Afişez elemetele după tag: zahar - REVISTA FERMIERULUI

Conform anunțului făcut joi, 7 noiembrie 2019, de vocile autorizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la zahăr şi cereale.

Concret, luna trecută, acest indice a avut o valoare de 172,7 puncte, în creştere cu 1,7% faţă de luna precedentă.

În ceea ce privește preţul la zahăr, acesta a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon.

Totodată, preţul la cereale a cunoscut un reviriment de 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Pe de altă parte, a scăzut preţul lactatelor cu 0,7% luna trecută.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit, joi, estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu aproximativ două milioane de tone, până la 2,704 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 1,8% faţă de nivelul din 2018.

Producţia globală de grâu ar urma să ajungă la 765 de milioane de tone, în scădere cu aproape un milion de tone faţă de precedenta prognoză, dar în creştere cu 4,5% faţă de 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au afirmat analiștii organizaţiei internaţionale, citați de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola

Intenţia executivului de la București de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr este o măsură discriminatorie şi disproporţionată, pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar trei procente din aportul caloric zilnic al unui adult, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat, afirmă Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), într-un comunicat remis joi, 1 august 2019.

„Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a aflat cu mare surprindere, din presă, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr. Considerăm că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român”, afirmă producătorii de băuturi răcoritoare.

ANBR aminteşte că, în urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot, în plen, o iniţiativă similară a USR, de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare.

„Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie. ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată, taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult”, mai precizează sursa citată.

Organizația citată precizează că a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind „efectele nefaste” ale aceste iniţiative pentru economia românească, respectiv creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foarte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60 000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.

„Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat, în primul rând, prin programe de educaţie şi informare, şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul dintre cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De altfel, această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunţat, în 2014, la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populaţiei, iar industria băuturilor răcoritoare, precum şi cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, atrage atenţia ANBR.

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare este o asociaţie nonprofit, al cărei scop este să reprezinte interesele membrilor săi. ANBR este membru Romalimenta (Federaţia Patronală din Industria Alimentară) şi UNESDA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).

Publicat în Știri interne

Majorarea prețurilor cerealelor înregistrată la finele anului trecut și contracarată de ieftinirea zahărului nu a schimbat cu aproape nimic nivelul indicelui global al preţurilor produselor alimentare, conform anunțului făcut joi, 10 ianuarie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Acesta a rămas practic neschimbat în decembrie 2018, comparativ cu luna anterioară. Astfel, luna trecută, acest indice a înregistrat o valoare de 161,7 puncte, comparativ cu un nivel de 161,6 puncte în luna noiembrie 2018.

În cele 12 luni ale anului trecut, aceste indice a înregistrat o valoare medie de 168,4 puncte, în scădere cu 3,5% faţă de 2017 şi cu aproape 27% sub nivelul de vârf de 230 de puncte atins în anul 2011, a anunțat FAO, citată de Reuters și preluată de Agerpres.

„Preţul zahărului a scăzut pentru cea mai mare perioadă a anului 2018, iar preţurile la legume, ulei, carne şi lactate au scăzut şi ele, comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, preţurile internaţionale la toate categoriile importante de cereale au crescut în 2018”, se menționează în informarea FAO.

Conform estimărilor din luna decembrie, FAO se aşteaptă la o scădere a producţiei mondiale de grâu şi porumb în 2018, în timp ce recolta de orez ar urma să atingă o nouă valoare-record.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

În condițiile în care efectele majorării prețului zahărului au fost contracarate de cele ale grâului, uleiurilor vegetale și lactatelor, aflate în coborâre, joi, 4 octombrie 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că, la nivel global, în luna septembrie a.c., prețurile alimentelor au înregistrat o tendință generală de scădere.

În fiecare lună, FAO publică propriul său indice global al preţurilor la produsele alimentare (Food Price Index) care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. Astfel, luna trecută, acest indice a scăzut la 165,4 puncte, de la 167,7 puncte în august.

În paralel, pentru anul în curs, organizația a anunţat că se aşteaptă la o producție mondială de cereale de 2,591 miliarde tone, cu 63 de milioane tone, sau 2,4%, mai puţin decât producţia-record înregistrată în 2017. Recentele estimări ale FAO pentru recolta mondială de grâu din 2018 au fost menţinute aproape neschimbate, la 722,4 milioane tone, cea mai mică valoare înregistrată după 2013.

Cel mai semnificativ declin lunar al preţurilor s-a înregistrat în septembrie la porumb, analiştii aşteptând o producţie ridicată în SUA. Şi preţul grâului a scăzut, reflectând perspectivele unei recolte mai mari în Rusia.

Publicat în International

Pe fondul intensificării problemelor cu disponibilul pentru export care au majorat costurile producătorilor, cât și ca urmare a întăririi piețelor globale de profil, prețurile grâului rusesc s-au majorat săptămâna trecută, au anunțat analiștii specializați, luni, 9 martie 2018.

Prețul la Marea Neagră a grâului rusesc cu un procentaj de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în aprilie, a atins un nivel de 210 dolari SUA (FOB) la finele săptămânii trecute, cu doi dolari mai mare decât săptămâna anterioară celei de referință, potrivit IKAR, agenția de consultanță agribusiness, citată de Reuters.

SovEcon, o altă agenție de consultanță cu sediul la Moscova, a cotat grâul FOB de proveniență rusească la un nivel de 208 USD tona, în creștere cu un dolar american, în timp ce orzul a rămas stabilizat la nivelul a 217 USD tona. În plus, prețul porumbului cu aceeași origine s-a majorat cu doi dolari, până la un nivel de 201 USD tona.

De la 1 iulie 2017 (debutul sezonului) și până la data de 4 aprilie 2018, Rusia a exportat 39,99 milioane de tone de cereale, incluzând aici 31,19 milioane tone de grâu, conform datelor Ministerului rus al Agriculturii.

Datele statistice spun totodată că nivelul comerțului peste graniță cu cereale este în creștere cu 39,3 la sută față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

În partea europeană a Rusiei, la finele săptămânii trecute, prețurile interne EXW pentru grâul de clasă III s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 8.775 ruble tone, potrivit SovEcon. Stocurile EXW nu includ costuri de livrare.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut și ele cu 100 de ruble, până la un total de 19.925 ruble tona, au adăugat analiștii SovEcon. Pe de altă parte, prețurile domestice ale uleiului de floarea-soarelui au rămas aceleași, la un nivel de 43.250 ruble tona, în timp ce uleiul pentru export a crescut cu 5 dolari, până la un total de 750 USD tona.

În fine, indexul IKAR al prețului zahărului alb pentru sudul Rusiei indică un nivel de 498,44 USD tona, la finele săptămânii trecute, în creștere cu 10,21 USD față de săptămâna anterioară celei de referință.

Publicat în International

Impulsionat de majorarea preţurilor la cereale şi lactate, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în martie 2018, comparativ cu luna precedentă, potrivit anunțului făcut joi, 5 martie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Instituția publică frecvent propriul său Food Price Index care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna martie 2018, acest indice a urcat cu 1,1%, comparativ cu luna precedentă, o creştere similară cu cea înregistrată în februarie 2018, până la un nivel de 172,8 puncte. Comparativ cu situaţia din luna martie 2017, preţul internaţional al alimentelor a crescut cu 0,7%.

Scăderile înregistrate la zahăr şi la majoritatea uleiurilor vegetale au fost mai mult decât contracarate de creşterile de preţuri la porumb, carne şi la majoritatea produselor lactate.

În paralel, FAO a anunţat că în 2017 recolta mondială de cereale a atins un nivel-record de 2,646 miliarde de tone, cu 33 de milioane de tone mai mult decât în 2016. Cu toate acestea, FAO se aşteaptă la scăderea producţiei de porumb şi grâu în 2018 pe baza primelor estimări. Organizaţia mizează în acest an pe o scădere a producţiei mondiale de grâu până la 750 de milioane de tone, cu aproape un procent mai puţin decât recolta cvasirecord din 2017, în condiţiile în care prognozele sugerează o scădere a producţiei în China, India şi Rusia.

Publicat în International

Ca urmare a stabilirii de priorități în operațiunile sale de bază, din domeniul tranzacțiilor cu cereale, traderul american de materii prime agricole Bunge Ltd., prezent şi pe piaţa din România, a anunțat miercuri, 14 februarie 2018, prin intermediul vocilor sale autorizate, că este pe punctul de a ieşi de pe piaţa tranzacţiilor cu zahăr, după ce în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat pierderi, anunță Reuters.

Directorul general, Soren Schroder, a mărturisit că Bunge s-a străduit în ultimul an să genereze o marjă de profit suficientă pentru a acoperi costurile în operaţiunile cu zahăr. Oficialul companiei a mai adăugat că există câteva părţi interesate care ar putea prelua operaţiunile de trading cu zahăr ale Bunge.

„Am decis că a venit timpul să ne concentrăm pe ceea ce este important pentru noi, adică agribusiness, alimente, cereale şi oleaginoase”, a precizat Soren Schroder.

În altă ordine de idei, Bunge a raportat pierderi de 60 de milioane de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, sau 48 de cenţi pe acţiune, comparativ cu un profit de 271 milioane de dolari, sau 1,83 dolari pe acţiune, în perioada similară a lui 2016, ca urmare a majorării costurilor. Vânzările trimestriale au scăzut cu 1,6% până la 11,61 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor intervievaţi de Thomson Reuters.

Traderii de cereale care fac bani din achiziţionarea, vânzarea, stocarea şi transportul materiilor-prime de proveniență agricolă, se confruntă de mai mulţi ani cu o scădere a marjelor de profit ca urmare a supraproducţiei mondiale de cereale. Acest fenomen îi afectează în principal pe marii traderi, Archer Daniels Midland Co, Bunge, Cargill Inc şi Louis Dreyfus Co., regrupaţi popular sub acronimul ABCD, care domină industria mondială a tranzacţiilor cu cereale.

Bunge, companie cu o capitalizare de piaţă de 9,79 miliarde de dolari, operează în 40 de ţări, inclusiv în Brazilia şi în România.

Publicat în International

Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

Publicat în Ultimele noutati

Melasa reprezintă un lichid vâscos, negru, care este produs în urma proceselor de rafinare a trestiei și a sfeclei de zahăr. În acest moment, melasa reprezintă o materie primă folosită foarte mult în industria alimentară și în cea a furajelor pentru hrana animalelor.

Conform noilor proiecte ale Uniunii Europene (UE) care, în curând, vor deveni cadre legislative, biocombustibilii pe bază de melasă vor fi din ce în ce mai promovați și utilizați la scară largă. Acest lucru înseamnă că peste puțin timp vom începe să ne îngrijorăm pentru melasa folosită acum în industria alimentară, umană și animală, pentru că scopul ei principal va fi îndreptat către producția de biocombustibili.

În prezent, UE este deja nevoită să importe peste un milion de tone de melasă anual, iar în cazul în care o mare parte din această cantitate va fi redirecționată către producția de biocombustibili, o mulțime de industrii, dar și consumatori finali vor avea de suferit.

Industria alimentară – drojdie

În fabricarea drojdiei, melasa joaca un rol foarte important. În momentul în care importurile ar crește, odată cu ele ar crește și prețurile tuturor produselor care au la bază drojdia. De la pâine și produse de panificație, patiserie și cofetărie și până la bere și vin, dar nu numai, toate s-ar scumpi.
Totodată, în UE lucrează aproximativ 3.100 de persoane în procesul de prelucrare al melasei.

Numărul acestora ar scădea, deci am ajunge la o destabilizare a forței de muncă în Europa.

Dacă rămânem la capitolul industriei alimentare, melasa, în formă pură, se folosește la prepararea unor delicii tradiționale, cumpărate în toată lumea, spre exemplu biscuiții belgieni și cei danezi.
Tot în această industrie, putem vorbi de acidul citric, un antioxidant natural folosit în conservarea gustului și aspectului alimentelor pe care noi le consumăm.

Industria furajelor pentru animale

Melasa este un ingredient care se folosește în mare parte în furajele destinate hrănirii animalelor. Are o mare valoare energetică și stimulează aroma și textura acestora.

Așadar, o mulțime de industrii ar avea de suferit în cazul în care cantitatea de melasă existentă pe piața Uniunii Europene ar fi destinată altui scop decât cel actual. Lesaffre România susține inițiativa www.molassesforfood.eu și propune eliminarea melasei din lista biocombustibililor alimentari.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista