Redacția

Redacția

Eurodeputații ALDE Clara Aguilera și Elsi Katainen i-au solicitat ministrului Petre Daea să deschidă o discuție cu privire la anexele directivelor Naturii pentru a permite o gestionare mai eficientă și directă a carnivorelor și a cormoranilor mari, dat fiind faptul că aceste specii nu mai sunt pe cale de dispariție, se menționează într-un comunicat transmis cu ocazia evenimentului Cu ocazia evenimentului „Gestionare vs. deteriorare” care a avut loc luni, 18 martie 2019, la Bruxelles.

Conform aceluiași document de presă, europarlamentarul Marijana Petir și ministrul finlandez al Agriculturii, Jari Lappe, au precizat că o primă soluție la problema marilor carnivore care generează daune economice semnificative crescătorilor de animale ar fi aceea a unei mai mari flexibilități a Statelor Membre de a adapta gestionarea speciilor protejate, în funcție de particularitățile și obiceiurile lor.

Totodată, eurodeputatul Eric Andrieu a apreciat că problema marilor carnivore a dus Uniunea Europeană la o răscruce, obligând instituțiile europene să răspundă la întrebări despre viziunea și ambiția privind zonele rurale pentru deceniile viitoare.

„Pentru menținerea vie a păstoritului sunt necesare noi propuneri, împreună cu o abordare echilibrată și pragmatică”, se precizează în comunicat.

Și șefia Copa-Cogeca este de acord cu actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale.

„Nimeni nu poate nega faptul că populațiile de carnivore mari și daunele aferente au crescut semnificativ de-a lungul anilor. Măsurile scumpe de protecție, insuficiente la acest moment, împreună cu prejudiciile cauzate au un impact negativ asupra sustenabilității activităților agricole. Pe lângă dificultățile economice, fermierii sunt în acest moment împiedicați să mai practice păstoritul. Susținem actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale. De asemenea, noi trebuie să ascultăm și să restabilim poziția fermierilor în această dezbatere, precum și în gestionarea carnivorelor mari”, a precizat la rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

Prezența crescută a speciilor protejate a carnivorelor mari a dus la daune economice semnificative pentru crescătorii de animale și pune în pericol păstoritul tradițional, economia locală și biodiversitatea.

Statele membre cheltuiesc milioane de euro din fondul agricol pentru compensarea daunelor și a măsurilor de protecție ineficiente. În acest context, experții naționali, miniștrii agriculturii și deputații europeni s-au întâlnit luni, în Parlamentul European, unde au cerut în mod clar Comisiei Europene (CE) să-și reconsidere abordarea privind protecția carnivorelor mari.

Evenimentul intitulat „Gestionare vs. deteriorare” a fost găzduit de membri ai Parlamentului European, Marijana Petir (Partidul Popular European), Elsi Katainen (ALDE), Eric Andrieu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Maria Gabriela Zoana (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), cu sprijinul Președinției României și Copa Cogeca.

Acest eveniment a reunit experți, fermieri și autorități pentru a oferi o imagine de ansamblu a situației și a propune soluții pragmatice la această preocupare tot mai mare.

Voci din întreaga Europă s-au unit, reclamând următoarele aspecte: numărul carnivorelor mari crește rapid, acestea devin tot mai îndrăznețe, apropiindu-se de case și animale și reprezintă o amenințare majoră pentru sectorul agricol și comunitățile rurale. Lupii, urșii bruni și râsul se înmulțesc acum în Europa, exercitând presiune asupra ecosistemelor și tradițiilor pastorale, ceea ce marchează o schimbare alarmantă a statutului lor anterior. Același lucru este valabil și pentru cormoranul mare din regiunile de acvacultură. Experți din Spania, Italia, Franța, România și Finlanda au prezentat cazuri grave, care au avut ca efect stoparea producției locale, abandonarea pășunilor și depopularea mediului rural.

Despăgubiri de 100%

Anul trecut, Executivul european decidea să acorde fermierilor despăgubiri complete pentru daunele cauzate de atacurile animalelor protejate, cum ar fi lupii, urșii etc. În plus, investițiile pe care le vor face agricultorii pentru prevenirea unor astfel de daune, cum ar fi construirea de garduri electrice sau achiziționarea câinilor de pază, vor fi rambursate integral.

Decizia are ca scop creșterea sprijinului acordat fermierilor în zonele în care sunt prezente carnivorele mari. Succesul politicii UE de conservare depinde în parte de gestionarea eficientă a conflictelor asociate conservării animalelor protejate. Sprijinul pentru soluționarea conflictelor asociate cu conservarea animalelor protejate poate fi acordat din fondurile UE, în special din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din fonduri naționale (ajutoare de stat).

Normele privind ajutoarele de stat aplicabile compensării prejudiciilor cauzate de animalele protejate sunt prevăzute în orientările Uniunii Europene privind ajutorul de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale 2014-2020. Până în prezent, doar 80% din investiții ar putea fi rambursate prin ajutorul de stat. Decizia de astăzi modifică liniile directoare pentru a aduce această rată la 100%.

Totodată, statelor membre li se va permite să ramburseze 100% din costurile indirecte, cum ar fi costurile sanitar-veterinare rezultate din tratarea animalelor rănite și costul forței de muncă legate de căutarea animalelor dispărute ca urmare a unui atac al unui animal protejat.

Anul trecut, una dintre IFN-urile axate pe finanțarea agriculturii românești a înregistrat cea mai semnificativă majorare pe segmentul creditelor pentru achiziția de teren agricol, este anunțul făcut chiar de directorul general al instituției.

Finanțarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018, se menționează într-un comunicat al Agricover Credit IFN.

„Creditele pe termen mediu având ca destinație achiziția rapidă de teren agricol au înregistrat cea mai mare creștere, fiind urmate de soluțiile de finanțare pentru acoperirea necesarului de inputuri prin produsele de sinergie dezvoltate în cadrul grupului Agricover. Înțelegem agricultura, cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier, ceea ce ne permite aprecierea corectă a riscurilor, aplicarea unor formule flexibile de constituire a garanțiilor și timp de răspuns rapid, fără birocrație. Pentru că agricultura nu așteaptă finanțări întârziate, iar fermierul român are nevoie de suport pentru creștere și dezvoltare”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al instituției financiare nebancare citate.

Potrivit documentului de presă, expunerea din credite a IFN-ului respectiv a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. De asemenea, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun, comparativ cu media sistemului bancar și în scădere ușoară față de anul trecut.

Valoarea creditelor acordate în 2018 de Agricover Credit IFN a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 2.800 de fermieri performanți, în creștere cu 21% comparativ cu anul anterior.

„În 2018, am continuat creșterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienți în segmentul fermierilor micro, mici și medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluții de finanțare și am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanțare a clienților micro”, a conchis Rekkers.

În vederea asigurării necesarului de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, cum sunt International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest context, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 de milioane de lei, în creștere cu 18%.

Potrivit spuselor lui Ioan Tătăran, preşedintele onorific al Asociaţiei Producătorilor Tradiţionali şi Ecologici din Maramureş (APTEM), citat de agenția națională de presă, laptele şi produsele procesate vor putea fi comercializate în târgurile de produse tradiţionale şi pe piaţa organizată la standuri special amenajate.

„Laptele, dar şi o gamă variată de produse derivate - unt, brânză, smântână, iaurt, lapte bătut, brânză de oaie – se vor putea comercializa la standuri special amenajate pe piaţa organizată, dar şi la târgurile organizate de fermieri (...) Toate produsele sunt certificate şi provin din producţia fermierilor, însă comercializarea acestor bunuri se va face cel puţin în târgurile tradiţionale, de două ori pe săptămână, în zilele de vineri şi sâmbătă”, a declarat șeful onorific al APTEM pentru Agerpres, luni, 18 martie 2019.

El a adăugat că, în prezent, produsele sunt vândute direct de producători şi prea puţine ajung în magazinele specializate.

„Toate produsele sunt comercializate direct de fermieri, iar cumpărătorul interesat are posibilitatea să afle mai multe detalii despre produs, inclusiv modul de preparare. La unele produse, preţul se poate negocia când se apropie ora de închidere a târgului, însă în majoritatea cazurilor preţul produselor lactate, dar şi al altor categorii de produse alimentare e rezonabil”, a conchis Tătăran.

În Maramureş există peste 20 de fermieri autorizaţi, care produc produse lactate şi derivate, şi o fabrică de lapte. Anumite produse sunt oferite spre comercializare pe pieţele organizate din judeţele Satu Mare şi Sălaj.

Până în anul 2021, țara noastră ar urma să contabilizeze 500.000 de hectare cultivate în regim ecologic, a precizat vineri, 15 martie 2019, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, în timpul simpozionului „Agricultura ecologică - pilon de susţinere al turismului responsabil în Delta Dunării”.

„România a decis să nu susţină plafonarea, ci partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, măsurile de cercetare, instalarea tinerilor în mediul rural şi obiectivul ambiţios ca, în anul 2021, să ajungem la 500.000 de hectare cultivate bio”, a menționat secretarul de stat.

În acest moment, a adăugat Botănoiu, Tulcea contabilizează 73.000 de hectare cultivate în regim ecologic şi a subliniat importanţa pieţei de desfacere, a parteneriatelor în afaceri şi a finanţărilor în domeniu.

Conform spuselor reprezentanţilor firmelor private prezenți la eveniment, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Clusterul BioDanubius şi Delta Organic Crops au organizat, vineri, 15 martie 2019, simpozionul „Agricultura ecologică, pilon de susţinere a turismului responsabil în Delta Dunării”.

Potrivit statisticilor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), vineri, 15 martie 2019, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna februarie a acestui an sunt Timiș – 739, Dolj – 518, respectiv Galați – 476.

Aceleași date spun că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a doua lună a acestui an este cu aproape 10.000 mai mic față de luna februarie 2018 și cu circa 10.000 mai mare comparativ cu luna ianuarie 2019.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna februarie 2019, în București – 6.684, Ilfov – 3.379 și Cluj – 2.452. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 241, Gorj – 220 și Olt – 85.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna februarie 2019, a fost de 18.409, cu 4.729 mai mic față de luna februarie 2018. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.411, Ilfov – 1.633 și Cluj – 1.312. La polul opus, se află județele Gorj – 70, Sălaj – 62 și Harghita – 60.

În primele două luni ale anului 2019 au fost înregistrate, în toată țara, 71.543 de vânzări, în scădere cu 18.695 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna februarie a acestui an au fost vândute, la nivelul întregii țări, 40.810 imobile, mai spun specialiștii ANCPI.

Potrivit datelor vehiculate de un renumit integrator de pe piața agribusiness din România, în 2018, la noi în țară erau tranzacționate circa 100.000 ha de terenuri agricole.

Străinii dețineau peste 30 la sută din suprafața agricolă a Banatului, în zona Arad, Timiș și Caraș Severin hectarul fiind comercializat cu aproximativ 6.000 – 8.500 euro hectarul.

Joi, 14 Martie 2019 16:07

H5 „măcăne” în Bulgaria

O fermă de rațe din satul Lisets, situată la aproximativ 125 km nord-est de Sofia, se confruntă cu un focar de gripă aviară H5, a anunțat joi, 14 martie 2019, agenția bulgară pentru siguranța alimentelor, citată de Reuters.

Toate păsările aflate în exploatație vor fi sacrificate în vederea prevenirii răspândirii bolii, fapt confirmat de testele de laborator.

Aproximativ 9.000 de pui de găină la 30 de zile aflați într-o hală de creştere intensivă situată în localitatea Corbu, județul Constanța, au murit intoxicați cu fum în urma unui incendiu care a izbucnit luni dimineaţă, conform unui comunicat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Constanţa.

Potrivit sursei citate, în jurul orei 3:00, pompierii militari din cadrul Staţiei Midia au fost solicitaţi să intervină la un incendiu care a izbucnit în incinta Avicolei din localitatea Corbu.

„Dintr-o hală de 750 de metri pătraţi a fost afectată de foc o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi, respectiv aşternutul de paie, iar la faţa locului era o degajare foarte mare de fum din cauza căruia aproximativ 90% din efectivul de pui care erau în hală au decedat prin asfixiere. Este vorba despre aproximativ 9.000 de pui în vârstă de 30 de zile care au murit”, se precizează în documentul de presă al ISU Constanţa.

Vineri, 08 Martie 2019 16:28

Zodia Focului. Stâlpu-n flăcări

Un incendiu puternic care a cuprins vineri, 8 martie 2019, o cantitate semnificativă de furaje de pe o suprafață de 1.500 de metri pătrați într-o fermă din comuna Stâlpu, județul Buzău, a dus la evacuarea preventivă a 180 de bovine și 50 de ovine din exploatația respectivă.

„Incendiul este localizat. S-au făcut brazde pentru a nu se extinde flăcările. Dar arderea este generalizată. Câteva sute de tone de furaje ard, este afectată o suprafață de 1.500 de metri pătrați”, a declarat presei George Crețu, reprezentant ISU, citat de mass-media prezentă la fața locului.

Pentru moment, sursa focarului de incendiu încă nu este cunoscută.

Ca urmare a analizelor de laborator, realizate chiar de o unitate de procesare a cărnii din județul Mureș, o cantitate de 1.500 de kilograme de carne pentru mici a fost depistată ca fiind infestată cu Salmonella.

Conform spuselor directorului DSVSA Mureș, dr. Kincses Sandor, produsul fusese între timp pus pe piață printr-o rețea de magazine.

„Unitatea respectivă a trimis la un laborator privat din București probe. La analize, s-a descoperit la două din cinci eșantioane bacteria Salmonella. (...) Am fost notificați, au fost notificați și distribuitorul, și rețeaua de magazine. La raft s-au mai găsit doar 20 de kilograme. Lotul respectiv nu mai era pe stoc. Carnea respectivă avea joi termen-limită de consum“, a precizat oficialul DSVSA.

Deocamdată, a adăugat acesta, nu a fost sesizat vreun caz de îmbolnăvire.

În plus, a fost descoperită o cantitate de 1.200 de kilograme de materie primă care, dacă se descoperă că este contaminată, va fi distrusă.

Sursa de contaminare cu Salmonella a pastei de mici poate fi de la personal, însă angajații au făcut controlul medical, a mai spus directorul DSVSA Mureș. Acesta a mărturisit că în urma controlului făcut joi la unitatea de procesare, inspectorii nu au găsit nereguli.

Începutul lunii martie a.c. pare a fi în zodia focului pentru unii crescători de animale, în condițiile în care proprietarul unei stâne din satul Costișa, comuna Homocea, județul Vrancea, ar fi incendiat, joi, 7 martie 2019, resturile de vegetaţie uscată aflată pe terenul din preajma stânei, iar focarul s-ar fi extins din cauza vântului puternic, moment în care acesta a alertat autorităţile.

Pagubele sunt importante, a anunțat ISU Vrancea prin vocile autorizate.

„Pompierii militari din cadrul Secţiei de Pompieri Adjud au intervenit joi, în jurul orei 12:05, cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă pentru stingerea unui incendiu la o stână din satul Costişa, comuna Homocea. Au ars aproximativ trei tone de furaje, 10 miei şi un saivan de circa 300 mp”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, plutonier Cristina Pârvu.

Incendiul a fost lichidat după aproape trei ore de la intervenţia pompierilor.

Reamintim că tot joi, 7 martie 2019, a ars o fermă de porci din comuna Slobozia, județul Argeș, incendiul fiind unul de proporții.

Flăcările au cuprins o hală în care erau adăpostite utilaje agricole, focarul fiind destul de aproape de două rezervoare cu 10.000 l motorină și de mai mulți saci cu azot.

Pagina 1 din 24