Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - REVISTA FERMIERULUI

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii. A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de         1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

Publicat în Știri interne

Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2019 nu va influența acordarea formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat, este anunțul făcut de vocile autorizate ale instituției, marți, 6 august 2019.

„Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2019 cu suma de 310,4 milioane de lei, cuprinsă în proiectul de OG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, reprezintă, în fapt, o reașezare a indicatorilor financiari aprobați, precum și reducerea sumelor ce au fost reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alineatul 5 al Legii 500/2002 privind finanțele publice”, se menționează în informarea MADR. „Sumele reținute, conform Legii 500/2002, care fac obiectul diminuării din bugetul MADR, nu afectează nicio categorie de cheltuieli, sumele corespunzătoare formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat nefiind influențate de modificările propuse în proiectul de act normativ privind rectificarea bugetului de stat”.

Rectificare bugetară pozitivă

Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.

Reprezentanţii MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiţii aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituţiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocaţi.

Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale pierde 1,03 miliarde de lei, Ministerul Fondurilor Europene 681,9 milioane de lei, iar cel al Cercetării 369,1 milioane de lei. De asemenea, bugetul Ministerului Transporturilor va fi diminuat cu 128,8 milioane de lei, cel al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cu 243 milioane de lei, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu 310,4 milioane de lei şi al Secretariatului General al Guvernului cu 143,6 milioane de lei.

„La instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, precizează reprezentanţii MFP, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat la 1 031 miliarde de lei, faţă de 1 022,5 miliarde de lei, cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an şi că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca şi 500 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în acest an.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a contractat un împrumut de 450 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării contribuției naționale la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020.

Acordul de finanțare a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc în Capitală.

„Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 de milioane de euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum zeceani am semnat un prim acord-cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. (...) Trebuie să insistăm pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni, luni, am avut la nivel de guvern hotărâri de guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, cu ocazia semnării documentului.

La rândul său, preşedintele BEI, Werner Hoyer, a adăugat că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 - 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari.

„Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliului UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rolul Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului-cadru între noi nu putea fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a punctat Hoyer.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va fi promotorul proiectului, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 de milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.

Publicat în Finantari

Un proiect de act normativ pentru stabilirea unui nou mecanism privind despăgubirile care ar urma să fie acordate în cazul problemelor generate de pesta porcină africană (PPA) urmează să fie elaborat în zilele următoare de specialiștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), atât în ceea ce privește pierderile înregistrate de crescători, cât și sprijinul destinat repopulării, a declarat, marţi, 4 septembrie 2018, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Acesta a mai precizat că proiectul de act normativ va ajunge săptămâna viitoare pe masa Executivului condus de Viorica Dăncilă.

„Oamenii trebuie să fie despăgubiţi, dar şi sprijiniţi, când această problemă trece, să îşi repopuleze efectivele de suine. S-a discutat despre o despăgubire de la un nivel minim de greutate de fiecare animal sacrificat. Ministerul Agriculturii face o propunere de act normativ cu care să intrăm săptămâna viitoare în Guvern pentru a stabili acest nou mecanism. Ca exemplu, tot ce este sub 100 de kilograme, să spunem, să primească plata de despăgubire la 100 de kilograme. Asta va fi probabil propunerea pe masa Guvernului. Ce va fi peste se plăteşte la cât e peste, dar nu mai puţin de 100 de kilograme. (..) Prima de repopulare se va stabili în momentul în care lucrurile se stăpânesc. Se va sprijini populaţia pentru repopularea în zonele în care animalele au fost sacrificate”, a detaliat ministrul Teodorovici.

În ceea ce privește sumele destinate efectiv despăgubirilor, Eugen Teodorovici a explicat că acestea vor fi în în propunerea de act normativ pe care Ministerul Agriculturii îl va trimite către MFP, fără a intra însă în prea multe detalii.

„Cred că azi îl vom primi de la Ministerul Agriculturii, pentru ca săptămâna viitoare să intre în Guvern”, a precizat Eugen Teodorovici.

Șeful MFP a mai subliniat că la rectificare au fost propuse, pe baza calculelor provenite de la MADR şi de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), sumele necesar a fi alocate la rectificarea bugetară.

„Se fac calcule la Ministerul Agriculturii, la ANSVSA. Ce am primit până azi am propus la rectificare pentru a fi alocate câteva sume suplimentare. Am dat pentru ANSVSA o propunere de 50 de milioane de lei în plus, au fost realocări între instituţii cu încă 40 de milioane de lei către ANSVSA. Azi, pe baza acestor calcule, acestea sunt sumele, dar pe măsură ce analizele se desfăşoară, calculele se pot modifica, vom asigura de la buget banii necesari pentru ca oamenii să fie despăgubiţi”, a mai spus şeful de la Finanţe.

Potrivit proiectului privind rectificarea bugetară, publicat luni, 3 septembrie 2018, pe site-ul MFP, ANSVSA primeşte în plus 149,5 milioane de lei, per sold, pentru desfăşurarea activităţilor specifice instituţiilor subordonate în cadrul Programului pentru eradicarea pestei porcine africane prin care se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, suma fiind cu 50 de milioane de lei mai mare faţă de cea prevăzută în prima varianta a proiectului de rectificare, din 6 august.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista