Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a emis prima sa previziune cu privire producția mondială de grâu de anul acesta (în mare parte pozitivă, estimarea fiind de 723 milioane tone), chiar dacă revizuirea este totuși în scădere față de ultimul document emis, capitolul privind prețurile cerealelor nefiind însă unul încurajator (cele mai mici costuri de achiziție din ultimii nouă ani).

Analiștii FAO relevă totodată că indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial s-a stabilizat în luna februarie, în condiţiile în care creşterea preţurilor la uleiuri vegetale şi carne a fost contracarată de scăderea preţurilor la cereale, zahăr şi lactate.

Chiar dacă estimarea privind producția de grâu este mai mică de la an la an, cifra de 723 milioane tone de grâu obținut în sezonul 2015-2016 este totuși mai mare decât cea a multora dintre analiștii de specialitate, incluzând aici INTL FC Stone. Analiștii casei de clearing menționate, peste noapte, au previzionat că totalul producției de grâu la nivel mondial ar urma să fie de 708,6 milioane tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor a așezat producția la nivelul de 711 milioane tone.

Ministrul Agriculturii din Canada – AAFC – estimează la rândul său la 715 milioane tone producția globală de grâu, în timp ce Abares – casa de clearing australiană – afirmă că totalul producției va fi de 710 milioane tone.

„Condiții de cultură mult mai favorabile”

FAO recunoaște totodată piedicile apărute în calea unei producții bune de grâu la nivel mondial din cauza condițiilor improprii de însămânțare din toamna lui 2015 din fosta Uniune Sovietică, subliniind „reduceri ale nivelului de semănare în Rusia și Ucraina, în mare parte din cauza vremii secetoase”.

Cu toate acestea, diminuarea este în mare parte compensată de îmbunătățirea previziunilor de producție pentru cei mai mari producători din Asia.

„Condiții de creștere și dezvoltare a culturilor de grâu deosebit de favorabile se prefigurează în China și Pakistan, în timp ce în India previziunile în acest sens se îmbunătățesc și ele”, spun specialiștii FAO.

Și chiar dacă însămânțările cu grâu din SUA au fost previzionate de Washington ca fiind cele mai mici din 1970 încoace, „producțiile mai mari vor compensa semănatul redus ca nivel din iarnă”.

„Nivelul stocurilor, relativ confortabil”

Comentariile gurilor rele au apărut imediat, chiar dacă FAO și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția totală de grâu din sezonul 2015-2016 cu 3,8 milioane tone, până la un total de 733 milioane tone, fiind luată în calcul aici și lipsa unei viziuni coerente asupra recoltei indiene, respectiv scăderea previziunilor de producție din Iran.

Cu alte mici micșorări de producție previzionate pentru orez și alte cereale în afară de grâu și orez, stocurile mondiale de cereale la finele anului agricol 2015-2016 ar putea totaliza 636,2 milioane tone (n.r. - stocuri totale formate din disponibil minus vânzare, la finele anului agricol în curs). Revizuirea este însă în scădere cu 6,2 milioane tone față de totalul previzionat luna trecută, mai exact prefigurarea un declin marginal al stocurilor globale de la an la an.

Cu toate acestea, în ciuda diminuării prefigurate, „proporția stocuri versus consum în ceea ce privește grâul, indicator de bază în ceea ce privește securitatea alimentară la nivel global, rămâne în continuare la un nivel confortabil de 24,7 la sută, puțin mai mică decât în sezonul anterior”, spun specialiștii FAO.

Cel mai mic nivel din 2007

Pe de altă parte, raportul FAO prezintă o continuă presiune pusă pe prețul cerealelor, măsurătorile realizate de indexul FAO (148,3) relevând o scădere cu 0,6 la sută luna trecută, cel mai mic nivel înregistrat din mai 2007 încoace.

„În ceea ce privește cele mai importante cereale, prețul grâului a scăzut cel mai mult – cu peste 1,5 la sută, influențat de o activitate de trading vizibil scăzută, cât și de orizonturi de export din ce în ce mai mari pentru cât a mai rămas din acest an agricol”, recunoaște FAO.

Prețurile lactatelor s-au diminuat și ele cu 2,1 procente ca urmare a unei „lipse de vitalitate a cererilor de import, în special din partea Chinei, cât și a unui nivel al stocurilor la export destul de mare, pe fondul diminuării prețurilor”.

„Previziuni de producție nesatisfăcătoare”

În ciuda tuturor celor prezentate, prețurile alimentelor au câștigat un procentaj de 0,1 la sută față cel mai mic nivel înregistrat luna trecută (cel mai mic din ultimii șapte ani), în mare parte datorită revigorării cu opt la sută a valorii uleiurilor vegetale.

„Revenirea a fost susținută din greu de uleiul de palmier, produs care s-a apreciat ca preț cu 13 procente pe fondul informațiilor conform cărora stocurile din Asia de sud est s-ar fi diminuat, coroborat cu previziunile negative de producție din lunile următoare”, au afirmat analiștii FAO în raport. „Uleiul de soia s-a întârit și el ca preț, în baza așteptărilor ca stocurile mici de ulei de palmier și de alt tip (tot vegetale) să majoreze cererea de ulei de soia”.

Februarie – indexul FAO al prețurilor alimentelor, în creștere

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna februarie 2016, acest indice a atins o valoare medie de 150,2 puncte, în creştere foarte uşoară faţă de valoarea revizuită de 150 de puncte înregistrată în luna ianuarie 2016.

Majorarea înregistrată luna trecută vine după ce pe parcursul anului 2015 preţurile la alimente au înregistrat un declin de aproape 19%, acesta fiind de altfel al patrulea an consecutiv de scădere a preţurilor la alimente, pe fondul ofertelor abundente şi al încetinirii economiei mondiale. Tendinţa de scădere a preţurilor a continuat şi în luna ianaurie 2016, când indicele preţurilor produselor alimentare calculat de FAO a atins cea mai scăzută valoare de după luna aprilie 2009.

Publicat în Piata agricola

Printr-un comunicat de presă de această dată, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, spune că a procedat corect (în conformitate cu legislația europeană și națională) atunci când a comunicat numele operatorului (Lactate Brădet), pentru a preîntâmpina alte potențiale cazuri de îmbolnăviri cu SHU, după ce inspectorii veterinari au identificat prezenţa agentului patogen E-coli în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kilograme de brânză proaspătă de vaci, produsă într-o unitate de procesare a laptelui din Argeș.

El a adăugat că inclusiv în cazul problemelor depistate la autoturisme există practica rechemare/retragere în service, „deci cu atât mai riguros trebuie respectată la alimente”.

Mai mult, este în apanajul producătorului să informeze consumatorul în legătură cu motivarea acțiunii în sine.

„Referitor la cazul celor 25 de kg de brânză de vaci contaminată cu E-coli, precizez că am procedat absolut corect și în conformitate cu legislația UE, și cu cea națională. Astfel, procedura de rechemare/retragere adoptată și în ghidul ANSVSA prevede: - în cazul unei neconformități a produsului alimentar care pune în pericol major sănătatea populației (de exemplu rezultate nesatisfăcătoare la testele pe baza criteriilor de siguranța definite de Regulamentul 2073/2005 cu modificările ulterioare) și când alte măsuri nu sunt suficiente pentru realizarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății, se inițiază procedura de rechemare a acestuia de la consumator; - pe lângă informarea celorlalți operatori din lanțul alimentar, operatorul economic informează în mod eficient și precis consumatorii în legătură cu motivul acestei acțiuni”, spune Achim Irimescu. „Ca urmare, era de datoria autorităților să comunice numele operatorului pentru a preîntâmpina alte potențiale cazuri de îmbolnăviri. Această practică se aplică spre exemplu și la autoturisme, deci cu atât mai riguros trebuie respectată la alimente”.

Tot astăzi, ministrul Agriculturii l-a convocat la o şedinşă pe preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, căruia i-a cerut să elibereze din funcţie toţi directorii din subordine vinovaţi în scandalul bebeluşilor diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic. Totul pentru că aceştia nu şi-au făcut treaba şi au avut probleme de comunicare ce au alimentat scandalul început de luna trecută.

Andrei Butaru, preşedintele ANSVSA, a declarat presei că la nivelul instituţiei pe care o conduce se va efectua o analiză pentru a se stabili cine a contribuit la escaladarea scandalului privind laptele contaminat cu E-coli, despre care s-a anunţat în mod eronat că ar fi provocat îmbolnăvirea copiilor cu sindrom hemolitic-uremic (SHU).

„Se pune problema că noi trebuie să avem stabilitate. Vom analiza foarte bine lucrurile şi unde va fi cazul vor fi schimbaţi oamenii care nu-şi asumă responsabilităţi. Eu, în cadrul ANSVSA, vreau să fim coerenţi în ceea ce facem. Laptele şi produsele lactate din România sunt conforme şi se pot consuma normal, în urma analizelor efectuate în teren şi la Institutul de Sănătate Publică Veterinară. Nu trebuie să panicăm lumea. Vom face o analiză coerentă, oamenii trebuie să-şi asume anumite responsabilităţi. Nu e vorba de plătit poliţe”, a declarat Andrei Butaru pentru un post de televiziune.

Dorin Cojocaru: „Ministerul Sănătății să i-o tragă ANSVSA, MADR, iar împreună trageți-o agentului economic!”

Într-o postare dură pe contul său de Facebook, președintele APRIL, Dorin Cojocaru, urechează personajele politice care au transformat acest caz într-unul de lobby politic și precizează că vina este împărțită între actorii implicați în scandal.

„Când un caz de siguranță alimentară se transformă în oportunități politice pentru unii sau în reclamă mascată pentru alții, mă văd nevoit să mă retrag din dezbateri. Părerea mea despre acest caz, am mai spus-o: - vina este împărțită. Niciunul dintre participanții la caz nu a respectat 100% procedurile! Dar ce mai contează adevărul sau dreptatea? De aceea, vă rog să continuați: Ministerul Sănătății să pună piedici ANSVSA și MADR, iar împreună să-i creeze probleme agentului economic! De bebeluși, ne pasă doar nouă!”.

Nu există dovada legăturii între lotul de brânză incriminată și cazurile de SHU tratate cu maximă atenție la Marie Curie

Într-o declarație defensivă, postată ieri pe Facebook, Achim Irimescu mărturisea că speră să nu fii afectat grav business-ul producătorului „brânzei cu E-coli”, dar pentru el viața unor copii este mai importantă, în condițiile în care bacteria ucigașă a fost depistată în produsul aflat deja în frigiderele consumatorilor.

El spunea că, deocamdată, nu există dovada legăturii între lotul de brânză incriminată și cazurile de SHU tratate cu maximă atenție la Marie Curie, însă dată fiind situația în care produsul infectat era deja în gospodării, prin confirmarea informației, nu a făcut altceva decât să prevină eventuale alte cazuri de SHU la copiii mici.

Iohannis despre cazurile de SHU la bebeluși: „M-am informat, fiindcă tema mă preocupă”

Și preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, azi, în cadrul conferinţei de presă de la Palatul Cotroceni, despre cazul bebeluşilor bolnavi de SHU. Şeful statului a afirmat că s-a informat despre acest caz şi aşteaptă să primească un raport de la autorităţi.

„M-am informat, fiindcă tema mă preocupă. Am avut chiar două discuții cu domnul Ministru al Sănătății și aștept în continuare să primesc un raport pe această temă. Urmăresc cu aceeași îngrijorare cu care urmăriți și dumneavoastră evoluția și sper ca autoritățile competente să-și facă treaba bine și să găsim toate răspunsurile”, a declarat Klaus Iohannis.

Trei copii diagnosticaţi cu sindromul hemolitic uremic au decedat în ultimele trei săptămâni. În prezent, pe Secţia de Nefrologie a Spitalului „Marie Curie'” sunt internaţi patru copii cu sindrom hemolitic-uremic, unul dintre aceştia fiind în stare gravă.

Vulnerabilitățile sistemului național de apărare se manifestă pe tot ceea ce înseamnă canalul de decizie administrativă

Vulnerabilitățile sistemului național de apărare se manifestă pe tot ceea ce înseamnă canalul de decizie administrativă, începând de la definirea lui în strategia națională de apărare și mergând până la politicile implementate la nivelul ministerelor de linie – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) etc. prin lipsa unei coerențe, mărturisea la finele lunii februarie Eugen-Valeriu Popa, consilier MDRAP.

Într-o întâlnire organizată de Sistemul de Informații pe Securitatea Alimentară (SISA), consilierul MDRAP a recunoscut că, în ciuda acestei stări de fapt, sistemul național de informații a transmis informări regulate decidenților politici cu privire la problemele apărute în zona producției și comerțului cu produse agroalimentare, însă lucrurile nu au progresat semnificativ.

„(...) Venind în partea de siguranță alimentară, în România nu se controlează procesul de import și sursa sa, începând de la activități infracționale de modificare a termenului de valabilitate al produselor procesate sau semiprocesate, până la importul unor produse, adevărate bombe chimice. Din păcate, nu există niciun fel de autoritate care să certifice că ceea ce scrie pe eticheta unui produs este real”, a declarat oficialul MDRAP. „Din punct de vedere al vulnerabilităților întregului sistem, acestea se manifestă pe tot ceea ce înseamnă canalul de decizie administrativă, începând de la definirea lui în strategia națională de apărare, mergând până la politicile implementate la nivelul ministerelor de linie – Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Regionale ș.a.m.d. prin lipsa unei coerențe”.

În lucrarea sa „Agrointelligence. Securitatea agroalimentară – o nouă paradigmă a globalizării”, drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu precizează că vulnerabilitățile economice negestionate se pot transforma în riscuri la adresa securității alimentare, cum ar fi diminuarea resurselor economice vitale prin lipsa unor proiecte de reconstrucție a infrastructurilor critice sau tendința de monopol asupra unor părți substanțiale din resursele naturale.

Publicat în Știri interne

Un protest de amploare cu producători agricoli legați cu lanțuri și lacăte de gardul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să fie condus de rebelul vicepreședinte PNL, Costel Caraș, miting care ar urma să aibă locîn jurul datei de 20 martie 2016, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Mai bine de 1.500 de metri de lanț și „multe” lacăte au fost deja achiziționate pentru protestul care strânge adepți pe Facebook chiar de către președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine (SCT), el însuși deținător al unei ferme integrate (vegetal și zootehnic), Costel Caraș.

„Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?”, a afirmat acesta.

Costel Caraș este destul de inventiv atunci când vine vorba de proteste. În 2012, fermierul politician sosea la protestul LAPAR din Piața Victoriei cu un tractor de mare putere și o vacă din plastic spânzurată de partea din față a utilajului. Mesajul era clar – nu omorâți zootehnia!

Un an mai târziu, omul, care deţinea pe atunci o fermă cu 200 de vaci (în prezent, numărul acesta a scăzut la 100), arunca opt tone de lapte direct din cisternă, pe câmp, pentru că nu mai avea cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

Tot el este cunoscut pentru faptul că a protestat alături de fermieri, cu mai mulți ani în urmă, într-un coșciug, tot în fața Ministerului Agriculturii. Și lista nu se oprește aici.

Revendicarea numărul unu din lista lui Costel Caraș și a protestatarilor pe care acesta îi va conduce la mitingul din martie 2016 este cea legată de achitarea integrală a subvențiilor pentru cultură mare și zootehnie până la data de 31 martie, altfel ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, ar trebui să-și dea demisia.

„Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: «Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo»”, a afirmat penelistul. „Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!”.

El îi îndeamnă totodată pe producătorii din sectorul vegetal și pe cei din sectorul zootehnic să-i viziteze pagina de Facebook și să adauge revendicări la lista deja deschisă.

În plus față de toate acestea, despre noul scandal al brânzei și laptelui cu E-coli și despre cum acesta i-au înjumătățit vânzările de lapte crud prin automate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Am observat că vă pregătiți de proteste serioase pe Facebook.

Costel Caraș: Da, mă rog, încercăm să demarăm o acțiune că nu se mai poate. Este depășită orice limită.

R.F.: Ce aveți în plan mai exact?

C.C.: Avem în plan un protest. Deocamdată suntem în perioada de organizare. N-am putut să stabilim foarte clar totul, știți cum este. Când te organizezi, trebuie să vezi dacă ai masa critică, că altfel nu are rost demersul.

R.F.: Observăm că s-au strâns ceva doritori. Ce spun aceștia?

C.C.: Deocamdată există o teamă, pentru că eu am adoptat sistemul acesta: - am vrut să se vadă clar cine este bărbat, cine este agricultor! Oamenii mă sună și îmi spun: „Bă frate eu vin, dar nu vreau să mă postez că mă întreabă ăștia, mă văd, mă iau la întrebări... ”. Adică statul polițienesc a rămas.

R.F.: Să înțelegem că oamenilor le este teamă...

C.C.: Le este teamă, da. Am primi zeci și zeci de telefoane. Eu cred că, până la urmă, se va mișca treaba, dar oamenii se tem de represalii, pentru că nu este pentru prima dată când organizăm și când înainte de a face protestul, oamenii sunt presați pe diferite căi de instituțiile statului.

R.F.: De către cine?

C.C.: De instituțiile statului! De APIA, de tot felul de instituții cu care fermierii au relații mai mult de SCLAVIE. Sigur, reprezentanții acestora îi cheamă și le spune: „Băi, vezi că nu este bine, băi, vezi că este posibil să fie probleme, lasă-l pe Caraș că el este cu treaba lui... ”.

R.F.: Din câte cunosc, cel puțin unul dintre apropiații premierului a mărturisit într-o discuție privată cu unii membri ai presei că Guvernul susține de principiu protestele bine întemeiate pentru că, în felul acesta, societatea civilă își spune cuvântul.

C.C.: Ce să sprijine ei? Astea sunt date pe trompetă, așa, ca să dea bine. Ei ă susțină protestele? Ei trebuie să dea banii domne! Să dea banii, să lase oamenii să trăiască, să facă treabă, să facă profit, să se dezvolte.

R.F.: Să plătească taxe...

C.C.: Să plătească taxe, bineînțeles. Că dacă faci profit, plătești, dacă ești mort pe masă, pe catafalc, ce să mai plătești? Trebuie să cheltuiască alții cu tine ca să te înmormânteze.

R.F.: Cum mai stă treaba cu partidul agricultorilor?

C.C.: Nu este nicio treabă. Merge prost de tot.

R.F.: Ați încercat să-l refaceți?

C.C.: Eu l-am lăsat cum era (...), am terminat. N-am mai făcut absolut nimic pentru că după alegerile din 2012, toată lumea a fugit. M-au lăsat cu datorii, m-au lăsat cu tot felul de probleme, fiecare și-a văzut de drumul lui.

R.F.: ... iar dumneavoastră ați rămas să trageți ponoasele.

C.C.: Da. Ponoase de sute de milioane de lei vechi și încă mai am de plată pentru că nu te iartă nimeni când ai datorii. Or, eu dacă am fost președintele partidului, normal că eu răspund, nu?

R.F.: Păi partidul dumneavoastră nu a fuzionat cu PNL?

C.C.: Ba da, a fuzionat cu PNL, dar datoriile au rămas.

R.F.: Datoriile nu s-au preluat și ele să înțelegem...

C.C.: Nu s-au preluat. Ideea este că și fuziunea aceasta cu PNL este un fiasco. Eu am venit aici prin fuziune cu PNL, am venit să facem un program pe agricultură, asta a fost înțelegerea și promisiunea PNL-ului: „Vrem neapărat o colaborare cu voi că nu avem segmentul acesta în PNL, că suntem morți, că suntem... ” și acum... nu se întâmplă absolut nimic.

R.F.: Noi știm că promisiunea aceasta v-a fost făcută de Crin Antonescu.

C.C.: A fost promisiunea președintelui partidului, dar el n-a fost singur acolo. Toți cei care sunt acum pe scaune, au fost și acolo. Mă refer la vechiul PNL. Că au mai venit și alții după aia, asta este o altă problemă.

R.F.: În prezent, mai aveți o funcție în Partidul Național Liberal?

C.C.: Da, sunt vicepreședinte la nivel național.

R.F.: Aveți o funcție importantă. Ați putea avea oarece influență pe zona de agricultură în interiorul PNL.

C.C.: Nu, nu pot avea niciun fel de influență. Adică nu am, nu că nu pot să am, nu am. Vă referiți la influență în partid?

R.F.: Da, în partid, la asta ne referim, la a crea politici, la a crea un departament de specialitate...

C.C.: Sunt create astea, ca peste tot, dar sunt create așa, ca să existe pe hârtie.

R.F.: Noi ne-am uitat pe pagina dumneavoastră de Facebook și am văzut acolo sintagma de protest mai dur. Ce ar însemna chestia asta? Am văzut pe Youtube că la cel mai important târg din Franța, fermierii din Hexagon l-au huiduit pe Hollande. Asta înseamnă dur!

C.C.: Nu numai că a fost huiduit, a fost aproape SECHESTRAT de fermieri, cum a fost și domnul Cioloș (n.r. - Dacian Cioloș, premierul tehnocrat al României) SECHESTRAT de mine și de fermieri pe vremea când era ministrul Agriculturii, la IndAgra; cu trei ore înainte de marile vizite pe care le aștepta acolo, mă rog, de la un oficial de la Comisia Europeană, vreo doi miniștri (al Poloniei, mi se pare, era o doamnă ministru atunci) (...) s-au plătit banii! Așa se face treaba. În loc să fim oameni și să respectăm munca, producția și plusvaloarea, noi ne batem joc de oameni, iar dacă oamenii se urcă cu picioarele, începem... „bă stai așa un pic că nu e chiar așa!”. Eu am avut atunci o demonstrație clară, făcută chiar cu domnul Cioloș, mă rog, în condiții grele și pentru dânsul. La acea vreme „cheia și lăcata” erau la Ministerul Finanțelor; s-a rezolvat totul. Acum, cheia nu mai este la Ministerul Finanțelor, ci la Ministerul Agriculturii, dar nu se rezolvă nimic. Prosteli din astea că, Vezi-Doamne, „ne sabotează” nu știu cine; povești.

R.F.: Eu știu că dumneavoastră ați acționat și diplomat, ați fost chiar și inventiv, atunci când ați protestat în coșciug, și uneori chiar dur, când ați aruncat laptele pe câmp sau ați legat o vacă din plastic de tractor și ați venit la Guvern. Adică ați încercat să transmiteți un mesaj. La ce vă gândiți de această dată? Ce mesaj să transmitem fermierilor din țară?

C.C.: Mesajul, acum, este legat de un protest dur! (...) Am un kilometru jumate de lanț și multe lacăte, vrem să ne legăm cu acest lanț o mie de fermieri minimum. Dacă va mai fi nevoie de lanț cumpărăm, că este lanț în țară, importat din Turcia, o grămadă. Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?

Lactate Brădet, Fenov Robănești și Ferma Joiana, „terminate” de scandalul E-coli

Revista Fermierului: Că tot vorbiți de Facebook, am rămas consternați de reacția ministrului Agriculturii pe rețeaua de socializare. L-am apreciat ca un profesionist pe probleme europene, dar gurile rele spun că nu s-a orientat deloc cu afirmațiile vizavi firma Brădet. A confirmat numele vehiculat de presă, apoi și-a cerut scuze online. Un procesator și doi producători de lapte ar putea intra în faliment. Lipsa de implicare a Ministerului Sănătății care a pasat pisica ANSVSA-ului i-au pus tehnocratului în brațe „mortul”.

Costel Caraș: Nu numai de patronul Brădet putem vorbi de faliment. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, de cei doi fermieri, primul de la Craiova – Viorel Ninulescu (n.r. - Fenov Robănești) și băiatul acesta de la Argeș pe care îl cunosc Romică (Romeo) Mandu (n.r. - ferma Joiana) din Stolnici. Ambii au ferme foarte bune; sunt terminați.

R.F.: Îi vom contacta și pe ei să vedem ce cred ei că s-a întâmplat. Este o nebuloasă, efectiv, situația actuală... Cazul aflatoxina, numai cu reacții diferite.

C.C.: Lucrurile sunt simple, nu este niciun fel de nebuloasă. Nebuloasă este în capul ministrului. O fi fi specialist pe probleme europene, și bine că este, eu n-am nimic cu el. Din câte înțeles, a ajutat agricultura românească pe la Bruxelles, a știut să deschidă uși, ce mi-au spus și mie alții care au lucrat cu el. Dar să vii ca ministru și să faci o astfel de gafă... Mie mi se pare intenționat făcută. Nu poți face așa ceva. Acum am văzut pe Facebook că se scuză și bagă copiii în față. Adică, „Domne, eu nu vreau să îi am pe conștiință!”. Păi băi frate, brânza a fost vândută vrac. Omul când s-a dus să cumpere brânză, a luat din cutie sau de unde au pus-o ăia în vitrina frigorifică, au luat cu o spatulă brânză și au vândut – 500 de grame, 800 de grame; pe pungă nu scria că era de la Brădet. Era brânză proaspătă de la magazinul lui „Popescu”. (...) Este o scuză venită cu ea de ministru. El și-a dat seama sau i-or fi spus alții: „Bă, oprește-te că faci prostii. Mergi pe un drum greșit” și acum o dă la întors. Dar nu-mi bagi mie copiii în față. Eu dacă iubesc ceva pe lumea asta, eu iubesc copiii mai mult ca orice și îmi dau seama ce s-ar fi întâmplat în inima mea și în casa mea dacă exista o astfel de situație.

Însă, de aici, să călcăm așa pe cadavre, este mult. Eu sunt extrem de supărat pe chestia asta. Nu vă mai spun că mie mi-a scăzut vânzarea la jumătate la laptele meu și la toată lumea a scăzut vânzarea, pentru că, deja, sunt procesatori mari care spun așa: „Băi, nu mai luăm lapte de la voi o perioadă că ne distrugeți. Cu scandalul mediatic și cu astea aducem din Polonia, aducem de pe unde aducem, o perioadă, până se liniștesc lucrurile. După aceea mai discutăm”.

R.F.: A scăzut achiziția de lapte la dumneavoastră?

C.C.: Eu comercializez materia primă crudă prin automate; în trei zile mi-a scăzut la jumătate vânzarea. Oamenii sunt precauți. Este și normal: „Eu dau lapte copilului”, spun unii. „Cine știe? N-o avea și laptele ăsta ceva?” Nu este gândirea corectă? Este! „N-am de unde să știu, văd că treaba este confuză. Dacă a ieșit ministrul Agriculturii și a spus că problema este de la lapte... ”. Oficialul guvernamental a făcut afirmația foarte clar, că problema este de la lapte. Ce să fie băi nene de la lapte? Laptele este pasteurizat!

R.F.: Cât lapte crud vindeați prin automate?

C.C.: Circa 500-600 de litri la două zile prin cele 15 aparate autorizate pe care le dețin.

R.F.: Mai reprezentați vreo asociație în prezent?

C.C.: Sindicatul Crescătorilor de Taurine (al cărei președinte sunt) funcționează. Când eram în putere, eram 5.200 în SCT. Acum nu știu ce să vă mai spun. De când a fost cu partidul, n-am mai apăsat pedala. Dintre membri nu a fost dat nimeni afară, n-a depus nimeni vreo cerere că ar dori să plece. N-a mai fost nici cazul de cotizație pentru că SCT nu a mai avut cheltuieli. A fost zero pe zero că n-am mai făcut acțiuni, n-am mai plătit angajați, chirie.

R.F.: Atunci protestul din partea cărei forme asociative va fi?

C.C.: Protestul este pur și simplu o inițiativă de-a mea pe Facebook – chem fermierii la acțiune, la „bătaie”.

R.F.: Când preconizați că va avea loc protestul?

C.C.: Eu mi-aș dori ca până pe 20 martie 2016 să fim cu lanțul de gât.

R.F.: Care sunt revendicările dumneavoastră?

C.C.: Revendicările sunt, în fapt, o listă deschisă în care oamenii sunt liberi să introducă tot felul de propuneri. Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: „Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo”.

R.F.: Dar știți de ce se întârzie plata la animale? Nu au fost contractate modulele necesare de soft în APIA. Noi am scris despre acest subiect.

C.C.: N-a fost contractată... de ce? Din cauza fermierilor? Nu mă interesează că ai contractat sau nu modulele. Ce-mi explici mie toate astea? Sunt prosteli! Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!

Publicat în Interviu

Într-o declarație defensivă, postată acum câteva minute pe o rețea de social media, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, mărturisește că speră să nu fii afectat grav business-ul producătorului „brânzei cu E-coli”, dar pentru el viața unor copii este mai importantă, în condițiile în care bacteria ucigașă a fost depistată în produsul aflat deja în frigiderele consumatorilor.

Oficialul guvernamental a spus că presa cunoștea deja informația (primită „pe surse”) și nu a cerut altceva decât confirmarea sa.

El spune că, deocamdată, nu există dovada legăturii între lotul de brânză incriminată și cazurile de SHU tratate cu maximă atenție la Marie Curie, însă dată fiind situația în care produsul infectat era deja în gospodării, prin confirmarea informației, nu a făcut altceva decât să prevină eventuale alte cazuri de SHU la copiii mici.

„Am dat informația în mod absolut transparent. De fapt, ceea ce mi se impută acum este prea marea transparență de care am dat dovada. Poate am greșit, poate nu. Pe de altă parte, informația era deja cunoscută în mass media, jurnașiștii necerându-mi decât confirmarea ei. Alte persoane avuseseră deja grijă să o dea, «pe surse» cum se spune, înainte. Eu o să vă spun cum se vede situația de la mine și de ce am decis să fiu atât de transparent. În primul rand, cred că se face o confuzie imensă între valori. Nu cred că putem pune în balanță viața unor copii cu orice altceva. Nu cred că este un mod corect și moral a vedea astfel lucrurile”, a afirmat Achim Irimescu pe contul său de Facebook. „Desigur, nu există dovada legăturii dintre brânza incriminată și cazurile respective, fiind de datoria Ministerului Sănătății să ducă la capăt ancheta. Însă, din informațiile pe care le aveam când am ieșit public, rezulta că lotul de brânză de 25 kg de la fabrica respectivă, NU A MAI FOST REGĂSITĂ NICI LA PRODUCĂTOR, NICI LA UNITĂȚILE DE COMERCIALIZARE. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că acea cantitate de brânză SE AFLA ÎN FRIGIDERUL OAMENILOR! Chiar în momentul în care eu făceam declarația, această brânză infestată cu e-coli putea face alte victime! Iar oamenii aceia NU ȘTIAU CE AU ÎN FRIGIDER ȘI CE PUTEAU SĂ LE DEA COPIILOR! Sper că nu a fost afectat grav un producător, DAR POATE AM SALVAT ASTFEL VIATA UNOR COPII, și asta moral îmi dă liniște. În cazul în care ar fi fost afectați alți copii, mi s-ar fi reproșat că am știut numele producătorului și l-am tăinuit”.

Șeful Lactate Brădet, în lacrimi

Într-o conferință de presă care a avut loc ieri, proprietarul fabricii Lactate Brădet din satul Brădetu, comuna Brăduleț, Marius Badea, s-a declarat convins că au fost luate toate măsurile pentru a se evita o contaminare a produselor cu bacteria E-coli, care a fost identificată într-un lot de brânză proaspătă.

„Am investit masiv (...) şi am încercat să facem o fabrică modernă, la capacităţile şi la posibilităţile noastre (...) şi toate controalele care au fost la fabrică au dovedit că ne facem datoria cu responsabilitate. Utilajele sunt de ultimă generaţie (...). Sunt convins că am luat toate măsurile pentru a evita orice contaminare în produsul nostru finit. Din păcate au apărut aceste speculaţii, aceste analize care sunt parţiale, nu putem trage o concluzie definitivă”, preciza de 1 martie omul de afaceri.

În plus, el a adăugat că materia primă provenită fermele „moderne” de vaci, una din Argeş şi alta din Dolj, este pasteurizată după intrarea în fabrică.

„Contaminarea poate să fie ori cu apă, cu care împinge produsele în procesul de fabricaţie, fie în manipulare, la noi (...), fie în magazinul de desfacere. Nu sunt în măsură să acuz nici magazinele, dar vă asigur că la noi igiena este maximă”, a spus Marius Badea.

El şi-a exprimat îndoiala că fabrica pe care o conduce va mai putea reveni pe piaţă după acest incident, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor vor arăta că acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie.

„Eu nu cred că se poate reabilita fabrica, este ca un copil pe care l-ai crescut şi trebuie să te desparţi de el la un anumit moment”, mărturisea presei cu lacrimi în ochi proprietarul fabricii.

El nu a vrut să comenteze faptul că ministrul Agriculturii a făcut public numele fabricii înainte de finalizarea analizelor, apreciind doar că declaraţia oficialului a fost „un pic cam pripită”.

Petiție online de susținere a cauzei Lactate Brădet

Deși anonimă, petiția lansată online și care are titlul „Nu vreau să se închidă fabrica Brădet” are deja 1.491 de susținători. În declarația sa de principii, autorul argumentează de ce nu crede că brânza de la Brădet e de vină pentru apariția SHU la copii.

Din motive lesne de înțeles, redăm în integralitate mesajul postat online: „În acest moment, peste fabrica din satul Brădetu a căzut meteoritul. Nici măcar Danone n-ar putea rezista unui astfel de război. Însă, am convingerea că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu îndrăznește să verifice măcar produsele Danone, darămite să facă public numele companiei, în cazul descoperirii unor nereguli. Lactate Brădet e însă o societate mică, înființată în 2001, și are capital integral privat românesc. E numa’ bună de dat cu meteoritul în ea.

ANSVSA a anunțat ieri, printr-un comunicat de presă, că „a fost depistată prezența Escherichia Coli, serogrupul O 26, la: - probă de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele (aparținător) implicate în ancheta Ministerului Sănătății. Carnea provenea de la păsări din gospodăria persoanei respective (județul Băcău); - probe prelevate dintr-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din județul Argeș.

În urma confirmării prezenței bacteriei, inspectorii DSVSA s-au deplasat la sediul unității, pentru verificări. Datele rezultate în urma verificărilor arată că lotul respectiv de brânză a fost de 25 de kg, produsă în data 22.02.2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare.”

Care e mesajul subliminal al acestei informări?
1. Consumul de carne ce provine de la păsările crescute în gospodăriile țăranilor vă poate ucide copii. Cumpărați deci pui din supermarketuri, injectați și crescuți artificial;
2. Consumul de lactate de la producătorii autohtoni (Brădet, în special) vă poate ucide copiii. Cumpărați orice altceva.
Cui profită acest gen de mesaje? Celor care își clădesc fericirea și afacerile pe nefericirea altora, așa cum se întâmplă de obicei în viață.

Eu cred că ANSVSA, din dorința de a elucida cauzele îmbolnăvirilor copiilor din Argeș și sub presiunea mass-media, s-a grăbit. Iar ministrul Agriculturii, considerând că este un fel de dr. House, a aruncat în spațiul public numele societății, pripindu-se.

De ce NU cred că brânza i-a îmbolnvăvit pe acei copii?

Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU) s-a declanșat într-o singură zonă, relativ strânsă, din județul Argeș.

Numai că firma incriminată, „Lactate Brădet” își distribuie produsele în „Argeș, București, Craiova, Brașov, Vâlcea, unde are desfacere ritmică”, așa cum se precizează pe site-ul companiei. Produsele, care sunt comercializate și în hipermarket-urile Auchan Pitești și București, Profi și Metro, ajung însă și în Italia, Anglia, Spania, Germania, Cipru și Belgia. Aceste informații ne-au fost confirmate azi, telefonic, de reprezentanta societății.

Dacă acea brânză ar fi conținut „Escherichia Coli, serogrupul O 26”, de ce au fost contaminați doar câțiva copii din Argeș? De ce nu și din București sau din Brașov? Și de ce doar într-un interval de timp determinat, în condițiile în care în unitatea de producție nu a fost efectuată nicio „dezinfecție a spațiilor, utilajelor, ustensilelor și suprafețelor de lucru”, așa cum a ordonat  ANSVSA acum?

2. Acesta este al doilea motiv pentru care nu cred în povestea cu „brânza ucigașă”. Cazurile de copii diagnosticați cu SHU au avut o evoluție fulminantă în timp. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, „debutul bolii a avut loc într-o perioadă de 2 săptămâni, cu un cumul de 4 cazuri în datele de 31 ianuarie și 1 februarie 2016”. Din 13 februarie, când la Spitalul de Pediatrie din Pitești a fost adus ultimul copil internat apoi la „Marie Curie” cu SHU, nu a mai fost înregistrat niciun nou caz. Asta deși între timp, autoritățile, neidentificând cauza, nu luaseră vreo măsură.

Mai mult, ANSVSA spune că a identificat E.Coli O 26 la un lot de „25 de kg, produs în data de 22 februarie 2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare.” Nemaifiind „regăsită”, înseamnă că acea brânză s-a vândut și s-a consumat. Unde sunt pacienții contaminați cu E.Coli? Si de ce n-au ajuns ei în spitale cu Sindrom Hemolitic Uremic?

3. Și nu în ultimul rând, nu cred în teoria lui Irimescu, pentru că am fost în Spitalul „Marie Curie” și am stat de vorbă cu părinții copiilor internați la nefrologie, cu SHU. Așa am aflat că primul caz internat aici, la 31 ianuarie 2015, e o fetiță care avea 4 luni și jumătate și nu începuse încă diversificarea alimentației. Nici vorbă de brânză!

Pentru că a venit pe lume cu probleme medicale (avea episoade în care vomita tot ce mânca), fetița a fost hrănită de la început cu lapte praf, formulă specială. Pe 18 ianuarie, când i s-a făcut din nou rău, părinții au mers cu ea la Spitalul de Pediatrie din Pitești.  Au internat-o, cu „roșu în gât”. Apoi, Maia a stat patru zile într-un salon, la grămadă cu alți copii. Doi dintre ei aveau diaree. După ce a fost externată, acasă, fetița a început să aibă și ea scaune moi. Au încercat să o trateze cu Smecta și mucilagiu de orez, însă Maia se simțea din ce în ce mai rău. Pe 31 ianuarie, părinții au venit cu ea direct la București. La Spitalul „Mariei Curie” i-a fost depistat sindromul hemolitic uremic (SHU). Este primul caz înregistrat de medicii din București.

Dacă Maia a luat bacteria din spital, de la alți copii care mâncaseră „brânza infestată”, unde sunt acei copii? Și cum au reușit să supraviețuiască ei, neștiuți și fără dializă?

La început, autoritățile ne spuneau că de vină pentru moartea celor trei bebeluși sunt condițiile precare de igienă. Iar ministrul Sănătății îndemna populația României să se spele pe mâini. Acum, autoritățile ne spun că eram bine spălați pe mâini cu toții, dar nu mâncam ce trebuie. Și, mai ales, de unde trebuie”, se arată în cadrul petiției online.

Facts and figures: „Prezenţa bacteriei E-coli în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kilograme de brânză proaspătă de vaci”

Inspectorii veterinari au identificat prezenţa bacteriei E-coli în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kilograme de brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş (Lactate Brădet) şi în probe de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii, potrivit rezultatelor parţiale anunţate luni de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

ANSVSA a dispus sistarea activităţii în secţia de brânzeturi unde a fost realizată brânza proaspătă analizată, până la elucidarea situaţiei şi efectuarea dezinfecţiei în această secţie a spaţiilor, utilajelor, ustensilelor şi a suprafeţelor de lucru. Dezinfecţia va fi urmată de recoltarea de teste de sanitaţie care să ateste eficienţa igienizării.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a declarat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că a fost identificată cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş - şi anume o tulpină de E-coli. El a recomandat ca alimentele să se achiziţioneze din surse autorizate, ambalate corespunzător, iar produsele din carne să aibă autorizaţie sanitar-veterinară.

În plus, ministrul a subliniat importanţa spălării corespunzătoare a fructelor şi legumelor, tratamentul termic al alimentelor atunci când se impune.

Trei copii diagnosticaţi cu sindromul hemolitic uremic au decedat în ultimele trei săptămâni. În prezent, pe Secţia de Nefrologie a Spitalului '„Marie Curie'” sunt internaţi patru copii cu sindrom hemolitic-uremic, unul dintre aceştia fiind în stare gravă.

Publicat în Știri interne

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) se va îndrepta cu verificările spre materia primă şi toţi furnizorii de lapte, în paralel cu definitivarea în zilele următoare a rezultatelor probelor recoltate din alimente în cazul de la Argeş, a afirmat preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

Deja, fabrica de lactate din localitatea Brăduleț se confruntă cu o retragere masivă de produse de pe raftul supermarketurilor, patronul său având îndoieli că va mai putea reveni pe piaţă după acest incident, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor ar putea arăta că acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie.

Dacă nu s-ar fi soldat cu victime omenești (copii!), cazul putea fi catalogat drept tras la indigo cu cel al vacii nebune, limbii albastre, cărnii de cal, aflatoxinei etc., situații neplăcute pentru economia românească și despre care serviciile de informații au raportat către decidenții politici, dar în urma cărora nu s-a întâmplat nimic.

Prezent la o interperlare în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, Andrei Butaru a raportat că ancheta epidemiologică este în curs, totul fiind sub atenta îndrumare a Ministerului Sănătății.

„Noi am pus un diagnostic pe o parte din probele recoltate, fiind depistată prezenţa Escherichia Coli pe brânza de vaci şi carnea de pui. Vom definitiva toate probele în zilele următoare, dar mergem şi la materia primă, pentru că laptele provenea din două ferme de vaci din Argeş şi Dolj şi facem şi o listă de distribuţie. Ancheta epidemiologică este în curs. (...) Noi am luat probe acolo unde Ministerul Sănătăţii ne-a cerut, pentru că ancheta este condusă de minister. Dacă Ministerul Sănătăţii va stabili şi alte elemente încriminate vom discuta despre ele”, a afirmat șeful ANSVSA.

Potrivit informațiilor pe care acesta le deține, unitățile de producție a laptelui din Argeş şi Dolj au livrat materie-primă către mai multe destinații, dar, până în prezent, nu au fost înregistrate niciun fel de nereguli.

Irimescu: Personalul din fabrica Brădet este sănătos, nu este purtător de E-coli

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, nu exclude nici el posibilitatea ca fermele de vaci din Dolj şi Argeş care au livrat laptele societăţii din Curtea de Argeş, unde au fost găsite 25 de kilograme de brânză proaspătă contaminată cu E-coli, să fi furnizat lapte şi altor fabrici, iar în acest context autorităţile au început deja verificările.

Chiar dacă Irimescu spune că această contaminare ar fi provenit de la laptele nepasteurizat, provenit de la două ferme din Dolj și Argeș, angajații Brădet, firma producătoare de lactate unde s-a descoperit E-coli, nu sunt purtători ai temutei bacterii.

„Inspectorii veterinari şi-au extins verificările şi la cele două ferme de vaci din Dolj şi Argeş care au livrat laptele nepasteurizat unităţii din Curtea de Argeş. Cele 337 de probe prelevate de veterinari nu au vizat doar fabrica din Argeş, ci s-au luat probe şi din comerţ şi din gospodăriile populaţiei, precum şi din alte zone în care s-au identificat produse agroalimentare. Ieri (n.r. - luni, 1 martie 2016) am avut rezultatele la finalizarea testelor pe 194 de eşantioane din care s-a identificat E-coli la brânza proaspătă de vaci şi la carnea de pasăre dintr-o gospodărie din Bacău şi de aceea veterinarii au mers şi la fermele care au furnizat laptele nepasteurizat pentru că nu exclud varianta să fii furnizat şi altor fabrici de brânză. Este posibil şi vom verifica pentru că, potrivit specialiştilor, contaminarea ar fi fost de la lapte, laptele este acuzat ca sursa principală. Personalul din fabrică este sănătos, nu este purtător şi este greu de crezut că în comerţ s-ar fi putut realiza contaminarea”, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la finalul discuţiilor din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Produs tradițional în condițiile unei linii de producție industrializate?

Același oficial guvernamental a mai precizat că, până în prezent, nu deţine date referitoare la capacitatea de producție a celor două ferme din Dolj şi Argeş şi la proprietarul acestora. Mai mult, în ceea ce priveşte informaţia că brânza proaspătă de vaci era vândută ca produs tradiţional, Irimescu a arătat că în cazul acestei fabrici din judeţul Argeş s-a comis o eroare chiar de către MADR, pentru că a oferit celor de la Lactate Brădet şi statut pentru produse tradiţionale, deşi avea deja o linie industrială de producţie.

„Nu vreau acum să aruncăm anatema pe produsele tradiţionale. Consider că a fost o eroare a MADR când s-a acceptat ca în această unitate să existe două lanţuri de producţie. La produsele tradiţionale, laptele poate proveni din orice sursă, pentru că are alt regim, iar pe fluxul de producţie industrială sunt alte cerinţe, însă riscul este mai mare la produsele tradiţionale. Pentru mine este suprinzător cum s-a acceptat să se acorde statutul de producător tradiţional unei fabrici pentru că «tradiţional» este ceea ce făcea bunica şi atunci avem limitate cantităţile. Am cerut o analiză pentru a vedea în ce bază s-a acordat de către Direcţia Agricolă judeţeană să aibă fabrica din Curtea de Argeş un lanţ tradiţional separat la etaj, iar cel industrial la parter”, a punctat Achim Irimescu.

Marius Badea, Lactate Brădet: „Au fost luate toate măsurile pentru a se evita o contaminare a produselor cu bacteria E-coli”. Declarația lui Irimescu privind numele fabricii „cam pripită”

Într-o conferință de presă care a avut loc tot astăzi, proprietarul fabricii Lactate Brădet din comuna argeşeană Brăduleţ, Marius Badea, s-a declarat convins că au fost luate toate măsurile pentru a se evita o contaminare a produselor cu bacteria E-coli, care a fost identificată într-un lot de brânză proaspătă.

„Am investit masiv (...) şi am încercat să facem o fabrică modernă, la capacităţile şi la posibilităţile noastre (...) şi toate controalele care au fost la fabrică au dovedit că ne facem datoria cu responsabilitate. Utilajele sunt de ultimă generaţie (...). Sunt convins că am luat toate măsurile pentru a evita orice contaminare în produsul nostru finit. Din păcate au apărut aceste speculaţii, aceste analize care sunt parţiale, nu putem trage o concluzie definitivă”, a precizat omul de afaceri.

În plus, el a adăugat că materia primă provenită fermele „moderne” de vaci, una din Argeş şi alta din Dolj, este pasteurizată după intrarea în fabrică.

„Contaminarea poate să fie ori cu apă, cu care împinge produsele în procesul de fabricaţie, fie în manipulare, la noi (...), fie în magazinul de desfacere. Nu sunt în măsură să acuz nici magazinele, dar vă asigur că la noi igiena este maximă”, a spus Marius Badea.

Omul de afaceri şi-a exprimat îndoiala că fabrica pe care o conduce va mai putea reveni pe piaţă după acest incident, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor ar putea arăta că acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie.

„Eu nu cred că se poate reabilita fabrica, este ca un copil pe care l-ai crescut şi trebuie să te desparţi de el la un anumit moment”, a spus cu lacrimi în ochi proprietarul fabricii.

El nu a vrut să comenteze faptul că ministrul Agriculturii a făcut public numele fabricii înainte de finalizarea analizelor, apreciind doar că declaraţia oficialului a fost „un pic cam pripită”.

Claudiu Săftoiu: Cultura de securitate lasă de dorit. Presa trebuie implicată neapărat într-o strategie națională de securitate alimentară

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), Claudiu Săftoiu, a declarat la finele lunii februarie, în cadrul unei întâlniri organizate de Sistemul de Informații pe Securitatea Alimentară (SISA), că o bună parte din produsele agroalimentare pe care le găsim pe rafturile marilor rețele de supermarketuri au nevoie de controale suplimentare, chiar dacă sunt acreditate pentru vânzare după produceduri europene.

În opinia sa, În România, cultura de securitate lasă de dorit, lipsa de implicare pe această zonă fiind exemplificată de Săftoiu prin cel mai recent caz: trei bebeluși cu boală diareică acută au murit în ultima perioadă la Spitalul „Marie Curie” din Capitală din cauza gravelor probleme renale. În perioada 31 ianuarie - 12 februarie, 12 copii s-au internat la unitatea medicală bucureșteană infectați cu o bacterie care provoacă grave probleme renale, chiar și moartea. Este vorba despre nouă copii din județul Argeș, unul din Craiova și unul din București, cu vârste cuprinse între cinci luni și un an și sapte luni. Nu puțini au arătat cu degetul inclusiv către alimentele importate (portocale, lapte praf, legume și fructe cu pesticide) ca fiind vinovate de problemele de sănătate cu care se confruntă românii.

De aceea, Săftoiu consideră că presa trebuie implicată neapărat într-o strategie națională de securitate alimentară, una care să implice construcția unor echipe care să pună cap la cap acțiuni de contracarare și de protecție a populației în fața unor astfel de „nenorociri”, breșe, adevărate „vulnerabilități sistemului național de apărare”, potrivit spuselor lui Eugen-Valeriu Popa, consilier MAI/MDRAP, invitat și el în cadrul aceluiași panel de discuții.

„Nu vom putea să purcedem la o strategie de securitate alimentară fără a implica actorii din mass-media (...) Raftul retailerilor este cel al unei economii globalizate, care vine cu legi pe care noi nu le cunoaștem încă și care așază pe masa românului produse care deși sunt acreditate și ștampilate ca fiind pe proceduri europene, au nevoie încă o dată de o dublă verificare la nivel național. (...) Cultura de securitate lasă de dorit și consecințele sunt morțile de fiecare zi din cauze alimentare”, a afirmat Săftoiu în cadrul întâlnirii SISA făcând referire la cel mai recent caz al deceselor bebelușilor din cauza sindromului hemolitic uremic. „Am văzut zilele trecute un iureș de informații cu privire la situația absolut dramatică a bebelușilor care mor pentru că au fost infestați cu o toxină, ceva, și care au dezvoltat probleme digestive. Până acum, mass-media a făcut un lucru foarte important – a căutat vinovații. Aceștia nu au fost găsiți încă. Lângă asta, pentru că este o vânătoare continuă și trebuie să se ajungă la cine este responsabil pentru așa ceva (...), decidentul politic ar fi trebuit să ridice exact problema aceasta – cum facem ca în momentul în care ne lovește nenorocirea, pe lângă căutarea vinovaților, a responsabililor, să construim echipe care să pună cap la cap o strategie de contracarare și protejare a populației în fața unor astfel de situații”.

Inspectorii veterinari au identificat prezenţa bacteriei E-coli în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kilograme de brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş (Lactate Brădet) şi în probe de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii, potrivit rezultatelor parţiale anunţate luni de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

ANSVSA a dispus sistarea activităţii în secţia de brânzeturi unde a fost realizată brânza proaspătă analizată, până la elucidarea situaţiei şi efectuarea dezinfecţiei în această secţie a spaţiilor, utilajelor, ustensilelor şi a suprafeţelor de lucru. Dezinfecţia va fi urmată de recoltarea de teste de sanitaţie care să ateste eficienţa igienizării.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a declarat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că a fost identificată cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş - şi anume o tulpină de E-coli. El a recomandat ca alimentele să se achiziţioneze din surse autorizate, ambalate corespunzător, iar produsele din carne să aibă autorizaţie sanitar-veterinară.

În plus, ministrul a subliniat importanţa spălării corespunzătoare a fructelor şi legumelor, tratamentul termic al alimentelor atunci când se impune.

Trei copii diagnosticaţi cu sindromul hemolitic uremic au decedat în ultimele trei săptămâni. În prezent, pe Secţia de Nefrologie a Spitalului '„Marie Curie'” sunt internaţi patru copii cu sindrom hemolitic-uremic, unul dintre aceştia fiind în stare gravă.

Publicat în Știri interne

Alături de temele și dezbaterile care vor fi puse în discuție în ziua inaugurală a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2016, care va avea loc la Hotel Alpin din Poiana Brașov, în pogramul datei de 12 mai, fireste, este prevăzut și workshop-ul Lapte-Procesatori.

Pornind de la constatarea că, doar dispunând de o tehnologie de ultimă generație poți face față noilor cerințe din ce în ce mai sofisticate ale consumatorilor, momentul se va desfășura sub titlul ”Industria lactatelor, sub imperativul investițiilor în tehnologie”.

Temele orientative, sub care companii din domeniu își vor susține prezentările ultimelor soluții tehnologice, ultimele produse și servicii destinate sectorului, amintim:

–Reperele liderilor: Inovație, expansiune, diversificare (Prezentarea unei afaceri de succes)

–Noi tehnologii=Eficiență+Profit (Prezentare de tehnologii de procesare, materii prime, soluții de sustenabilitate etc.)

–Ambalajul ecologic, condiția unui produs de succes (Inovații în tehnologia ambalajelor)

–Tehnologii de frig pentru depozitarea lactatelor (Prezentare de produse și servicii din zonele de Depozitare, Frig, Transport)

–Teste de determinare a antibioticelor în produsul final (Prezentare de echipamente de laborator, teste de siguranță alimentară etc.)

Pentru rezervarea din timp a spațiilor de prezentare, vă invităm să accesați site-ul www.meat-milk.ro, să transmiteți mesaj pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să sunați la tel: 021.223.25.21.

Desigur, ultimul titlu al workshop-ului este rezervat dezbaterii care în acest an va fi ”Mulți am fost, puțini am rămas, ce va fi mâine?” Până în prezent, ca speaker-i ai dezbaterii au confirmat participarea domnii Dorin Cojocaru-Președinte APRIL și Dr. Ing. George Grecu.  Suntem convinși că titlul dezbaterii spune aproape totul, rămânând ca participanții, împreună cu speaker-ii și invitații oficiali pe care îi vom anunța în perioada următoare, să identifice intreumentele care pot face posibilă depășirea problemelor actuale.

Nu uitați! Expo-Conferința Internațională Meat & Milk este SINGURUL eveniment de profil din țară, dedicat exclusiv sectoarelor de lapte și carne ale României.

Meat & Milk-Profesionalism, Tradiție, CONTINUITATE!

Detalii despre organizarea Conferinței și înscrieri, pe meat-milk.ro.

Publicat în Eveniment

Chiar dacă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că înțelege doleanțele producătorilor români din sectorul agroalimentar de a găsi soluții astfel încât marile rețele de magazine fie să comercializeze mai multe produse agroalimentare autohtone (prezență la raft peste 51 la sută), fie să reducă în week-end programul de lucru, astfel încât aceștia să găsească canale alternative de vânzare, oficialul de stat spune că nu poate interveni în politica internă a retailerilor.

Șeful MADR afirmă însă că poate discuta aceste aspecte cu reprezentanții marilor rețele comerciale, astfel încât împreună cu aceștia să găsească soluții în special pentru sectoarele aflate în criză (cele mai cunoscute în prezent ca având probleme majore sunt cele ale cărnii de porc și laptelui/lactatelor, dar să nu ignorăm nici zona de legume-fructe).

Irimescu vede ca soluție viabilă inclusiv diminuarea cu o oră sau două a programului de lucru al marilor magazine, sâmbăta și duminica, astfel încât producătorii români să găsească canale alternative de vânzare (micii comercianți). Retailerii par a achiesa la sprijinirea producătorilor români. Discuții în acest sens au mai existat însă și în 2014, și în 2015, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. Acum doi ani se vorbea inclusiv de modificarea legii comerțului, însă nu a avut loc nicio schimbare majoră.

„Mesajul corect este că înțelegem solicitările anumitor producători din sectorul agroalimentar românesc, dar foarte important este să avem în vedere că este apanajul hipermarketurilor de a veni cu produse către consumatorul nostru și, în acest sens, sigur, nu putem interveni în politica lor, dar se poate discuta în cazul în care s-ar putea ajunge la concluzia că ajută într-un fel un anumit sector, să agreăm cu ei o reducere a programului de lucru cu un ceas, două, sâmbăta și duminica. Nu cred că este o catastrofă. Nu putem noi impune, dar putem discuta în acest sens. Se poate propune și discuta în contextul în care se ajunge la concluzia că ar putea să ajute sectoarele în criză din România”, a declarat pentru Revista Fermierului, Achim Irimescu. „La Parlament, la Camera Deputaților, au fost iar discuții cu reprezentanții sectoarelor lapte și carne de porc (mai ales carnea de porc este în disperare pentru că au pierderi foarte mari) la care au participat și reprezentați ai unor rețele de hipermarketuri, inclusiv șefia AMRCR. Sigur, dânșii au fost deschiși și au spus că încearcă să găsească soluții să sprijine sectoarele respective. Cât am fost secretar de stat s-au dus chiar să și recolteze de la producătorii autohtoni de legume și fructe cu camioanele. Eu nu mă pot plânge din punctul acesta de vedere. Eu nu pot impune ca ministru al Agriculturii retailerilor de niciun fel, dar putea discuta dacă există elemente care să indice că ar putea ajuta vreun sector în criză”.

În plus, Irimescu recunoaște că producătorul român din zona legume-fructe nu are șanse să asigure iarna necesarul de marfă vandabilă solicitat de retaileri, în condițiile în care sistemul de sere din România este la cota de avarie (prețul gigacaloriei în producția de legume în sere este de peste 70% din total costuri, iar în Olanda de doar 25 la sută), iar depozitarea aproape că nu există pe această zonă. Sunt și excepții, spune ministrul, dar care nu pot face diferența. Din acest motiv, a mai adăugat oficialul guvernamental, discursul său a fost atacat în plenul comisiei de specialitate.

„Imediat am fost atacat și am fost întrebat de unde iarna, legume și fructe românești. Sunt excepții, sigur. N-ai de unde să ai însă legume și fructe din România, iarna, pentru 51 la sută prezență la raft. Sigur, dacă vom reuși să încurajăm serele și într-un orizont de nu știu câți ani, vom fi capabili să producem și iarna la prețuri competitive, că acolo e tot secretul. Una este când produci în Antalya unde nu scad temperaturile niciodată sub 10 grade și alta este în România când ai -20 de grade în anumite ierni. Și asta trebuie spus. Pe acest subiect am fost atacat. Asta este copilărie. Cine Doamne iartă-mă se poate gândi că iarna poți pune pe raftul retailerilor fructe și legume românești în proporție de 51%?”, a precizat pentru publicația noastră, Achim Irimescu.

Vocal ca de obicei, Dorin Cojocaru, șeful APRIL, neinvitat la discuțiile de marți, 23 februarie 2016, din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, a scris pe contul său de Facebook că industria laptelui din România este „pe moarte”, iar domnia sa nu a fost convocat la audieri pentru că este... incomod.

„Astăzi (n.r. - 23 februarie 2016) s- a dezbatut Comisia de Agricultură problema laptelui românesc. Au fost invitați fermieri, comercianți, minister, autorități. APRIL, singurul reprezentant al industriei laptelui din România, NU a fost invitat!!??!! Oare de ce? Vă e teamă de mine domnilor politicieni? Când vin cu argumente, când vin cu soluții, vă speriați? Lanțul comercial e format din fermier, procesator, comerciant, consumator. Iar ati demonstrat lipsă de profesionalism! Cu dedicatie: foștilor președinți, acum deputați, Ioan Dîrzu, Valentin Steriu. Domnului Nini Săpunaru, domnului Liviu Harbuz: - vă informez că industria laptelui din România e pe moarte... , iar pe morți vorbiți-i numai de bine!”, a precizat Cojocaru pe contul său de social media.

Nici zona cărnii de porc nu stă mai bine. Prin vocea lui Alexandru Jurconi, Public Affairs & Business Development Strategist, cunoscut lobist din umbră al industriei cărnii de porc, sectorul recunoștea cu ceva vreme în urmă că prețul cărnii de porc este prăbușit.

„Prețul cărnii de porc este prăbușit. Costul de achiziție în viu este sub patru lei pe kilogram la această oră. Am auzit de tranzacții și la 3,5 lei deja. Și așa am și raportat la Comisia Națională de Clasificare; sunt prețuri foarte mici. Costul nostru de producție real este undeva spre 5,5 lei kilogramul”, afirma Jurconi nu demult.

În acest context, Irimescu a adăugat că mâncarea nu este foarte scumpă în România. Depinde însă din ce parte privești.
 
„Dacă o faci prin prisma unui consumator, săracul el ar vrea cât mai ieftin. Eu dau exemplul cărnii de porc. Eu nu vreau să fac disensiuni în sector, dar uitați-vă la carnea de porc cât este în România și cât este în vest. Noi facem protecție socială pe spinarea sectorului, sincer vorbind”, preciza șeful MADR într-o intervenție telefonică cu redacția noastră.

Secretul negocierii cu supermarketurile, cooperativele și asociațiile de producători. Olandezii cunosc abordarea eficientă

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în prezent nu există nicio cooperativă care să activeze pe zona de legume-fructe, ci doar 20 de organizații de producători, în condițiile în care retailerii cer cu obstinență grupuri mari de producători cu care să negocieze achiziția unor cantități mari de produs, în mod constant.

Stella Ronner-Grubacic, ambasadoarea Olandei la Bucureşti, poate cel mai eficient stat când vine vorba de producția și comercializarea de legume-fructe din Europa, este de părere că în România se observă o creştere tot mai mare a cererii de legume şi fructe, susţinută şi de reducerea TVA la alimente de la 24 la 9%, însă comercianţii aşteaptă o fiabilitate şi certificare globală, deţinând o putere masivă de cumpărare şi negociere. Din acest punct de vedere, numai organizaţiile de producători pot obţine condiţii mai bune şi contracte pe termen mai îndelungat. Ca model, Grubacic a dat exemplul țării sale.

„Îmi dau seama că există diferenţe între România şi Olanda când vorbim de asociere, iar Olanda are experienţă de mai bine de un secol în dezvoltarea acesteia. Astăzi, 75% dintre fructele şi legumele din Olanda ajung pe piaţă prin asociaţiile de producători, iar acestea au succes nu numai din punct de vedere comercial, dar şi un impact masiv asupra producătorilor şi în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel local şi regional”, preciza la începutul lunii februarie 2016 la Piaţa de Gros „Abundia”, ambasadorul Olandei la Bucureşti, prezent la lansarea Caravanei privind asocierea fermierilor din sectorul horticol.

Surse din piață care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au declarat că din total legume prezente la raft, 80% sunt din import. Din cele 20 la sută care sunt de proveniență românească, 46 de procente au pesticide peste limita europeană. Pe de altă parte, din cele 80% legume provenite în special Turcia și Iordania, aproximativ 55 la sută au reziduuri de pesticide (interzise în UE), peste limite.

Ministrul a fost prezent marți, 23 februarie, în Parlamentul României, unde reprezentanți ai producătorilor români din agricultură și parlamentari din comisia de specialitate au propus instituirea unor măsuri prin care hipermarketurile să fie determinate să își reducă activitatea sau să se închidă în weekend și să crească proporția de alimente de producție românească disponibile pe rafturi de la 30%, cât este în prezent, la 51%.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 24 Februarie 2016 11:20

Au început înscrierile la Meat & Milk 2016!

Au început înscrierile la Meat & Milk 2016! Agentia infoGROUP, editor al publicatiilor Fabrica de Carne, Fabrica de Lapte, infoFERMA si infoALIMENT Magazin va invita sa participati in zilele de 12 si 13 mai, la Poiana Brasov, la cea de-a V-a editie a Expo - Conferintei Meat & Milk, cea mai importanta manifestare din Europa Centrala si de Est, dedicata sectoarelor de carne si lapte.

Sub genericul „SUBFINANTARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI - Ziduri în calea unui business de succes, intr-o economie aflata in dezechilibru”, fermierii, procesatorii si specialistii din domeniile adiacente vor dezbate problematica la zi ale sectoarelor de carne si lapte, din Romania, puse in context national si international, vor afla ultimele noutati tehnologice, stiintifice, de sanatate animala si siguranta a alimentului, ultimele tendinte de piata, vor intra in dialog direct cu reprezentantii autoritatilor, cu presedintii principalelor asociatii profesionale, cu parlamentari europeni si invitati din strainatate.

Editia din acest an va cuprinde urmatoarele Sectiuni:

Sedinte generale: Vor sustine comunicari invitati oficiali din MADR, APIA, ANSVSA, ANPC, Parlamentul European. Speakeri ai companiilor vor prezenta ultimele produse si servicii.

Workshop-uri specializate: In ziua de 12 mai, vor avea loc workshop-urile: Carne-Procesatori, Lapte-Procesatori, Ferma. Vor fi prezentate echipamente si tehnologii destinate procesatorilor si fermierilor, nutritie animala, solutii de finantare, sanatate animala, siguranta alimentara, sustenabilitate etc. La finalul fiecarui workshop va fi organizata cate o dezbatere pe teme stringente.

Masa rotunda: In ziua de 13 mai va fi organizata o Masa rotunda. Personalitati de prim rang vor dezbate teme de maxima importanta, intrand in dialog cu asistenta. Masa rotunda va fi televizata in direct de postul Agro TV.

B2B-Expo va fi organizata într-un spatiu de maxima vizibilitate. Vor fi amenajate 20 de standuri, propice dialogului B2B, prezentarii detaliate ale ofertelor companiilor expozante, precum si degustarii produselor premium din carne si lapte.

infoTRIP: Programul infoTRIP va oferi oportunitatea efectuarii de vizite de documentare in ferme, unitati sau a unui furnizor de produse si servicii adiacente, pentru a afla pe viu modul de dezvoltare a unei afaceri. Programul infoTRIP se va desfasura in ziua de 13 mai.

Networking: Timp de doua zile, networking-ul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilitand realizarea de noi legaturi de afaceri, schimbul de informatii, identificarea de oportunitati de dezvoltare a propriului business. Pentru facilitarea dialogului, va fi amenajat un spațiu special, destinat discutiilor separate, elaborarea de strategii bilaterale, actiunilor comerciale comune si dialogului confidential.

La aceasta editie, organizatorii au pregatit noutati care, suntem siguri, vor fi apreciate in mod deosebit de aceia care vor fi prezenti la lucrarile Expo-Conferintei. Acestea sunt:

Liber la cuvant: Sesiune de dialog liber intre participanti si reprezentanti ai MADR, ANSVSA, APIA, ANPC, Ministerului de Interne, institutii nationale si europene. In cadrul sesiunii care va avea loc in dupa-amiaza zilei de 12 mai, invitatii oficiali vor raspunde intrebarilor puse direct de participanti, fara nicio alta prezentare introductiva. Momentul a fost gandit tocmai pentru a oferi participantilor o oportunitate in plus pentru dialog, pentru a pune intrebari si pentru a primi raspunsuri detaliate, la obiect, pe problemele de maxim interes pe care le au de eliminat, in dezvoltarea pri=oriilor afaceri.

Gala Premiilor Meat & Milk: Cina din seara de 13 mai va găzdui Gala Premiilor Meat & Milk, care va fi televizata în direct de postul Agro TV. In acest fel, Agentia infoGROUP ofera un motiv in plus pentru a ramane la eveniment pe toata durata lui. Mai mult decat atat, cum, Expo-Conferinta se va desfasura in zilele de joi si vineri, toti aceia care doresc isi pot prelungi in mod personal sederea la Poiana Brasov.

Pentru a afla detalii despre modalitatile de inscriere si pentru a fi la curent cu ultimele noutati despre organizarea manifestarii, program, speakeri, lista participantilor etc., va invitam sa accesati constant site-urile meat-milk.ro, fabricadecarne.ro, fabricadelapte.ro, infoferma.ro si infoaliment.ro, sau puteti suna la tel: 021.223.25.21.

Meat & Milk 2016- 5 editii, 5 ani de experienta, 1000 de motive pentru a participa!

Publicat în Eveniment

La aproape două luni de suspendarea din asociația Holstein RO a lui Gavrilă Tuchiluș, Mihai Petcu și Eugen Popa, primul din listă iese din silenzio stampa și afirmă că problemele sale au apărut după ce a contestat activitatea lui Nicușor Șerban și pe cea a lui Ionuț Lupu, artizanii îndepărtării celor trei din forma asociativă amintită anterior.

 

Potrivit spuselor lui Gavrilă Tuchiluș, șeful Agrimat Matca, activitățile lui Șerban și cea a lui Lupu din cadrul Holstein RO sunt catalogate de domnia sa drept „netransparente din punct de vedere economic”, motiv pentru care recomandă celor care au decis suspendarea „să se întoarcă la lege și la statut”, respectiv „să comunice tuturor fermierilor activitatea care se desfășoară acum în Holstein RO”.

 

Acesta nu au fost însă singurul subiect discutat cu Tuchiluș în cadrului unui interviu amplu, acordat publicației Revista Fermierului. Producătorul agricol a vorbit inclusiv despre prețul laptelui care cunoaște o revigorare, în scădere totuși față de nivelul de 1,7 lei litrul cu care era obișnuit cu ceva timp în urmă. La nivelul sfârșitului lunii noiembrie 2015, șeful Agrimat Matca încasa 1,4 lei pe litrul de lapte de la partenerul său de încredere. Tuchiluș nu s-a ferit însă să spună că a avut și pierderi de circa trei milioane de lei în 2014 din cauza diminuării până la nivelul de 1,05 lei pe litrul de lapte.

 

Despre prețul grâului, cât porumb a obținut la hectar, de ce plata pe cap de animal ar trebui să reprezinte un bonus pentru fermier, nu să se trăiască din calamități și subvenții, cât și despre pierderile enorme cauzate de lipsa irigațiilor, în cele ce urmează, un alt material dedicat rubricii „Din fermă-n fermă!”.

 

Revista Fermierului: Ce a însemnat anul 2015 pentru fermierul Gavrilă Tuchiluș? Știm că ați avut o sumedenie de probleme care au culminat cu suspendarea dumneavoastră (alături de alți doi colegi) din asociația Holstein RO. Știm, de asemenea, că exploatația dumneavoastră a avut de suferit din cauza secetei. Vă rugăm să detaliați.

 

Gavrilă Tuchiluș: În zona în care activăm noi (n.r. - Agrimat Matca este situată în județul Galați) și-a făcut simțită prezența o secetă deosebit de crâncenă în 2015. Cu toate acestea, cei care au practicat agricultura performantă, bazată pe tehnologie, au obținut ceva materie-primă. Să ne aducem aminte: mai toate pronosticurile pe care le-am dat pentru păioase și prășitoare în prima parte a anului trecut, dar în special pentru prășitoare, s-au adeverit. În primăvară, dacă ne uităm în urmă, am spus că în zona noastră va exista o calamitare a culturilor agricole între 40 și 55 la sută; cam așa sa și întâmplat. Noi am obținut jumătate din producția normală la porumb, la floarea-soarelui și la furaje.

 

În cazul exploatației mele, circa 50 la sută din culturi au fost calamitate din totalul de 1.800 ha însămânțate cu porumb și floarea-soarelui și celor aproximativ 300 ha cu lucernă. În prezent, ferma noastră are un deficit de stoc de fân de lucernă. Am mai recuperat din handicap cu ajutorul primei coase (n.r. - semifân de lucernă), astfel încât să ne asigurăm necesarul de nutreț pentru bovine, dar fânul propriu-zis nu-l avem asigurat. Am fost nevoiți să tăiem o suprafață dublă la porumb - în loc de 100 ha suprafața a fost de 200 de hectare (în loc să am un disponibil de 65-70 de tone, am avut între 22-42 de tone). Aici se văd cheltuielile mari realizate și de asta am spus nu o dată: noi producem puțin și scump! În situația în care vom avea un sistem de irigații bine pus la punct și eficient din punct de vedere al costurilor, cu siguranță producțiile nu că se vor dubla, dar vor fi cele care sunt pe măsura investiției pe care o facem noi pe unitatea de suprafață.

 

R.F.: Cât ați investit pentru înființarea unui hectar cu porumb și a unuia cu floarea-soarelui? Vă acoperiți costurile de producție de care aminteați anterior?

 

G.T.: Înființarea unui hectar cu porumb ne-a costat 3.500 de lei. În condițiile în care am obținut circa 4.200 kilograme de porumb boabe, încasăm aproximativ 2.200 de lei. Pierderea este de 1.300 lei cel puțin la hectar; și la floarea-soarelui cam la fel. Sigur, noi avem depozite, avem capacitate de depozitare de aproape 20.000 de tone.

 

Trebuie să fac aici însă o mențiune: pentru a continua activitatea în mod corespunzător, ar trebui ca prețul pe kilogramul de grâu să fie de 0,8-0,85 lei, iar la porumb de 0,7-0,75 lei kilogramul de boabe. În aceste condiții, ne-am acoperi cheltuielile.

 

R.F.: Ați vândut grâu imediat după recoltare?

 

G.T.: Am comercializat grâu după recoltare (foarte puțin însă). Speram ca prețurile să evolueze pozitiv. Tocmai de aceea o bună parte din producție a fost depozitată astfel că, atunci când vom găsi momentul să-l fructificăm, să obținem un preț aproape de cel care ne-ar satisface, în primul rând să acoperim cheltuielile și să ne rămână și nouă „un leu” pentru a reinvesti în noua campanie.

 

R.F.: Cât grâu ați comercializat și la ce preț?

 

G.T.: Prima tranșă de grâu – 2.000 de tone – a fost livrată către o companie multinațională, la un preț de 165 de euro condiții FCA, loco, adică 0,75 lei kilogramul. Nu este prețul cel mai bun, dar pentru perioada respectivă era în regulă.

 

R.F.: Se mai poate face performanță în agricultură dacă sistemul de irigații nu există sau nu este performant?

 

G.T.: După 34 de ani de agricultură, eu încă nu cred că trebuie să ne regăsim în zona producției de patru tone la hectar. Patru tone la hectar reprezintă doar potențialul pământului neirigat din România. Noi trebuie să obținem însă producții de opt tone de grâu la hectar, de 12 tone/ha la porumb. În condițiile în care știm că și la noi în țară seceta s-a instalat de ani de zile și pe timp ce trece se accentuează, dacă nu se vor lua măsuri pentru reabilitarea sistemelor de irigații, nu vom avea câștig de cauză pentru că noi producem puțin și scump. Vindem în aceeași piață în care ceilalți fermieri din vest produc mai mult și mai ieftin.

 

R.F.: Dețineți instalații de irigat? Dacă da, nu se explică producția de 4,2 tone de porumb boabe la hectar...

 

G.T.: Recunosc – dețin o instalație de irigat. Din păcate însă, n-am sursa de apă. Aici este un punct fierbinte. Problema m-a preocupat de mulți ani de zile, de când era în funcție fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. M-am ocupat cu dezvoltarea unei alternative la problemă cu specialiștii de la ANIF, am prezentat chiar și o soluție de rezolvare prin care care apa să vină de la Barajul Movileni, din Siret, și nu de la 96 de kilometri de unde vine acum.

 

De când nu s-a mai subvenționat energia pentru irigații, nimeni n-a dorit să mai ude. În condițiile anului 2015, cu toate greutățile care au fost, am încercat să aduc apa la capăt de linie, unde sunt eu, de la 96 de kilometri. Din 200.000 de metri cubi primă pompare, prin stația noastră au trecut doar 23.000 mc., puțin peste zece la sută din volumul de apă plecat. Și asta cu cheltuieli enorme!

 

Ca urmare a documentației pe care am depus-o la ANIF și la MADR, proiectul pe care noi l-am lansat, să vină apa din Siret în zona în care ne aflăm noi, s-a făcut un studiu de prefezabilitate. Acum este în lucru și studiul de fezabilitate. În prima etapă se pot iriga 14.000 de hectare și în a doua etapă alte 14.000 ha. Sunt organizații (printre care și a noastră) care deja au accesat Măsura 4.2.1., fonduri FEADR și, atunci, în situația când apa va veni, cheltuielile se vor reduce la jumătate, apa nu va mai petrece multe zile pe drum. Anul acesta, de la Galați și până la stația noastră, apa a făcut 14 zile, cu o viteză de 108 metri pe oră și cu o cheltuială enormă.

 

Tot legat de irigații, nu numai că am lansat proiectul cu alternativa din Siret. Deja am vorbit cu o firmă și vom face investiții suplimentare de circa 500.000 de euro în instalații de irigat de ultimă generație. În situația în care apa va veni, noi vom iriga în jur de 2.000 ha, suprafață udată ca la carte, cu siguranță cu cheltuieli la jumătate față de ceea ce se întâmplă acum.

 


Suspendați... doar din punctul unora de vedere

 

Revista Fermierului: În data de 20 noiembrie 2015 a avut loc o mișcare de forțe în Holstein RO. Dumneavoastră, Mihai Petcu și Eugen Popa ați fost suspendați. De ce?

 

Gavrilă Tuchiluș: Suspendați... doar din punctul unora de vedere. Eu deja am făcut o întâmpinare la decizie. Adunarea generală care a avut loc nu a fost statutară, legală. De aceea, le recomand celor care au făcut treaba asta să se întoarcă la lege și la statut și să comunice tuturor fermierilor activitatea care se desfășoară acum în Holstein RO. Eu n-am contestat niciodată valoarea efectivelor bovine din Holstein RO, decât activitatea lui Nicușor Șerban și pe cea a lui Ionuț Lupu; nu sunt transparente din punct de vedere economic. În plus, m-au preocupat cauzele neatragerii banilor de la buget din luna martie 2015 la zi, restanțele la plată foarte mari la salariați... și nu numai. Mai mult decât atât, dintr-un nucleu de 27.000 de capete, cred că fermierii care știu ce se întâmplă și cum ar trebui să se întâmple nu sunt mai mult de 10 în total. Restul, sunt acolo pentru a beneficia de subvenție, să fie la grămadă ca să poată să ia banii pentru COP și pentru Registru. Pentru controlul producției de lapte procentajul de plată este 35% achitat de noi și 65 de procente de stat. Noi trebuie să achităm sumele aferente asociației, iar aceasta, ca urmare a documentelor depuse, de la APIA să încaseze diferența, pentru bunul mers al lucrărilor specifice.

 

Cu siguranță, atât eu, cât și Mihai Petcu și Eugen Popa am vrut transparență. De aceea, am adresat în ședința cu pricina mai mult întrebări: de ce nu s-a respectat programul de ameliorare, bun sau rău? Dacă nu a fost bun, de ce nu a fost îmbunătățit? De ce nu s-au dus documente la MADR și la APIA pentru prelungirea acestui program? A fost deschidere maximă către această zonă din partea ANARZ și MADR. Și, atunci, cine este rău? Noi, cei care luăm atitutine că lucrurile trebuie să se întâmple conform legislației din România, bună, rea? Sau doi oameni care au transformat asociația într-un SRL al lor? Greu de răspuns...

 

R.F.: Cât ați încasat în 2014 ca subvenție pe cap de animal?

 

G.T.: În 2014 am încasat aproape 500 de lei pe cap de vacă. În perioada următoare, conform informațiilor vehiculate, sistemul va fi diferit: până la 250 de capete se va plăti o sumă, iar ca diferență cam 300 de lei pe cap de animal. Pentru mine însă, întotdeauna, acești bani – subvenția, au fost pentru noi investiții. Noi trebuie să facem producție și subvenția să fie un bonus. Dacă trăim din calamități și din subvenție, cred că nu este cea mai bună soluție.

 

Din punctul meu de vedere, legat de banii care se dau de la buget pentru controlul producției de lapte, de ce să analizăm un milion de vaci? Înainte de '90 existau ferme de elită și de acolo se lua genetica mai departe. Cei mai buni specialiști din România, atât din ferme, din mediul universitar, cât și din cercetare ar trebui să facă o comisie și să identifice nucleele cele mai bune din țară, iar de acolo să se ia să se facă genetică. Cum anume? În primul rând, ca să vii cu genetică repede, nu trebuie doar să folosești un taur sau să știi valoarea lui prin testare genomică. E bine și așa, dar trebuie să pornim de la bază.

 

Apoi, ar fi bine să fie stimulată performanța. Noi avem o experiență: și eu, și Nicușor Șerban am făcut transfer de embrioni. Sunt ferme în România cu un potențial ridicat. Atunci, eu pot sacrifica 30 de vaci și să le transform în donatoare, recoltăm embrioni și ne ducem către micii fermieri. Așa, evoluția ar fi mult mai rapidă decât prin transmitere de la un taur, într-o generație, două ș.a.m.d.

 

R.F.: Cât ați încasat pe litrul de lapte în ultima perioadă? Ați avut de suferit de pe urma scăderilor de preț din 2014?

 

G.T.: Acum iau 1,4 lei pe litrul de lapte, la o producție de 15.000 litri zilnic și la o cheltuială cu furajele de aproximativ 60 la sută din total. Avem un contract cu un partener cu care ne-am înțeles foarte bine. Atunci când a fost greu, am dat înapoi până la un preț pentru ca, acum, încet dar sigur, să creștem. Pentru ziua de astăzi (n.r. - finele lunii noiembrie 2015), 1.4 lei litrul de lapte este un preț aproape satisfăcător. Oricum, acum acoperim cheltuielile cu producția unui litru de lapte, dar am pornit de 1,7 lei. Anul trecut am avut pierderi din cauza scăderii de la 1,7 lei pe litru la 1,05 lei/litru, adică o pierdere de peste trei milioane jumătate de lei. (Ionel Văduva)

Publicat în Din fermă-n fermă!

În timp ce oierii protestau de zor, nemulțumiți de modalitatea cum a fost modificată Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic (amendată prin Legea 149/2015), parlamentarii noștri își asigurau fără jenă bătrânețile și își votau pensiile speciale.

 

Am sosit în Parcul Izvor în jurul orei 11:30 pregătit, ca de obicei, pentru o nouă întâlnire cu prietenii oieri. Eram sigur că voi da și de colegii jurnaliști, deja ciorchine pe lângă liderii crescătorilor de ovine care aveau să-și expună nemulțumirile și să îndemne la scandări, tablou similar cu protestele acelorași personaje din aprilie 2015 (aprilie, lună buclucașă, știm cu toții de ce!). Vă explic la urmă ce-i cu ea. Predestinat parcă.

 

Mă și vedeam fotografiind din nou dronele Jandarmeriei, așa cum făceam la cealaltă demonstrației a oierilor, cea din fața Palatului Victoria, de pe vremea fostului ministru Daniel Constantin, instrumente de ultimă generație menite să fie adevărați „ochi din cer” ai bravilor soldați în albastru. Ceva însă nu se lega. Drone nu erau (cel puțin nu le-am văzut eu), jandarmii călare fraternizau deja cu oierii, discutau de vaccinările cailor, lucruri serioase, nu glumă. A, și n-am mirosit iz de gaz lacrimogen.

 

Am văzut însă cu ochii mei amploarea evenimentului abia când am ajuns „la o aruncătură de băț” de intrarea în Camera Deputaților, zona Izvor. N-am avut prea mult timp de contemplare. Căutam deja cu fervoare prima „victimă”, un lider al oierilor care să-mi povestească de ce sunt acolo; un „vox” absolut necesar.

 

Imediat am dat cu ochii de Dumitru Andreșoi, „regele ciobanilor” catalogat prea ușor de presa de scandal. Asta în timp ce mă gândeam olecuț cum e să faci comerț cu cușme (da!, din blană de miel, neagră), așa, ca de la oier la oier.

 

Domnia sa înroșea însă telefonul. Negocia prezența sa la sediul APIA pentru a discuta în jurul orei 14 situația subvenției pe cap de animal. Ne cunoșteam. Mi-a cedat câteva minute. L-am „luat” direct cu carnetele de comercializare, problema-generatoare-de-țepe printre oieri: „La carnetele de comercializare, una dintre probleme este când se eliberează formularul de către fermier; se semnează că s-au primit banii. Este o mare aberație pentru că fermieri de-ai noștri au livrat animalele către anumite firme, iar acestea nu le-au mai dat banii. Acolo apărea însă că oierii au încasat sumele, iar acest lucru nu se întâmplase. Peste 5.000 de lei nu mai ai voie să încasezi cash, ci prin bancă. Unii cumpărători de rea-credință au spus că renunță la cash și fac virament bancar; nu au mai depus banii în cont. În Cluj, știu câțiva fermieri din niște comune de acolo care au rămas fără niciun miel. Toții mieii i-au dat și n-au încasat niciun ban. Sunt oameni disperați. Cumpărătorii de rea-credință au de obicei firmele în insolvență sau în faliment. Mai recuperează dacă ai ce. N-ai ce-i face”.

 

A trebuit să opresc reportofonul. Telefonul lui Andreșoi suna încontinuu. M-am ținut însă scai de om și l-am „prins” iar. „Cum domnule Andreșoi?”, îl chestionam eu pe hunedorean, „De efectele nefaste ale Legii 407 nu discutăm?”. Atât mi-a trebuit: „Părerea mea că suspendarea efectelor legii 407 ar trebui făcută prin Ordonanță de Urgență și pe urmă s-o modificăm cum trebuie. Sincer, nu am cuvinte să calific o asemenea lege. Stau și mă gândesc – suntem de rânsul Europei. Și aceste amendamente aberante au fost introduse în acest an! Anomalia la fondurile de vânat este următoarea: – pe proprietatea mea, vânătorul poate vâna. Este proprietatea mea personală, nu i-am concesionat lui terenul să vâneze, dar el o poate face! Și totul în baza legii! Dacă și terenul meu este limitrof suprafeței concesionate de vânători, ei tot pot să treacă cu mașinile pe terenurile mele, să împuște tot. Aici vorbim de terenuri în proprietate și în arendă. Eu am mii de hectare, credite la bănci”. Epuizasem subiectul stabulației obligatorii la oi. Nu se epuizase însă recitalul. Am continuat să fiu umbra lui Andreșoi, în condițiile în care domnia sa se alăturase deja altui grup de jurnaliști. Hop și eu! Am prins ca din zbor subiectul dureros al numărului de câini la stână. Nu înțelegeam însă dacă în ochii oierilor care ne înconjuraseră erau lacrimi sau nu. Eu eram atent tot la Andreșoi.

 

„La mine în zona de munte, unde pășunez eu, am nevoie de minim cinci câini la turmă, maxim opt-nouă (asta la o mie și ceva de oi). Cum să acopere doar trei câini suprafața pe care se împrăștie 1.500 de oi? La 1.000 de oi, în zona de munte, nevoia minimă este șapte-opt câini. Animalele sălbatice s-au înmulțit în România de intră chiar și peste noi în case. Dezastrul cinegetic s-a făcut nu din cauza câinilor, ci din cauza vânatului excesiv și tăierilor abuzive de masă lemnoasă. S-au distrus habitatele vânatului și au intrat la noi. Ne mănâncă animalele, ne mănâncă pe noi în case, acolo s-a făcut dezastrul, nu la noi. Câinii noștri mănâncă urs sau lup?

 

La rasa Țurcană care este o rasă rustică, de exemplu, cât este pământul «gol», fermierul îi dă un surplus de 300-400 de grame de porumb. Intrând cu ele pe stabulație, trebuie să le asiguri fân, lucernă, să crești la un kilogram de porumb; costul pe cap de animal crește cu cel puțin 50-60 la sută”.

 

Era clar pentru mine. Lucrurile se precipitau. Oricum, veneau spre noi valuri-valuri de oieri cu mițoase, cu clopuri sau căciuli, ghioage, geci de piele, pantofi, jeanși, talăngi, fluiere, vuvuzele, smartphone-uri; fiecare cu ce putea. Nu m-am dezlipit însă de sursă.

 

„Este un război mai vechi. Au fost diferențe de opinie între noi și vânători; acum s-au acutizat. Ei încet, încet, au încercat să pună stăpânire legislativ pe noi. Ce război economic să am eu cu vânătorul când ăla nu produce nimic? Nu este concurentul meu. Ăla distruge. Noi am depus amendamente în Comisia de Agricultură pe noul act normativ care a modificat Legea 407, dar nu s-a ținut cont de ele”, a conchis Andreșoi. „Gata! Vorbim după!”, a tăiat-o rapid. Nu era o mare problemă. Apăruse la orizont Marcel Andrei, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România.

 

„Nu vrem suspendarea Legii 407. Vrem abrogarea ei!” - Marcel Andrei

 

Nu mi-a fost greu să dau de „șeful” oierilor din această zi. El a întocmit lista cu revendicări. Era clar că era un „must” să vorbesc și cu el. Concurența era la coadă...

 

Prima întrebare, primul punct pentru mine: „Ce vreți să faceți cu Legea 407? Doriți suspendarea ei, așa cum mi-ați spus ieri? Doriți Ordonanță de Urgență?”. Se vorbea deja de abrogare. Eu calculam însă. Ca la șah. Vine „pe țeavă” întrebarea cu subvențiile, încă ceva, și gata materialul. Știm deja că se poartă „spargerea” informației în presa agricolă online. Să fie multă (recunosc, și eu îmi doream asta). Mi-am dat seama însă că doar din știri, n-ai cum să povesteși ce-a fost la Palatul Parlamentului astăzi, 15 decembrie, zi cu soare, așa, cam de primăvară, de plimbat pe lângă oi pe tăpșan. Într-o lună a lui aprilie?

 

Imediat, șeful Sindicatului Oierilor a „percutat”: „Noi nu vrem suspendarea legii, cerem direct abrogarea, după care să se formeze o comisie mixtă (...). Ca o paranteză, Ministerul Agriculturii este instituția care trebuia să ne reprezinte în primul rând interesele. Către MADR am înaintat adrese nenumărate pentru a intermedia o comisie interministerială formată din Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și noi, pentru a avea o discuție pe această lege, s-o armonizăm, să fie bine pentru toată lumea. Am fost refuzați. Nu au făcut nimic, așa că nu ne putem aștepta la cine știe ce pretenții din partea Ministerului Agriculturii”. Cam scump la vorbă domnul Andrei. Sau nu pusesem eu întrebarea cum trebuie?

 

Am virat-o direct către subvenție (subiect aflat pe lista de revendicări, alături de câini cu jujeu, stabulație forțată și altele), în speranța că voi obține mai mult. Deja se prefigura „marfă” pentru un articol pe cinste, mai ales că Marcel Andrei îl luase deja în cătare pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin: „Cu subvenția, ceea ce a făcut domnul fost ministru (n.r. - Daniel Constantin), cu toate că de morți se vorbește numai de bine, efectiv și-a bătut joc de noi, de crescătorii de animale. În primul rând, de la emiterea celebrului Ordin 619 de depunere a cererilor care a fost emis târziu, foarte prost, foarte stufos. Încă de pe atunci eu l-am atenționat pe domnul ministru și i-am spus că acest Ordin nu poate fi înțeles nici de angajații APIA, dar decum de un crescător. Răspunsul dânsului a fost foarte simplu – angajații APIA trebuie să-l înțeleagă pentru că le-am mărit salariul cu 60%. Dacă le-a mărit salariul înseamnă că trebuie să le bage și mintea în cap?

 

La ovine, subvenția este undeva la 20-22 de lei pe cap de oaie. Se mai dă plata decuplată de producție pentru cei înscriși în Registrul Genealogic încă 7 euro, dar la cerințele care sunt acolo, crescătorii nu le pot îndeplini și acolo riscă inclusiv dosare penale pentru că ar fi fals în declarații. Eu i-am sfătuit pe crescători mai bine să renunțe la cei șapte euro decât să să se trezească cu dosare penale. Eu efectuez controlul oficial al performanței la bovine. Ei, să știți că și aici deconturile se fac cu mare întârziere, tot felul de piedici avem din partea acelei agenții denumite ANARZ, dar pentru noi nu sunt banii să ni se plătească deconturile pentru manoperă, dar pentru ei s-au găsit bani să cumpere o flotă de mașini de Skoda cu care să se plimbe”, conchidea Marcel Andrei. Deja și el avea alte treburi și părăsea careul de jurnaliști.

 

Lucrurile începeau să se precipite, cădeau primele garduri ale Jandarmeriei. Dar eu îl vedeam pe Dorin Cojocaru, directorul general APRIL, un prieten al oierilor. Ratam momentul? Aveam pe altcineva pe lângă mine? Nu! Pe el atunci.

 

„Câinii sunt angajații mei. Tu, stat, îmi limitezi numărul de angajați?” - Dorin Cojocaru

 

Cum opinia sa este respectată în sectorul laptelui, a fost și este alături de fermieri, dar și de partea procesatorilor, cum cota laptelui de oaie și capră cuprinde 20% din piața procesării, și acest sector trebuia să-și exprime părerea. „Aplicabilitatea Legii 407 ar putea genera probleme în piață? E moral ce se întâmplă cu acești oameni?” Răspunsurile lui Dorin Cojocaru (ca simplu cetățean, nu șef APRIL) au venit ca unse...

 

„Nu este moral, pentru că toată transhumanța (tradiție românească) se distruge. Este neconstituțională legea. Pe terenul meu pot să fac ce vreau. Cu numărul de câini este o aberație. Eu cred că se încalcă legea protecției animalelor. Ce fac? Îmi omor câinii acum? Eu trebuie să apreciez în funcție de rasă numărul de câini cu care îmi fac treaba, așa cum orice persoană poate ține oricâți câini vrea, atâta timp cât plătește impozit. Nu mă restricționezi tu stat pe mine fără să-mi dai soluții! Sunt angajații mei! Tu îmi limitezi numărul de angajați? Este discriminatoriu, neconstituțional și facem legi aberante fără să dăm soluții.

 

Din total lapte procesat în România, laptele de oaie reprezintă cam 20%. În cazul în care nu se va rezolva prea repede această problemă legislativă, va exista un impact asupra ofertei de lapte de oaie și capră. Oierii noștri nu au grajduri construite pentru stabulația de iarnă. La noi este transhumanță – vara la munte, iarna la șes. Pe mine mă deranjează că sunt specialiști în Comisia de Agricultură și nu sunt solidari cu oierii”, declara pe fugă Dorin Cojocaru. Prietenii săi Ionică Nechifor, Marcel Andrei și alții fugeau către garduri. Jandarmii cedaseră fără violență/ripostă baricada din fața Palatului Parlamentului. Oierii erau deja pe gard și scandau: „Hoții! Hoții!”. Dacă eram în pantofi de parlamentar, sigur îmi era frică. „Ce noroc pe mine. Sunt gazetar”.

 

Am luat-o la pas cu valul de protestatari către Piața Constituției și apăsam cu înverșunare butonul declanșator al aparatului de fotografiat. „Moment memorabil. Trebuie să am fotografii la arhivă”. Ce bine că am făcut asta. Reportofonul înregistra efectul sonor în continuare.

 

„Sunt și vânător, și crescător de animale. Voi fi nevoit să «fac dispăruți câinii» sau să-i ascund” - Pop Eremia, Reghin

 

Încă nu luasem hotărârea dacă să plec sau nu. Marea masă de oameni se spărsese și grupuri masive înconjurau deja Casa Poporului. Zona intrării la Senat era ocupată. Senatoarea Cristiana Anghel avea discuții cu un grup de protestatari, situație care la un moment dat a degenerat.

 

Am rămas însă în Piața Constituției. Trebuia să ascult testimonialul unui baci sprijinit în ciomag. După port, părea un oier înstărit, cu multă carte. Ce era important, jurnaliștii, ciorchine lângă el. M-am apucat de treabă. Discuția ajunsese la numărul de câini. Ce m-a atras? Că vorbea la mișto de unii deputați ca fiind noua „nobilime” a țării: „Am în jur de 600 de oi și câini șase. Eu sunt și vânător, întâmplarea face, și crescător de animale. Ce-o să fac? Suntem puși în situația ori să dispară câinii, ori să-i ascund. Eu sunt convins că acest subiect a pornit de la doi-trei senatori și deputați (printre care și Atilla Kelemen) și apoi s-a extins apoi la un număr foarte mare de senatori și deputați care se consideră noii nobili ai României.

 

Există riscul însă ca acest subiect să se transforme indus într-un conflict între vânători și crescătorii de animale. Este fals. (...) Vânătorii trebuie să-și vadă dimensiunea lor sportivă, cum a fost de când este lumea, de când aveam grofi; ne lăsau să vânăm. Și păstorii să-și crească animalele. Nu se poate veni cu bocancul”.

 

Îmi era de ajuns. Dar nici acum n-am putut pleca. O fanfară cânta vesel lângă noi. Doi oieri dansau în jurul cușmelor. Jandarmii nu mai aveau căștile de protecție pe cap. Delicios moment. Inedit. O mașină TVR a oprit și a înregistrat dansul. Doar eu și cameramanul (pe care întâmplător îl cunoșteam) eram lângă oierii cântăreți. Și eu, și Marius (că așa îl cheamă), încercam să găsim un loc mai bun pentru a surprinde momentul. Gata. Era momentul să plec.

 

Dansul oierilor (video)

 

Șeful Comisiei de Agricultură, Nini Săpunaru, recunoștea la televizor că vânătorii au făcut un lobby puternic pentru legea în cauză

 

Când am auzit asta, iar mi s-au aprins beculețele. Noi nu avem vreo lege care să reglementeze lobby-ul. Locația în care mă aflam îmi permitea înregistrarea audio. Jurnaliștii, bineînțeles ciorchine (scuze pentru repetiție) la ieșirea din sala Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților. Se terminase întrunirea cu oierii. La acea oră, soluția viabilă era încă Ordonanța de Urgență menită să schimbe parte din actul normativ blamat de oieri.

 

„Rolul unei Ordonanțe de Urgență, că de aceea este OUG, este să clarifice anumite chestiuni de urgență. Dacă sunt două-trei articole care deranjează acut în această perioadă le rezolvăm acum, repede. Restul articolelor pe care le acuză oierii, avem timp să le discutăm în comisii și să vorbim.

 

Să știți că și noi am votat la un moment dat împotriva acestei legi. Și președintele a întors-o. Această lege nu a fost numai opera Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a fost și a Comisiei de Mediu. Până la urmă trebuie să existe o Lege a vânătorii. Că se pot face anumite mișcări, că majoritatea parlamentară la acel moment a avut o viziune greșită, asta este de rezolvat.

 

Nu există vânător care să nu-și fi susținut această lege, au avut un lobby extrem de puternic, recunosc acest lucru, dar asta este absolut normal, se întâmplă în Parlament tot timpul când sunt legi care sunt importante pentru anumite categorii de persoane. Să nu uităm că această lege a fost întoarsă din plen de două ori, a stat un an de zile în Parlament până a ieșit în această formă. Este o greșeală. Cred că acel text cu pășunatul este o greșeală, adică nu era rolul Legii vânătorii să vorbească de interzicerea pășunatului de la 5 decembrie la nu știu cât; asta era treaba Agriculturii. Trebuia s-o lase la Legea zootehniei”, preciza Săpunaru undeva pe la ora 16.

 

Lovitura de grație via Dan Suciu: „O lege inițiată în Parlament nu poate fi modificată prin Ordonanță de Urgență”. Fault!

 

Mulțumită televizorului, eram „prezent” și în sala de presă a Guvernului, locul dării de seamă a Executivului în fața mass-mediei. Grațios, purtătorul de cuvânt al Guvernului condus de Cioloș, Dan Suciu, dădea lovitura de grație oierilor. Nu merge cu Ordonanța de Urgență.

 

Deja, într-o zi, s-a discutat de suspendarea Legii 407, de abrogarea ei, de modificarea ei prin Ordonanță de Urgență. Care să mai fie soluția rapidă de modificare a actului normativ? Se prefigurează din ce în ce mai mult „previziunea” lui Tinel Gheorghe, deputat PNL, conform căreia mai devreme de luna martie-aprilie (tot aprilie!) Legea 407 nu va putea fi modificată. Guvernul însă lucrează. Pentru oieri.

 

„Au loc întâlniri la nivelul ministerelor cu secretarii de stat pentru a analiza care sunt soluțiile și a înțelege mai exact revendicările oierilor. Cunoaștem, sigur că da această problemă a oierilor, fiind evident într-un domeniu apropiat domniei sale (n.r. - Dacian Cioloș), dar trebuie găsită acea soluție tehnică și legală care să poată mulțumi pe toată lumea. În cel mai scurt timp, Guvernul va veni cu o soluție tehnică și legală care să răspundă solicitărilor.

 

Nu urgența este problema, este vorba de natura legii pe care trebuie s-o modificăm. Este o lege inițiată în Parlament, trecută prin Parlament. În consecință, pe acest proiect de lege nu poate să se emită o Ordonanță de Urgență care să modifice efectiv acest proiect de lege. Chestiunea în sine poate fi cumva reglementată și asta vom încerca să facem, să încercăm să reglementăm printr-un act normativ. Dar, o modificare punctuală pe cele două puncte luate în discuție în cursul acestei zile nu poate avea loc în scurt timp.

 

Vom găsi o altă formulă legislativă care să cuprindă revendicările oierilor într-o formulă sau alta. Asta depinde foarte mult de cum se negociază și care sunt punctual solicitările domniilor lor, dincolo de aceste chestiuni pe care le-am avut zilele acestea în discuție, cu pășunatul și numărul câinilor. La nivelul ministerelor se caută această soluție în acest moment și vom veni în cel mai scurt timp cu un răspuns tehnic și legal”, preciza Suciu.

 

Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu cele aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie».

 

Astăzi, aleșii din Parlament și-au acordat între două și 6 mii de lei lunar, la pensie, în funcție de numărul mandatelor petrecute ca senatori sau deputați. Șefii lor sunt însă si mai castigati. Un ales cu vechime și cu funcții de conducere poate câștiga peste 11 mii de lei. Liberalii au fost singurii care s-au împotrivit acestor privilegii. Cu aplauze și urale, parlamentarii au adoptat cu amendamente o cerere de reexaminare a legii pensiilor speciale a președintelui Klaus Iohannis. În document, șeful statului le ceruse astă-vară să renunțe la aceste privilegii. Parlamentarii nu au fost de acord.

 

Până la urmă cu ce s-au ales azi oierii? (Ionel Văduva).

Publicat în România Agricolă
Pagina 7 din 7