afaceri - REVISTA FERMIERULUI

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

Publicat în Știri interne

În comparație cu 2014, anul trecut, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, în creştere cu 14,7%.

În plus, potrivit unei analize a specialiştilor KeysFin, date publicităţii miercuri, 23 octombrie 2019, cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va creşte cu aproape jumătate de miliard de euro, în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei româneşti.

Concret, în 2018, per total, cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate de 6,8 miliarde de lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

În acest context, topul anului trecut al celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, echivalentul a 5,3% din total, urmată de Smithfield România SRL (868 de milioanede  lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane de lei), Agro-Chirnogi SA (698 de milioane de lei) şi Transavia SA (597 milioane de lei).

Din afacerile generate în sectorul agricol, producţia vegetală din România a crescut, în ultimii cinci ani, cu 26%, ajungând, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul VI în interiorul blocului comunitar (UE28), cu aproape 6% din total.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de către analiştii KeysFin, relevă faptul că România ocupa, în 2018, primul loc la porumb în rândul statelor membre ale UE atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.

Tot în cursul anului trecut, România a avut cea mai mare producţie de floarea-soarelui din UE, de trei milioane de tone, fiind urmată în clasament de ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Totodată, țara noastră a înregistrat 7,3% din totalul producţiei de grâu la nivelul UE28, adică 10,1 milioane de tone, lucru care a plasat ţara noastră pe poziţia a IV-a, după Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În ceea ce priveşte producţia de soia boabe, România ocupă poziţia a doua atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi din cel al producţiei, realizând peste 16% din totalul Uniunii Europene.

Conform sursei citate, anul trecut, lider în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucureşti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde de lei, Capitala fiind urmată de judeţele Timiş (7,2%), Călăraşi (5,3%), Constanţa (5%) şi Satu Mare (4,4%). Cele cinci judeţe au generat, împreună, o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

Publicat în Piata agricola

Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor, pe plan intern, principala provocare din acest an urmând să fie reprezentată de inflaţie, creşterea preţurilor urmând să influenţeze într-o proporţie semnificativă evoluţia vânzărilor, potrivit unei analize publicată de KeysFin pe site-ul său.

Faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde de lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

„Avansul de 2,2% din intervalul analizat de KeysFin trebuie pus însă în oglindă cu evoluţia profitabilităţii din acest sector, care înregistrează un rezultat remarcabil. În ultimii 5 ani, profitul net al companiilor din piaţa cărnii a crescut cu 115,9%, de la 901,4 milioane de lei în 2012, la 1,94 miliarde lei în 2017. În acest an, profitul sectorului ar urma să treacă de 2,21 miliarde de lei”, precizează analiștii companiei citate.

Rezultatul net raportat de companii a trecut de la o pierdere de 16,4 milioane de lei în 2012 la un plus de 838 milioane de lei în 2016, ultimul an pentru care există, în prezent, date complete la Ministerul Finanţelor.

Conform experţilor de la KeysFin, evoluţia susţinută trebuie pusă pe seama investiţiilor masive din acest sector.

„Ultimii 5 ani au adus investiţii semnificative pe întregul lanţ de producţie, de la creşterea animalelor la comerţ. Problemele cu pesta porcină, cu exporturile, alături de semnalul semnificativ dat de criza economică au impulsionat firmele din domeniu să îşi reorganizeze liniile de producţie, astfel că întregul lanţ economic s-a eficientizat, iar calitatea şi oferta de produse au crescut semnificativ”, afirmă cei de la KeysFin.

Datele arată, pe de altă parte, că din 2016 se observă o tendinţă uşoară de scădere a numărului de angajaţi, evoluţia fiind generată de eficientizarea schemei de personal şi mai ales de tehnologizarea proceselor de producţie.

Potrivit datelor companiei, în piaţa cărnii activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creşterii animalelor (5.777 în 2016), în timp ce în sectorul de producţie sunt prezente puţin peste 1.000 de firme. Restul reprezintă firmele din comerţul cu ridicata şi amănuntul.

Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului, de 13 miliarde de lei în 2016. Creşterea animalelor a generat în anul de referinţă un business de 11,4 miliarde de lei, în timp ce retailul a raportat afaceri de 7,7 miliarde de lei.

Topul investitorilor din piaţa cărnii este dominat de Smithfield România SRL. Compania este principalul jucător din sectorul creşterii animalelor, dar şi din cel al producţiei, cu afaceri de 732,8 milioane de lei, respectiv de 897,8 milioane de lei, în 2016.

În topul crescătorilor, Smithfield este urmată de Transavia SA, cu un business de 478,8 milioane de lei, Avicola Buzău şi Agrisol Internaţional, fiecare cu afaceri de peste un sfert de miliard de lei. Clasamentul este completat de Interagroaliment SRL, Galli Gallo SRL, Banvit Foods SRL, Avicola Braşov, Fermador SRL şi Avicola Focşani.

„Este de remarcat faptul că 8 din 10 companii sunt crescători de păsări, dovadă a apetitului românilor pentru acest tip de consum, companii urmate de cele din sectorul creşterii porcilor. Principalul jucător din piaţă, Smithfield România, crescător de porcine din vestul ţării, aduce 28% din cifra de afaceri din Top 10”, susțin analiştii.

În sectorul producţiei de carne, locul secund, după Smithfield Prod, este ocupat de Unicarm SRL, cu o cifră de afaceri de 651,3 milioane de lei. Urmează Aaylex Prod SRL, cu business de 472,8 milioane de lei, şi Caroli Foods SRL cu 429,7 milioane de lei. Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri înregistrată în 2016, de Agricola International SA, Recunoștinţa ProdCom Impex SRL, Elit SRL, Diana SRL, Aldis şi Scandia Food.

„Interesant este că cifra de afaceri, în acest sector, nu este direct proporţională cu numărul de angajaţi (ex: Smithfield), diferenţa fiind generată în primul rând de eficientizarea proceselor tehnologice. Rezultatele vin să confirme, în mare măsură, investiţiile semnificative ale jucătorilor din piaţă. Carnea de porc şi cea de pasăre sunt în prim-plan, consumul pe piaţa internă fiind în continuă creştere. De remarcat este evoluţia semnificativă a exporturilor în acest sector, care cunoaşte un trend ascendent, dublat de o diversificare tot mai mare a pieţelor de destinaţie”, precizează experţii KeysFin.

În ultimii ani, piaţa cărnii a trecut printr-un proces de maturizare şi consolidare. Pe fondul investiţiilor semnificative, gama de produse a crescut, iar calitatea acestora a evoluat semnificativ.

„Într-o piaţă în care trendul vânzărilor era dat în primul rând de preţ, comportamentul de consum a început să se schimbe. Din discuţiile avute cu jucătorii din piaţă, am sesizat că românii au început să mizeze pe calitate. Este un trend în formare, însă cu valenţe  pozitive. De la parizerul no-name, aflat în topul vânzărilor în trecut, clienţii şi-au reorientat consumul către produse mai sănătoase. Trendul Healthy, fără E-uri, aditivi etc. a atras un număr tot mai mare de clienţi, iar producătorii şi importatorii au urmat această direcţie. Românii au început să aleagă carnea şi mezelurile de calitate”, au mai spus experţii KeysFin.

Aceştia consideră anul 2018 un an semnificativ pentru piaţa cărnii. Focusul investitorilor se va muta, în mare parte, pe exporturi.

„Apetitul pentru consum, pe fondul creşterilor salariale, va compensa în mare parte dinamica preţurilor, stimulând, totodată, diversificarea gamei de produse. Investitorii vor insista pe optimizarea formatelor de comercializare şi, mai ales, pe promovare, investiţiile în publicitate anunţându-se a fi peste cele din anul precedent", au precizat experţii KeysFin.

Publicat în Piata agricola

COFCO Internațional – traderul chinez de cereale – a ajuns la o înțelegere să vândă afacerea sa cu semințe celor de la Syngenta, în condițiile în care grupul a demarat o revizuire a operațiunilor sale în Europa și America de Sud.

Vânzarea Nidera Seeds, entitate care operează în America Latină, a fost anunțată de COFCO Internațional și Syngenta într-o declarație comună dată publicității luni și citată de Reuters.

