plati directe - REVISTA FERMIERULUI

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să-și asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA), printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus, în special, pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și a legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează, din ce în ce mai mult, măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cele 513 milioane de euro cheltuite pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61% din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal, din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit, în mare măsură, prețurile pieței și au permis, astfel, să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

Publicat în Finantari

Campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat vineri, 29 noiembrie 2019, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 de miliarde de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Din totalul autorizat la plată, în perioada 16 octombrie - 29 noiembrie 2019, suma de 1,319 miliarde de euro au reprezentat plăţi efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), plus cofinanţare de la Bugetul Naţional, pentru un număr de 732.905 fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului.

Totodată, 16,55 milioane de euro au însemnat măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

„Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70%, în cazul plăţilor directe ,şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (...). Menţionăm că suma de 1,319 miliarde de euro, reprezentând plăţi în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată, pentru prima dată, plata în avans”, precizează APIA.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1,943 de miliarde de euro.

Publicat în Finantari
Joi, 28 Noiembrie 2019 16:12

Sumă imensă restituită fermierilor

Suma de 467 de milioane de euro, dedusă inițial din plăţile directe pentru anul în curs, în ideea de a crea un fond anual pentru crizele agricole, va fi rambursată fermierilor europeni, a anunțat Comisia Europeană (CE), joi, 28 noiembrie 2019.

Cu toate că, în acest an, sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii dificile, cum au fost condiţiile climatice extreme, nu a fost nevoie de deblocarea rezervei de criză pentru a-i susţine pe producătorii agricoli.

Conform sursei citate, măsurile de susţinere adoptate anul acesta au putut fi finanţate din bugetul disponibil pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Ca atare, suma pusă deoparte va fi rambursată fermierilor de către statele membre, începând cu data de 1 decembrie 2019.

Conceptul de fond de rezervă pentru crizele agricole şi a mecanismului de rambursare a fost convenit în reforma PAC din 2013. Acest concept a fost aplicat, pentru prima dată, în anul bugetar 2014.

Publicat în Finantari

Până vineri, 1 noiembrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat pentru plata avansului pe suprafaţă 630 425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro.

Conform spuselor directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, cifra reprezintă 75% din numărul total de fermieri.

„Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat, şi în acest an, campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019, am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (...) Pot să vă spun că, până în momentul de faţă, APIA a reuşit să autorizare 630 425 de fermieri, dintr-un număr total de 844 000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea.

În plus, sursa citată a mai precizat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în intervalul 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în 2019, se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții, anunță presa de intelligence.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este, în prezent, în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară, în 2018, trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

Publicat în Finantari

Pe perioada noului exercițiu bugetar 2020-2027, în cazul României, banii alocați plăților directe vor cunoaște un reviriment de 15 la sută față de perioada actuală de programare, în timp ce sumele destinate zonelor de investiții se vor contracta cu aproximativ 16 procente, a anunțat marți, 29 octombrie 2019, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

„Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărţi conform celor doi piloni, pe plăţi directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenţii, şi Pilonul II, investiţii, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală şi acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I şi reprezintă o creştere de 15% raportat la exerciţiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro, cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%”, a precizat șeful AFIR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

Totodată, el a mai spus că, încă de la aderarea României la UE, s-a prevăzut o schemă de contribuţie la dezvoltare de 85% din întregul buget alocat din fondurile UE, şi de 15% de la bugetul naţional, însă în viitoarea programare rata de cofinanţare a statului membru va creşte la 30%.

„Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adăugat 1,4 miliarde de euro contribuţia României, înglobând un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important şi trebuie să avem în vedere este că, în exerciţiul financiar viitor, politica la nivel european vine cu o schimbare majoră, cel puţin pe zona de investiţii, pilonul II din PAC. Rata de cofinanţare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al României, ducând contribuţia la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cei şase ani”, a adăugat Chesnoiu.

Nu în ultimul rând, el a mai precizat că europarlamentarii români din toate ramurile politice luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune, în condiţiile în care CE a prezentat iniţial un buget în scădere, din cauza ieşirii Marii Britanii din UE, în domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scădere de 28%.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 317 milioane de euro reprezintă suma autorizată a fi plătită ca avans din subvenții unui număr de aproximativ 202 000 de fermieri, singurii care, deocamdată, nu vor încasa bani, începând cu data de 16 octombrie, urmând a fi crescătorii de bovine, au anunțat vocile autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și din instituțiile subordonate.

„Am programat pentru azi (n.r. - miercuri, 16 octombrie 2019) să începem la minutul unu, în cumpăna nopţii, şi am început (n.r. - plata avansului pe suprafaţă). Ne-am programat să prelucrăm dosare, avem peste 200 000, până la orele 12:00. Se continuă. Sunt transferaţi peste 317 milioane de euro pentru 202 000 de dosare şi facem acest lucru în continuare, în dorinţa de a termina la timp semănatul în România, pentru că însămânţările în câmp se fac cu bani, se fac de către fermieri, în slujba cărora am fost şi rămân. (...) Suntem în plină campanie de recoltat la porumb, în toate judeţele, în mod deosebit în centrul ţării, şi în plină campanie de însămânţare, suntem în plină activitate în câmp şi, nu întâmplător, toţi cei care aveau responsabilitatea au fost la lucru, ca să dăm banii fermierilor”, a afirmat în primă instanță ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea.

La rândul său, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a adăugat că instituţia pe care o conduce şi-a programat ca, până la 30 noiembrie, să plătească fermierilor români o sumă prevăzută ca avans de 1,4 miliarde de euro.

„Targetul nostru este să plătim 1,4 miliarde de euro până la 30 noiembrie şi, cu siguranţă, aşa cum toate obiectivele pe care ni le-am propus s-au realizat, (...) şi aceşti paşi pe care îi avem de făcut în această perioadă o să-i realizăm. Categoric că fiecare fermier aşteaptă ca în prima zi să fie plătit, dar reamintesc că plata avansului se face în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar în această perioadă toţi fermierii sperăm să primească această sumă, iar începând cu 1 decembrie vom declanşa plata final, ca în fiecare an. Singura categorie care nu intră la plata avansului sunt crescătorii de bovine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul bovin. De ce? Pentru că perioada de retenţie este de şase luni de zile, aceasta fiind încheiată după 15 noiembrie. La 1 decembrie vom începe cu dânşii ca şi ei să fie prioritizaţi”, a spus Adrian Pintea.

Perioada de retenţie este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea, inclusiv în evidenţele acesteia.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plafonul pentru schemele de plată din campania 2019 este de 1,75 miliarde de euro.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 866 000 de cereri unice de plată, cu peste 9,6 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie 2019, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, 8 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha.

În ceea ce privește speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Miercuri, 2 octombrie 2019, executivul de la București a consfințit ca, din data de 16 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată acorda un avans din subvenții, în baza Hotărârii privind cuantumul plăţilor pe suprafaţă şi a plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine.

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, plăţile prevăzute în actul normativ se acordă conform prevederilor OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, prin această Hotărâre au fost aprobate cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,6082 euro/hectar), plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare, inclusiv (5 euro/hectar) şi peste 5 hectare şi până la 30 hectare, inclusiv (48,7127 euro/hectar), plata pentru înverzire (59,3201 euro/hectar) şi plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/hectar).

„Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate”, precizează sursa citată.

Actul normativ prevede, pe de altă parte, că pentru speciile ovine/caprine plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 64,3 milioane de euro.

„Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri şi programul de dezvoltare pe termen scurt, în condiţiile cunoaşterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, menționează oficialitățile.

Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEADR), se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2019 şi 2020.

„Reamintim că acest act normativ are la bază şi Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, prin care mai multe state membre ale UE, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Astfel, statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013”, precizează Guvernul.

Înainte de ședința de guvern de miercuri, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a consfințit că Executivul pe care îl conduce va aproba cuantumul plăților directe din sectorul vegetal și zootehnic, subvenții care vor fi plătite agricultorilor începând cu 16 octombrie, pentru a-i sprijini în perioada de însămânțare a culturilor de toamnă.

„Până la începutul lunii decembrie, suntem pregătiți să achităm fermierilor 1,4 miliarde de euro, sub formă de avans. De asemenea, crescătorii de animale vor beneficia de sprijin. Pentru speciile ovine și caprine, aprobăm astăzi plățile directe într-un cuantum de peste 64 de milioane de euro.
Domnule ministru Daea, vă felicit pentru aceste eforturi și pentru rezultatele obținute”, a precizat liderul PSD.

Publicat în Finantari

În toamna acestui an, țara noastră poate acorda producătorilor agricoli un avans de până la 70% din plăţile directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, ca urmare a unei decizii aprobate de Comisia Europeană (CE), au anunţat, luni, 23 septembrie 2019, vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale”, se precizează într-un comunicat al ministerului, remis la redacție.

Statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista