Revista Fermierului - REVISTA FERMIERULUI
Revista Fermierului

Revista Fermierului

Ca urmare a diminuării consumului de pâine înregistrat la nivelul Uniunii Europene, implicit al României, consumul de cereale consumate pe cap de locuitor este situat, în prezent, la un nivel de 120-125 kilograme pe cap de locuitor, a declarat Pavel Virgil, vicepreședintele ROMPAN, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 12 iunie 2019, la București.

„Apar produse noi care, până acum, nu erau folosite şi care duc la scăderea consumului de pâine, cum sunt cele de mic dejun sau pastele făinoase. Destul de multă patiserie se consumă la locul de muncă şi atunci, natural, consumul de pâine scade, dar scade, în același timp, și consumul total de cereale pe cap de locuitor. Dacă, în urmă cu 10 ani, eram undeva la 140-145 kg/capita în România, acum cred că suntem undeva la 120-125 kilograme de cereale consumate în România pe cap de locuitor, iar în această cifră sunt incluse toate produsele din cereale, pâine, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, făină folosită în gospodărie”, a precizat oficialul ROMPAN.

El a adăugat că deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de aproximativ 4.000 -5.000 de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care înregistrează, în prezent, în jur de 40.000 - 45.000 de angajaţi.

„Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate însă aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia, de multe ori, lasă de dorit”, a adăugat Virgil.

Investiţiile făcute în sectorul de morărit şi panificaţie din România, în ultimii 30 de ani, au depăşit 750-800 de milioane de euro.

Conform celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană, de 78 kg/locuitor/an.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a deschis porțile publicului larg printr-un eveniment de amploare, organizat marți, 11 iunie, la sediul central și la nivelul tuturor direcțiilor și ocoalelor silvice, administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva și al hergheliilor de stat.

La evenimentul găzduit de directorul general, Gheorghe Mihăilescu și de personalul de la sediul central al Romsilva, au participat: Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Alexandru Lucian Curtu, decan al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Brașov, Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură ”Silva” și elevi și studenți curioși și pasionați de natură.

„Romsilva, o companie altfel decât o știai!” a fost tema din acest an pentru Ziua Porților Deschise, iar sediul Regiei a fost vizitat de peste 500 sute de bucureșteni, de toate vârstele, printre care peste 200 de copii.

Echipa organizatorică din cadrul Romsilva le-a prezentat vizitatorilor, în special celor mici, într-un mod atractiv și interactiv, secțiuni reprezentative din activitățile curente, pentru ca aceștia să cunoască organizația, produsele și serviciile, direct de la sursă.

Plimbarea cu trăsura trasă de cai, caii expuși la padocul amenajat și fazanii au făcut deliciul celor mici, iar cei mai mari au vizitat, însoțiți de ghizi, pădurea-parc care înconjoară Regia, pepiniera în miniatură care prezintă drumul unei păduri de la sămânță la maturitate, expoziția de flori și puieți ornamentali, standul cu miere marca proprie și, nu în ultimul rând, târgul cu produsele tradiționale specifice comunităților locale de pe raza parcurilor naționale și naturale administrate de Romsilva.

Grupurile de oaspeți au vizitat birourile de la sediul central al Regiei, sala de conferințe și Complexul hotelier Silva, iar în încheierea evenimentului, au participat la o tombolă, câștigătorii urmând să efectueze un sejur în una din cabanele silvice ale Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare proprietatea publică a statului, din care 80% sunt certificate la nivel internațional, 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de peste 850 de mii de hectare, precum și 12 herghelii de stat și patru depozite de armăsari.

Potrivit Agerpres, la finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din punctul de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane etc.

În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi a finalizării procedurii parlamentare.

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţa arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

Începând cu data de 04 iunie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente Campaniei 2018, pentru un număr de 12.707 dosare cu suma totală de 25.035.714 euro.

„Facem precizarea că fermierii pregătiți pentru calculul schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal urmează să fie preluați pe listele de plată în zilele următoare”, precizează instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 1 octombrie 2018.

Ca urmare a creșterii rapide a nivelului apei pe râul Miletin, în localitatea Prăjeni, județul Botoșani, joi, 6 iunie 2019, la orele serii, un tractorist de 25 de ani, aflat la volanul utilajului, a fost luat de viitură.

Victima a rămas izolată pe tractorul răsturnat, iar pentru salvarea acestuia au intervenit pompierii.

Bărbatul a fost recuperat și predat unui echipaj de salvare din cadrul serviciului județean de ambulanță pentru evaluarea stării medicale.

Mai multe localități din județul Botoșani au fost, joi seara, sub avertizări cod portocaliu de ploi puternice.

În 2019, sectorului alimentar românesc i se vor aloca aproximativ nouă milioane de lei dintr-un total de 70 de milioane de lei credite de angajament destinate tuturor sectoarelor economiei naționale, sumă destinată promovării exporturilor la la evenimentele expoziționale internaționale, a anunțat joi, 6 iunie 2019, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Ştefan Pădure.

În acest context, a adăugat acesta, numai participarea la târgul de la Anuga va costa un milion de euro.

„Acesta (n.r. - participarea la Anuga) se află în prezent în procedura de achiziţie. Este cel mai mare târg, vom avea 1.000 de metri pătrați şi 74 de producători români. Am crescut an de an, nu am dat înapoi”, a menționat oficialul APAR.

Banii sunt alocați prin programele de promovare a exporturilor derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).

Conform precizărilor suplimentare ale lui Pădure, şi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează prin PNDR 2020 o măsură prin care acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70% bani nerambursabili, dar care este inactivă pentru că a fost deficitar scrisă.

„La MADR există Măsura 3 din PNDR, dar din păcate este inactivă, pentru că a fost deficitar scrisă. Am încercat să o rescriem, dar, după plecarea secretarului de stat Alexandru Potor, s-a şi încheiat discuţia. Este păcat, pentru că pierd românii. Sunt sigur că nu este foarte importantă pentru Ministerul Agriculturii, pentru că sunt măsuri prin care fermierul este finanţat cu 3.000 de euro pentru o certificarea de calitate, IGP, STG sau bio, iar acţiunile de promovare sunt finanţate cu 70%, finanţare nerambursabilă. Sunt sigur că ministerul este interesat să deschidă măsurile cu finanţare mare, de milioane de euro, pentru fabrici, dar eu cred că piaţa, identificarea şi creşterea pieţei sunt mult mai importante decât construirea unei fabrici în momentul de faţă. Mie mi se pare o lipsă de viziune. Noi trebuie să plecăm de la piaţă către producţie, nu invers”, a mai mărturisit sursa citată.

Ștefan Pădure a participat joi la conferinţa „Oportunităţi de accesare a pieţelor externe şi parteneri de dialog din industria de distribuţie”, eveniment care a reunit mai bine de 50 de producători români, exportatori relevanţi din toate segmentele FMCG, cât şi 13 cumpărători profesionişti din diverse pieţe europene.

sursa informației: Agerpres

Syngenta introduce pe piața din România produsul Austral® Plus care înlocuiește produsele pe bază de neonicotinoide pentru tratamentul semințelor de cereale, în acest moment fiind singurul insecto-fungicid ready-mix înregistrat.

Lansarea produsului Austral® Plus deschide discuțiile pe problema accesului la tehnologie într-o lume în schimbare și vine în sprijinul nevoilor fermierilor.

Austral® Plus este un amestec ready-mix de două substanțe active (teflutrin 40g/l și fludioxonil 10 g/l) ce oferă un spectru larg de acțiune împotriva bolilor la sămânță și dăunătorilor de sol.

Teflutrinul este un insecticid cu spectru larg din clasa piretroizilor, care acționează în jurul semințelor prin contact și vapori, difuzând de pe semințe în sol, formând o zonă de protecție în calea dăunătorilor, denumită halou.

Produsul Austral® Plus protejează semințele și, în același timp, oferă și un efect fitotonic. Acesta conferă protecție împotriva viermilor sârmă (Agriotes spp.), a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) și a muștei cenușii (Delia coarctata) și este recomandat pentru tratamentul semințelor de grâu și orz.

Acțiunea fungicidă oferită prin substanța activă fludioxonil asigură o protecție împotriva principalelor boli la cereale, printre care cele mai importante sunt Septorioza cu transmitere în sol și sămânță (Septoria nodorum), Fuzarioza (Fusarium spp.) și Mălura comună (Tilletia spp.).

Pentru o bună acoperire a semințelor, produsul se aplică numai împreună cu un adjuvant (AG 40R), cu care va veni împreună la pachet. Adjuvantul este de origine vegetală, obținut din ulei de rapiță esterificat și are rolul de a îmbunătăți aderența produsului pe sămânță, reducând astfel semnificativ praful de pe semințele tratate.

„Punem întotdeauna accent pe utilizarea în siguranță a produselor pentru protecția plantelor, iar indiferent că vorbim despre operatorul care face tratamentul sau fermierul care manipulează semințele tratate, venim cu recomandări specifice de utilizare, comunicate în toate materialele de promovare”, anunță reprezentanții companiei.

Mai mult, Syngenta a dezvoltat o pagina de internet, special dedicată măsurilor de siguranță pentru utilizarea produsului și a semințelor tratate. Aceste informații pot fi consultate accesând pagina
https://www.syngenta.ro/utilizarea-siguranta-produsului-austral-plus.

În propunerea Cadrului Financiar Multianual (CFM), exercițiul 2021-2027, Executivul de la Bruxelles a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale, a precizat, marţi, 4 iunie 2019, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, într-o conferinţă de presă de la finele reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii din statele blocului comunitar.

„Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea Cadrului Financiar Multianual (n.r. - CFM) pe agricultură pentru perioada 2021 - 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (...) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a precizat Hogan.

Comisarul a precizat, totodată, că în următorii 10 ani ar putea fi create circa un milion de locuri de muncă în agricultură.

„Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural. Până în 2030, putem să creăm un milion de locuri de muncă în agricultură, însă agricultura trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Trebuie să joace un rol important în crearea şi reţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 unde am stabilit principiile temei pe care o discutăm astăzi”, a adăugat oficialul Executivului de la Bruxelles.

Prezent și el la eveniment, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro, a precizat că susține în mod ferm majorarea bugetului destinat cercetării.

„Parlamentul European tocmai a fost reales, iar până la începutul lunii iulie va încerca să constituie noile comisii şi Comisia de agricultură. Se lucrează la acest lucru. Aş vrea să subliniez şi eu că este nevoie de cercetare şi inovare. Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă. Deci, facem eforturi în acest sens”, a spus Paolo de Castro.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezidat marţi, 4 iunie, reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul informal), eveniment organizat la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

UE finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde DE euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie.

În prezent, suprafețe însămânțate cu grâu, rapiţă, orz, precum şi cu floarea-soarelui, porumb şi mazăre, care totalizează 10.000 ha la nivel național, sunt afectate, până la această oră, de băltiri sau de grindină, a anunțat marți, 4 iunie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem informaţii despre culturile afectate de inundaţii, dar sunt relative, pentru că ceea ce este astăzi nu este mâine în sensul că anumite suprafeţe pe care acum bălteşte apa peste câteva ore sau o zi se retrag apele respective, dar cultura nu este decât în pericol temporar fără să fie compromisă. Vom avea în curând datele exacte. Este însă o suprafaţă mică, undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional şi asta înseamnă diverse culturi afectate de băltiri sau de grindină, atât cu grâu cât şi cu rapiţă, orz, dar şi cu culturi de primăvară, în speţă floarea soarelui, porumb şi anumite suprafeţe cu mazăre”, a afirmat oficialul guvernamental.

El a adăugat că, anul acesta, s-a înregistrat un „record”, și anume 75 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi, la centrul de comandă din Ploiești. Demersul face parte dintr-o acțiune mai largă de încercare a ținerii sub control a fenomenelor meteo nedorite.

„Sistemul antigrindină a dat aproximativ 1.000 de rachete până la această dată. Stăm cu ochii pe aceste puncte de lansare. Este o situaţie extrem de delicată - nu am avut în anii trecuţi o zi în care să lansăm 75 de rachete de la un punct de comandă. Sâmbătă am fost la Ploieşti la centrul de comanda unde specialiştii lansaseră 75 de rachete, pentru a face faţă situaţiei cu care s-au întâlnit în ziua respectivă. Lucrăm şi acţionăm ca să ţinem cât putem sub control aceste fenomene”, a adăugat Daea.

Șeful de la Agricultură a mai spus că o parte dintre culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa.

„Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (n.r. - pe despăgubiri), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a mai spus ministrul de resort.

De câteva săptămâni, țara noastră se află sub Coduri galbene şi portocalii de averse torenţiale, vijelii şi grindină.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru perioada 5-11 iunie 2019, sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei.

De asemenea, cantitățile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp, îndeosebi la începutul perioadei.

Sursa informațiilor: Agerpres, ANM

Prin utilizarea ratei de semănat variabile pe scară mai largă, agricultorii pot maximiza potențialul solului, selectând totodată cei mai potriviți hibrizi de porumb Dekalb pentru mediul de producție specific din fiecare fermă, anunță cei de la The Climate Corporation, o companie subsidiară a Bayer.

„Este, astfel, crescută eficiența utilizării terenurilor, ținând cont de specificul acestora”, se mai precizează într-un document transmis recent presei.

Termenii de „agricultură de precizie” sau „agricultură digitală” au tendința să fie din ce în ce mai des folosiți, însă este prea puțin înțeleasă complexitatea acestui nou trend. Fermierii din Europa și de pretutindeni caută soluții pentru a produce mai mult cu mai puțin, astfel încât să suplinească nevoia de hrană, aflată în continuă creștere. Mai mult, administrarea fermei a trecut deja, de mult timp, de la agendă la dispozitive mobile.

„Acum ne aflăm în etapa de aprofundare, în care nu doar monitorizăm culturile și culegem datele, ci avem nevoie și de analize complexe, metru cu metru, pentru a înțelege cum se poate obține o producție din ce în ce mai mare la fiecare hectar din lotul de teren”, spun specialiștii The Climate Corporation.

Climate FieldView este o tehnologie creată în acest scop, care permite o analiză extrem de minuțioasă a unor date multistratificate, colectate din teren chiar și în timp real. Scopul este acela de a simplifica procesul decizional și de a fi alături de fermieri în luarea unor hotărâri bazate pe fapte și nu pe intuiție, așa cum se întâmpla până acum.

Dekalb plus Climate FieldView

Unul dintre aspectele pozitive aduse de agricultura de precizie este reprezentat de potențialul crescut, asigurat prin semănarea cu densitate variabilă. Genetica avansată de la Dekalb, în condiții optime în teren, unde este implementată și tehnologia Climate FieldView, poate genera o serie de rezultate excepționale. Desimea plantelor este un factor ce poate influența creșterea potențialului de producție. Având în vedere diversitatea ridicată a terenurilor cultivate cu porumb (diversitatea solului, de exemplu), creșterea uniformă a desimii pe o anumită solă poate constitui un impediment în obținerea profitului așteptat.

Prin asocierea densității hibrizilor cu potențialul de producție al fiecărei microzone specifice a câmpului, fermierii își pot crește rata de recuperare a investiției depuse la semănare.

„Cu alte cuvinte, prin semănatul cu densitate mai mare în zonele productive ale câmpului, se va crește producția la hectar, iar pe de altă parte, reducând norma de semănat în zonele mai slabe, se vor limita pierderile de producție, evitându-se riscul de suprapopulare. Astfel, beneficiul imediat este reprezentat de scăderea costurilor cu sămânța la hectar, iar rezultatul pe termen lung este o recoltă mult mai bogată la finalul sezonului agricol”, precizează reprezentanții companiei citate.

În perioada 2016-2018, pe tot teritoriul Europei au fost create condițiile pentru studierea îndeaproape a modului în care implementarea noilor soluții pentru agricultură pot influența pozitiv rezultatele obținute la finalul fiecărui sezon. 56 de puncte strategice pe harta agricolă a Europei au fost incluse în acest studiu, fiind localizate în țări precum: Franța (10 sole), România (10 sole), Ucraina (10 sole), Italia (7 sole), Spania (6 sole), Portugalia (4 sole), Ungaria (5 sole), Polonia (2 sole), Turcia (2 sole).

În total, în Europa se raportează o rată de succes în 79% dintre solele incluse în studiu, cu o medie de 0,6 t/ha ca spor de producție la recoltare și o creștere a profitului net de aproximativ 76 euro/ha. România se află în top cu unele dintre cele mai bune rezultate; pe plan local, marja de succes a fost de aproximativ 90% și o creștere a profitului net de peste 50 euro/ha. În momentul semănării cu densitate variabilă, atât în Europa, cât și pe plan local, prescrierea s-a realizat și pe baza unor cartări extrem de complexe ale solului.

Răspândirea tehnologiei GPS în exploatațiile agricole din Europa este foarte încurajatoare pentru viitoarele aplicații ale agriculturii de precizie. În curând, tot mai multe semănători vor fi modernizate cu tehnologia ratei de semănat variabile. Digitalizarea unei ferme stă într-un gadget extrem de util, numit FieldView Drive, ce se poate atașa pe orice utilaj agricol compatibil.

Pentru a îmbunătăți și mai mult performanța, Climate FieldView generează și hărți satelitare ale terenurilor. De asemenea, s-a observat că rezultatele cresc și mai mult dacă prescrierile au la bază un număr cât mai mare de straturi de informații colectate din teren, astfel încât analiza să fie cât mai aproape de realitate, iar decizia să fie în concordanță cu aceasta.

The Climate Corporation, o companie subsidiară a Bayer, este alături de fermierii din întreaga lume, contribuind la creșterea productivității în mod sustenabil cu ajutorul instrumentelor digitale. Platforma de agricultură digitală integrată, Climate FieldView, pune la dispoziția fermierilor o suită completă și conectată de instrumente digitale. Aducând laolaltă o colecție de date din teren, modelare agronomică avansată și monitorizarea locală a vremii în soluții simple pentru mobil și web, platforma Climate FieldView le oferă fermierilor o înțelegere mai profundă a terenurilor pentru ca aceștia să poată lua decizii mai informate pentru a-și spori randamentul, maximizând eficiența și reducând riscurile.

newsletter rf

Revista