Termenii afacerii nu au fost încă dezvăluiți, însă purtătorul de cuvânt al Syngenta a precizat că speră să aibă definitivate aprobările regulatorii până la sfârșitul acestui an sau cel târziu până la începutul anului următor.

Informația potrivit căreia planurile COFCO – deținută de statul chinez – de a vinde afacerea cu semințe era raportată de agenția de presă citată anterior încă din august a.c. și reprezintă ultimul pas de integrare a traderului olandez Nidera.

Această înțelegere reprezintă un pas important al strategiei noastre de a ne concentra pe businessurile majore”, a afirmat Johnny Chi, director adjunct al COFCO Internațional.

Entitatea chineză a cheltuit mai bine de trei miliarde de dolari pentru achiziția Nidera și Noble Agri în ultimii trei ani, COFCO devenind astfel unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de trading.

COFCO International a fost lansată oficial în aprilie anul acesta, în vederea aglutinării activităților de trading de peste Ocean, însă pierderile moștenite de la vechea Nidera au generat nesiguranță cu privire la perspectivele sale de reviriment pe termen scurt.

Afacerea cu semințe a celor de la Nidera este concentrată pe zona Argentinei și Braziliei, cu o rețea comercială în țările vecine, conform site-ului COFCO International. Entitatea se axează pe porumb, floarea-soarelui, sorg, soia și grâu și reprezintă întregul centru de cost pe zona de material semincer.

Vânzarea acestui segment business către Syngenta înseamnă că entitatea rămâne sub control chinez, în urma preluării concernului elvețian de semințe și pesticide de către ChemChina, anul acesta.

Sectorul global al producției de semințe a fost martorul unei serii de consolidări de ordinul miliardelor, în condițiile în care companile furnizoare ale fermierilor se află sub presiunea constantă a prețurilor mici la cereale.

Într-o declarație publică, voci autorizate ale Syngenta au spus că entitatea urmărește să devină pe linie de business cel de-al treilea cel mai mare jucător în industria semințelor.

Publicat în International

Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii șapte ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în condițiile în care, în acest segment din agricultură, activează în prezent peste 7.000 de firme, cu mai bine de 40.000 de angajaţi, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin și postat pe propriul website.

„Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314), iar în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii”, se arată în articolul postat pe site-ul companiei amintite.

Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste cinci ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Conform informațiilor comunicate la Ministerul Finanţelor și agregate de KeysFin, anul trecut, Agro-Chirnogi SA din Călăraşi a fost principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale. Cu cei 623 de angajaţi ai săi, compania a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 milioane de lei, aproape dublu faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, și anume 12 milioane de lei.

„Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul doi în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, şi un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei”, se mai specifică în raport.

Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar businessul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. Că este interesant exemplul dat de cei de la KeysFin o confirmă și spusele celor de la Coface. Într-o declarație anterioară pentru Revista Fermierului, Eugen Anicescu, directorul general al companiei menționate, a precizat că nu ar trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești.

„Nu aș putea să spun că ultimii ani au arătat o creștere a nivelului de insolvențe în domeniul agriculturii. Dacă este să ne uităm la cifre, în ultimii ani, bilanțurile companiilor din agricultură s-au îmbunătățit. Se produce asta de niște ani de zile, de când s-a schimbat legislația și taxarea inversă a stimulat companiile să-și „albească” bilanțurile. Am văzut bilanțuri prin îmbunătățire ca medie generală. Noi am putut să preluăm mai mult risc în domeniul agriculturii, deci nu aș trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești”, a declarat Eugen Anicescu la finalul primei părți a conferinței Risc de Țară 2017, care a avut loc, miercuri, la București.

Pe de altă parte, dincolo de evoluţia generală pozitivă, datele statistice analizate de specialiștii KeysFin relevă că agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

„Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt - n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

„În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiştii de la KeysFin.
 
Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top trei ies în evidenţă. Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

„Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.
 
Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.
 
Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015).
 
În ceea ce privește producţia europeană, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.
 
Informaţiile din raport au fost culese din barometrul privind starea businessului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Revista