Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Accentuarea ratei anuale de creștere a prețurilor de consum ale bunurilor alimentare aferente trimestrului IV al anului trecut (+1,3 puncte procentuale față de ultimele trei luni ale lui 2016) a fost pusă cu precădere pe seama a patru categorii de produse: ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație, se menționează în Raportul asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017, Caseta 1. Dinamica prețurilor alimentelor în trimestrul IV 2017.

Specialiștii Băncii Naționale care au întocmit raportul precizează că intensificarea constatată poate fi asociată în bună măsură condițiilor interne (lărgirea excedentului de cerere agregată, costuri în creștere cu forța de muncă și utilitățile), componenta externă jucând și ea un rol decisiv în unele cazuri.

„Determinantă în acest sens este tendința de integrare în lanțurile internaționale de valoare adăugată la nivelul procesatorilor și al retailerilor, rezultanta acestui proces fiind corelarea tot mai puternică a prețurilor din România cu cele din UE de-a lungul lanțului de producție (de la poarta fermei până la consumatorul final)”, potrivit raportului asupra inflației.

În viziunea analiștilor BNR, contribuția decisivă la accelerarea inflației bunurilor alimentare în ultimul trimestru al anului 2017 a revenit evoluției prețului ouălor (+0,5 puncte procentuale), rata anuală triplându-se pe parcursul intervalului analizat (de la 14,7 la sută în septembrie la 43,6 la sută în decembrie 2017).

„Șocul a fost comun statelor membre ale UE, fiind determinat de restrângerea severă a ofertei la nivel comunitar, ulterior identificării unui pesticid interzis în anumite loturi comercializate într-o mare parte a statelor membre. Ca urmare, prețul ouălor la poarta fermei, la nivel european, a atins un vârf în luna noiembrie (dinamică anuală de aproape 60 la sută), fiind însă probabilă o corecție în viitorul apropiat, pe măsură ce oferta se reechilibrează”, conform documentului BNR.

Untul, un alt motiv de accelerare a inflației bunurilor alimentare

Ca urmare a majorării nivelului cererii globale, precum și a restrângerii ofertei din partea principalilor producători europeni (Germania, Franța) – factori externi decisivi –, prețul untului în România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut un salt amplu (+14 puncte procentuale la nivelul ratei anuale, până la 22,8 la sută în luna decembrie). De altfel, prețurile aferente grupei lapte și produse lactate au crescut continuu începând cu a doua parte a anului 2016, ajungând în decembrie 2017 la o rată anuală de 4,6 la sută.

În plus, mai spun specialiștii BNR, cu toate că în piața locală de procesare a laptelui predomină materia primă obținută autohton, dinamica prețurilor de consum interne mai este corelată cu evoluțiile externe (coeficienții de corelație cu prețurile agricole și cu cele de consum din UE pentru ultimii trei ani s-au situat la 80 la sută și, respectiv, la 84 la sută, valori superioare celei de 70 la sută înregistrate față de prețurile agricole interne).

„Explicația este oferită de integrarea în lanțurile de valoare adăugată, care vizează nu doar segmentul de retail, prin prezența marilor operatori comerciali europeni, ci și segmentul de procesare, de asemenea dominat de companii de talie internațională, care optimizează activitatea de producție la nivel european, astfel încât anumite sortimente ale brandurilor locale achiziționate sunt fabricate în exterior și apoi importate pentru desfacere pe piața autohtonă. Relocarea unei părți a producției în alte state membre a fost realizată, probabil, din rațiuni de eficientizare a costurilor, unele deficiențe de natură structurală, precum fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole, dar și nivelul (mai) scăzut de înzestrare tehnologică a capacităților de producție existente, antrenând costuri mai ridicate ale producției pe plan intern”, se menționează, de asemenea, în Caseta 1 a raportului.

Analiștii BNR au mai menționat absența investițiilor în respectarea nivelului cerințelor de calitate/igienă, de altfel condiții nu o dată cerute de procesatori, doar 25% din producția internă de lapte ajungând să fie transformată în produse lactate.

„Din perspectiva fragmentării, cazul producătorilor de lapte este poate cel mai concludent, 90 la sută din efectivele de vaci pentru lapte aflându-se în exploatații individuale (majoritatea, de mici dimensiuni, cu o medie de două capete/exploatație). Prin urmare, în absența unor investiții care să permită respectarea cerințelor de calitate/igienă și cantitate cerute de procesatori, dificil de realizat pe cont propriu, doar un sfert din producția totală ajunge în procesare, restul fiind destinat autoconsumului, vânzării pe piața țărănească și comercializării neorganizate. În aceste condiții, pe lângă costurile suplimentare impuse de procesarea laptelui astfel colectat, puterea de negociere a fermierilor este foarte scăzută, astfel încât prețul de consum este apropiat de media europeană, în timp ce prețul la poarta fermei este, de multe ori, cel mai mic din UE”, se afirmă în raport.

Segmentul procesatorilor de lapte este foarte concentrat (primii cinci jucători dețin aproape jumătate din piață), menționează analiștii BNR. Cele mai importante companii sunt de talie internațională, desfășoară operațiuni în mai multe state, de-a lungul întregului lanț de producție, iar decizia cu privire la ce, cât și unde să producă are la bază exclusiv criteriul optimizării costurilor. Extinderea rețelelor internaționale pe teritoriul României vizează astfel nu doar segmentul de desfacere, dominat de marii operatori comerciali, ci, într-o anumită măsură, și categoria procesatorilor, în timp ce la baza lanțului de producție fenomenul este încă într-o fază incipientă.

Cu toate că prezența acestor entități reprezintă o oportunitate pentru sectorul agroalimentar autohton, având în vedere beneficiile asociate (cerere stabilă, acces la know-how), deficiențele structurale evidențiate, precum și starea actuală generală precară a capitalului productiv (din punctul de vedere al gradului de tehnologizare) erodează atractivitatea economiei locale pentru noi investiții. Concret, competitivitatea scăzută s-a concretizat în opțiunea multor companii (comercianți, dar și procesatori) de a livra către consumul final produse fabricate în exterior, importurile de acest tip explicând practic deteriorarea balanței comerciale pe segmentul alimentar în ultimii ani, în condițiile în care progresele realizate de exporturi, deși există, sunt încă foarte timide.

În luna decembrie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 4,1% faţă de luna noiembrie 2017 și cu 10,9% faţă de luna decembrie 2016, se arată în comunicatul INS din 9 februarie 2018.

În luna decembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.109 tone (+4,1%).
Creșteri ale producţiei în luna decembrie 2017 comparativ cu luna noiembrie 2017 s-au înregistrat la smântâna de consum cu 463 tone (+8,2%) și lapte de consum cu 814 tone (+3,0%).

Principalele produse lactate la care producția a scăzut au fost: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1915 tone (-10,7%), unt cu 109 tone (-9,3%) și brânzeturi cu 243 tone (-3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna decembrie 2017, faţă de luna noiembrie 2017, cu 1986 tone (+14,7%).

Publicat în Știri interne

În perioada ianuarie - noiembrie 2017, cantitatea de lapte colectat de unităţile de procesare din România s-a majorat cu 7,6%, până la 949.952 de tone, iar producţia de lapte de consum a totalizat 262.290 de tone în primele 11 luni din 2017, fiind mai mare cu 4,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totodată, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate în perioada menţionată la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) - cu 11.979 de tone (+6,5%), unt - cu 403 tone (+3,8%) şi brânzeturi - cu 2.847 de tone (+3,5%).

Pe de altă parte, producţia a scăzut la smântână de consum cu 2.938 de tone (-4,6%).

Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2017, faţă de luna octombrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile de procesare a scăzut cu 9,6% (7.974 de tone), până la 75.272 de tone.

De asemenea, scăderi ale producţiei în noiembrie faţă de octombrie s-au înregistrat la smântâna de consum, cu 471 de tone (-7,7%), brânzeturi, cu 235 de tone (-3,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 351 de tone (-1,9%).

Principalele produse lactate la care producţia a crescut în perioada analizată au fost: untul, cu 140 de tone (+13,5%), şi laptele de consum, cu 314 tone (+1,2%).

Potrivit datelor INS, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în noiembrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la unităţile de procesare a crescut cu 8.040 de tone (+12%). Producţia a crescut la laptele de consum cu 2.899 de tone (+12,1%), la brânzeturi, cu 684 de tone (+11,1%), la laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.698 de tone (+10,5%), iar la smântâna de consum, cu 98 de tone (+1,8%).

În schimb, producţia de unt a scăzut cu 38 de tone (-3,1%). Şi cantitatea de lapte brut importat a scăzut uşor în noiembrie 2017, cu 99 de tone (-0,7%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Piata agricola

Potrivit FAO, în 2017, la nivel mondial, importurile de alimente au totalizat aproape 1.413 miliarde de dolari, în creștere cu șase procente de la an la an, chiar dacă preţurile produselor alimentare au fost în general stabile, a anunțat joi, 9 noiembrie 2017, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) citată de AFP și Agerpres.

Situându-se la nivelul celei de-a doua mari valori înregistrate vreodată, această notă de plată majorată se explică printr-o creştere a cererii alimentare mondiale, precum şi prin creşterea tarifelor pentru transportul de marfă. FAO este îngrijorată de implicaţiile economice legate de creşterea facturii importurilor alimentare pentru ţările cel mai puţin dezvoltate şi ţările cu venituri reduse.

„Costurile importurilor au crescut considerabil, în consecinţă facturi mai mari nu se traduc automat în cantităţi mai mari de alimente cumpărate”, precizează economistul FAO Adam Prakash.

Prin vocile sale autorizate, organizația afirmă că această creştere a costurilor importurilor alimentare intervine într-un moment în care stocurile sunt robuste, prognozele privind recoltele sunt bune, iar pieţele de produse alimentare sunt bine aprovizionate.

De exemplu, deşi preţul mondial al grâului a rămas constant, preţul pentru grâul roşu de primăvară din SUA, un tip de grâu utilizat pentru producţia de paste, era cu 40% mai mare în luna iulie 2017 decât în luna iulie 2016. Totodată, indicele preţului untului calculat de FAO a crescut cu 41% în 2017, adică de trei ori mai mult decât s-a majorat indicele preţului produselor lactate. Aceasta, deşi producţia mondială de lapte este prognozată să crească cu 1,4%, graţie unui avans de 4% în India.

FAO susţine că sectorul creşterii animalelor şi lactatelor este deosebit de dinamic. Potrivit Organizaţiei, factura de plată pentru importurile globale de carne va atinge în acest an valoarea-record de 176 de miliarde de dolari, în creştere cu 22%, comparativ cu 2016.

Publicat în International