ministrul agriculturii - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit declarațiilor de vineri, 29 noiembrie 2019, ale eurodeputatului Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European (PE), subiectul referitor la Articolul 15 - plafonarea plăţilor directe din noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu a fost redeschis de către noul Parlament European, astfel că se menține plafonarea voluntară.

„În Parlamentul European, se discută acum regulamentul privind noua Politică Agricolă Comună şi, într-adevăr, am veşti, ca să spun aşa, foarte noi. Ieri, s-a discutat în cadrul raportorilor şi a colaboratorilor din umbră care sunt articolele ce vor fi deschise din această nouă reformă, din acest nou regulament. Ştiţi foarte bine, din punct de vedere procedural, regulamentul a trecut de Comisia de Agricultură în celălalt Parlament. Fiind acum vorba de un nou Parlament, cei care au venit doresc să redeschidă anumite articole. Ce este foarte important pentru dumneavoastră şi de interes pentru dumneavoastră este că articolul 15, cel care se referă la plafonare nu a fost redeschis. Niciun grup politic nu a avut vreo rezervă ca acolo să fie redeschis, astfel încât rămânem în această logică a ceea ce înseamnă că plafonarea este voluntară, dar, în acelaşi timp, este extrem de important şi este un mesaj pentru fermierii mici, şi anume că statul membru are alternativa de lua 10% din suma alocată pentru Pilonul I pentru a le pune în dreptul fermierilor mici şi mijlocii sau optează pentru plafonarea voluntară la 100.000 de euro urmând să fie deduse cheltuielile aferente cu forţa de muncă”, a spus Daniel Buda.

Cu ocazia aceleiași dezbateri la care a participat Buda, Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene (CE), a ţinut să facă unele precizări legate de plafonarea plăţilor.

„Fiindcă s-a discutat aici şi, cu siguranţă, astăzi se va discuta foarte mult despre plafonare, aş vrea să fac o corecţie aici. Propunerea Comisiei cuprinde reducerea progresivă şi plafonarea care merge în paralel cu redistribuirea”, a afirmat Mihail Dumitru.

Aflat la deschiderea Târgului „Mâncăm şi trăim româneşte”, din curtea Ministerului Agriculturii, Adrian Oros, șeful instituției, a spus că susține introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar că este nevoie de susţinerea fermelor de familie, astfel încât acestea să poată concura cu cele din restul Europei.

„Noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăţilor, dar trebuie să recunoaştem că este nevoie şi de o susţinere consistentă a fermelor de familie, pentru a deveni competitive în raport cu fermele de familie din restul Europei şi de a transforma în mod accelerat acele multe zeci de mii de ferme de subzistenţă, ca să devină ferme comerciale, ferme sustenabile”, a spus ministrul de resort.

Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

PAC este construită în jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaţiilor comune de piaţă, cuprinde măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor integrate ale produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului.

Publicat în Știri interne

În 2019, România ar putea ajunge la un deficit de două miliarde de euro în comerțul cu produse agricole, fapt care ar anula efectul subvențiilor primite de sectorul agrozootehnic autohton, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la ieşirea de la o conferinţă privind risipa alimentară.

„Noi avem un deficit comercial care crește în fiecare an. Anul acesta, am putea, eu sper să nu ajungem, la două miliarde de euro, ca noi să avem deficitul comercial egal cu subvențiile pe care le acordăm. În traducere liberă, exportăm subvențiile”, a precizat sursa citată. „Dacă am înlocui exportul de animale vii cu exportul de carne ar fi mult mai bine pentru industria alimentară românească, pentru crescători şi, în general, pentru economia românească”.

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde de euro, conform datelor anunțate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se înregistrează deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale și se înregistrează excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase.

Publicat în Știri interne

În primele șapte luni ale anului 2019, țara noastră a înregistrat un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, a anunțat miercuri, 6 noiembrie 2019, premierul României, Ludovic Orban.

În viziunea sa, deficitul nu este singura problemă, el identificând ca problemă și structura importurilor şi a exporturilor.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţial agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci şi a structurii importurilor şi a exporturilor. În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor, vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a afirmat prim-ministrul României.

Orban a adăugat că unul dintre obiectivele țării la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici, în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă, precum şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri, 6 noiembrie 2019, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Publicat în Știri interne

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Publicat în Știri interne

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii. A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de         1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

Publicat în Știri interne

Luni, 14 octombrie 2019, cu câteva zile înaintea unor discuţii ale liderilor blocului comunitar (UE28) cu privire la bugetul multianual al blocului european, Franţa, susţinută de alte 16 state membre, inclusiv România, şi-a reiterat cererea de menţinere a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020.

„Noua Politică Agricolă Comună va trebui să fie capabilă să însoţească agricultura europeană în faţa numeroaselor provocări economice, de mediu, climatice şi sanitare cu care se va confrunta. În consecinţă, va trebui să fie înzestrată cu un buget la înălţimea acestor provocări”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, cu ocazia unei dezbateri publice între miniştrii Agriculturii din UE. „Nu putem cere mai mult de la fermierii noştri, iar aceasta cu un buget care se topeşte ca zăpada la soare”.

Franţa, Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania au decis să deschidă încă o dată acest subiect, cu prilejul unei dezbateri cu privire la stadiul discuţiilor între statele membre privind reforma PAC după 2020.

Cele două politici istorice ale Uniunii Europene, Politica Agricolă Comună şi politica de coeziune, sunt primele vizate de reducerile propuse de Comisia Europeană în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care ar trebui să răspundă la diminuarea resurselor provocată de ieşirea Marii Britanii din UE.

Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE ar urma să se aplece asupra acestui subiect la summitul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

Comisia European (CE) speră că statele membre vor reuşi să ajungă, până la finele anului, la o poziţie comună care va servi drept bază pentru un compromis cu Parlamentul European.

Publicat în International

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, de miercuri, 1 mai 2019, sistemul de rachetă antigrindină a acționat marți cu 16 rachete, dar formațiunile noroase care au cauzat grindina se aflau la 11.000 de metri înălțime, iar rachetele sunt eficiente până la 8.000 de metri.

Șeful MADR a precizat că, în următoarele zile, specialiștii vor vedea în ce măsură sunt afectate culturile din zonele unde a căzut marți grindina.

„A fost o situație fără precedent, nu ne așteptam la căderi de grindină înainte de 1 mai. Sistemele antigrindină au fost activate din 15 aprilie. Sistemul este bun, a protejat până acum, dar natura a fost mai puternică”, a declarat ministrul de resort.

Petre Daea a refuzat să comenteze afirmațiile ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a solicitat pe Facebook demiterea celor care nu au intervenit cu sistemele antigrindină la timp.

„În zona Dealu Mare, grindina a făcut prăpăd. Plantații întregi de viță-de-vie și culturile agricole au fost afectate iremediabil pe suprafețe mari. Ploaia torențială și grindina au blocat traficul rutier și șuvoaiele de apă au pătruns în curți și case... DE CE NU S-A INTERVENIT, EFICIENT, CU RACHETE ANTIGRINDINĂ? M-am informat si avertizarea meteo, cod portocaliu, a fost dată din timp, de către ANM. CER PUBLIC DEMITEREA IMEDIATĂ a celor care nu și-au respectat atribuțiile de serviciu!”, a postat Grațiela Gavrilescu.

Conform celor mai noi informații, staţiunea de cercetare viti-vinicolă Pietroasele a înregistrat pe cele aproape 100 de hectare pagube produse de grindină cuprinse între 30 şi 70 la sută.

Cele mai afectate au fost soiurile Tămâioasa Românească, Feteasca Regală şi Busuioaca de Bohotin, iar pagube însemnate s-ar putea înregistra chiar şi anul viitor.

Surse din conducerea instituției au declarat pentru presă că „vijelia urmată de grindină a durata circa 10-12 minute, dar pagubele sunt însemnate”.

În plus, au adăugat sursele citate, pentru ca anul viitor viţa-de-vie să rodească, este nevoie în continuare de tratamente suplimentare.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare now-casting cod portocaliu de ploi pentru județele Prahova, Dâmbovița și Ilfov, valabilă în cursul după-amiezii. Meteorologii au avertizat că se va înregistra grindină de dimensiuni medii și posibil mari, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, averse torențiale ce vor cumula 30-35 l/mp.

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Publicat în Zootehnie

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista