motiune de cenzura - REVISTA FERMIERULUI

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Publicat în Eveniment

Într-o declarație publică, liberalul Nechita-Adrian Oros, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, îl compară pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu un real „vector al pestei porcine africane în România”, ca urmare a deficienţelor grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produse de PPA, și solicită atât demisia oficialului guvernamental, cât și pe cea a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu.

„România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România”, a precizat Oros într-o conferinţă de presă care a avut loc la Oradea, vineri, 21 septembrie 2018.

Medic veterinar de profesie fiind, Oros a adăugat că fiecare judeţ cu focare de PPA a fost trecut de către Comisia Europeană în zona roşie de carantină şi restricţii, existând pericolul ca, dacă se continuă în acest mod, Uniunea Europeană să treacă întreaga ţară în zonă de restricţii şi carantină, astfel încât tot ce înseamnă creşterea porcului şi industria de profil va fi blocată, falimentată.

Parlamentarul român a spus totodată că s-a depus o moţiune simplă, care se va citi marţi, intitulată „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea”, ce cuprinde mai multe întrebări la care instituţiile statului trebuie să răspundă şi la care românii aşteaptă răspunsuri.

Prima întrebare se referă la motivul pentru care la conducerea ANSVSA au fost numiţi indivizi care aparţin unor grupuri de interese ce se interferează cu instituţia sau chiar angajaţi ai unor companii a căror activitate este reglementată şi controlată de ANSVSA, cu referire la Geronimo Brănescu.

Altă întrebare este: „De ce a fost distrusă cu bună ştiinţă profesia medicală veterinară, anul trecut, când s-au dat două ordonanţe de urgenţă, una prin care se modifica legea de exercitare şi organizare a profesiei, respectiv prin care erau descentralizate punctele de inspecţie la frontieră?”.

„Justificarea mincinoasă era că acest ultim act normativ ar fi singura soluţie pentru prevenirea şi combaterea PPA”, a comentat Oros, citat de agenția națională de presă.

Vicepreședintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților a spus, de asemenea, că la presiunea lui Petre Daea şi a lui Geronimo Brănescu, tot în 2017, a fost modificată legislaţia privind autorizarea fermelor de suine, coborând gradul de biosecuritate, facilitând astfel difuzia virusului. Totodată, nu s-a restricţionat circulaţia animalelor încă de la apariţia primului focar în Satu Mare, iar fermierii mari au fost lăsaţi practic singuri, nu s-au creat cordoane epidemiologice, cum prevede legea, iar animalele sănătoase din zonele de supraveghere unde nu evoluează boala nu sunt dirijate spre centre de abatorizare, cum spune legea.

„Am adrese făcute de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc şi care cer ajutorul. La fel cum prevede Directiva care legiferează gestionarea pestei porcine africane, la fel cum prevede Planul de contingenţă făcut de România în 2016, autorităţile trebuie să se implice astfel încât toate animalele sănătoase din localităţile în care boala nu evoluează, prin derogări obţinute de către autorităţi de la Comisia Europeană, să poată fi dirijate spre tăiere şi spre consum. Nu se întâmplă acest lucru, pentru că ei ştiu că nu şi-au făcut treaba în urmă şi nu pot să garanteze că măsurile au fost conforme şi de aceea îi lasă pe oameni singuri în faţa pestei, promiţându-le despăgubiri”, a mai adăugat Oros.

Alte întrebări consemnate în moţiune se referă la cele 18 zile, de la apariţia primului focar în acest an până la convocarea Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, timp în care „apropiaţi ai premierului de facto ar fi reuşit să-şi vândă animalele”, de ce nu s-au procurat incineratoare şi nu au fost determinate locuri de îngropare în care animalele să nu ia contact cu pânza freatică.

Conform aprecierilor parlamentarului, toate aspecte menționate au fost prezentate într-un audit al Comisiei Europene din ianuarie 2017, în care s-au precizat toate deficienţele legate de măsurile care trebuiau luate de autorităţile române.

Alte critici aduse conducerii ANSVSA şi ministrului Daea sunt legate de faptul că nu s-a intensificat programul de supraveghere pasivă la mistreţi (recoltare de probe de la animale moarte sau bolnave) şi supravegherea activă (de la animalele sănătoase), precum şi decizia conducerii ANSVSA prin care s-a interzis inspecţia în exploataţii, „fără explicaţii” şi a fost blocat sistemul naţional de identificare a animalelor, neştiindu-se exact câte animale sunt în ţară.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista