adăugat că tăurașii îi comercializează în intervalul 0-3 luni, iar un anumit număr de exemplare sunt pentru îngrășat și ating chiar 400-500 kg pentru abatorizare.

„Am și o activitate de bovine de carne, undeva la 100 de capete, Aberdeen Angus și Limousine. Pot să zic că sunt mai încântat de Limousine datorită randamentului la tăiere și sporului de greutate”, a precizat Florin Chirea.

Fermierul oltean recunoaște că a investit și în vaca de carne, pentru care nu a luat sprijin cuplat din cauza unor probleme cu asociațiile de profil.

„Ar fi doar Aberdeen Angus, o asociație care, într-adevăr, știe să-și facă treaba și este pe la Sibiu. Pentru Limousine nu am luat nimic”, a mărturisit fiul primarului din Cilieni.

Acesta se mândrește cu faptul că integrează producția de cereale (porumb și grâu) în ferma sa zootehnică în procent de circa 20%, la care adaugă lucernă, fân ș.a.

„Toate, împreună, formează o rație echilibrată energo-proteic, de aceea ne folosim de toate cerealele pe care le avem. Nu cumpărăm nimic. Totul este produs în ferma proprie”, a conchis producătorul agricol.


În martie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 19,9% faţă de februarie 2017 şi cu 5,9% faţă de martie 2016.


Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul I 2016 cu 2,3%.

Potrivit INS, în martie 2017 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 14.126 tone (+19,9%).

Creșteri ale producţiei în luna martie 2017 comparativ cu luna februarie 2017 s-au înregistrat la: unt, cu 122 de tone (+11,9%), lapte de consum, cu 2.761 de tone (+11,7%), brânzeturi, cu 749 de tone (+11,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 158 de tone (+0,9%), smântână de consum, cu 19 tone (+0,4%).

Aceleași date agregate de INS relevă că faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în martie 2017 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 4.716 tone (+5,9%).

În martie 2017, comparativ cu martie 2016, producţia a crescut la unt, cu 179 de tone (+18,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 296 de tone (+1,8%), și lapte de consum, cu 269 de tone (+1,0%).

Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la smântână de consum, cu 407 tone (-7,2%), și la brânzeturi, cu 470 de tone (-5,9%).

Nu în ultimul rând, în trimestrul I 2017, comparativ cu trimestrul I 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 5.123 de tone (+2,3%).

Creşteri ale producţiei în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent au fost înregistrate la: unt, cu 507 tone (+18,7%), lapte de consum, cu 3.291 de tone (+4,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.011 tone (+2,0%).

Producția a scăzut la smântână de consum, cu 1.832 de tone (-10,3%), și la brânzeturi, cu 325 de tone (-1,6%).

Publicat în Din fermă-n fermă!

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Publicat în Ultimele noutati

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Publicat în Ultimele noutati