Revista Fermierului - REVISTA FERMIERULUI
Revista Fermierului

Revista Fermierului

Marți, 28 mai 2019, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Pataki Csaba, a anunțat că sătmărenii vor avea două sisteme de protecţie antigrindină, unul din fonduri europene, implementat de către administraţia judeţeană, şi unul construit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vor fi reţele complementare, deoarece reţeaua lor e proiectată pe altă înălţime de acţiune decât cele proiectate de către Ministerul Agriculturii şi vor fi sincronizate. Între timp, am luat legătura şi cu unitatea naţională de coordonare şi o să fie un punct de comandă în zona noastră. Eu sper să fie cât mai repede acest sistem, că e nevoie foarte mare. O să fim singurul judeţ din România care o să fie protejat, inclusiv în zonele urbane. Ministerul Agriculturii protejează exclusiv suprafeţele agricole”, a afirmat reprezentantul guvernului în teritoriu.

Proiectul implementat de CJ prevede realizarea unui sistem transfrontalier de apărare în judeţele Satu Mare şi Szabolcs Szatmar Bereg din Ungaria. În judeţul Satu Mare vor fi montate 40 de tunuri care vor împrăştia în aer particule de iodură de argint în cazul avertizărilor pentru grindină. Valoarea totală a proiectului este de aproape două milioane de euro, din care părţii române îi va reveni aproximativ 1,3 milioane de euro.

Emil Dumitru, președintele interimar al Federației Pro Agro, speră ca, din totalul de opt milioane de tone de cereale, cât reprezintă necesarul pieței indoneziene, trei milioane de tone să poată proveni din România, cu condiția ca autoritățile române să sprijine exporturile de materie primă.

„Piața indoneziană are o cerere de cereale din bazinul Mării Negre, este vorba de o miză destul de mare, de opt milioane de tone de cereale pe care partenerii de acolo au solicitat-o (n.r. - nevoia pe care o are Indonezia) și sper ca, din opt milioane de tone, trei milioane să provină din România. Eu cred că este, în primul rând, interesul nostru, ați văzut piața din Egipt, dacă ați observat comportamentul de anul trecut, traderii noștri au pierdut, practic, undeva la 800 de mii de tone anul trecut, este vorba de licitațiile cu cerealele cu grâu rusesc și din Ucraina”, a afirmat Dumitru, în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”.

Șeful interimar al Pro Agro speră ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), laolaltă cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să-i susțină pe fermierii români cu analizele de specialitate.

„Eu îmi doresc foarte mult, pentru că avem un grâu foarte bun, recunoscut pe piața mondială, să încercăm să deschidem cât mai multe piețe, dacă tot politica ministerului este vindem materie primă, atunci piața indoneziană poate fi o miză, dar, cel puțin, ministerul și ANSVSA să nu ne încurce, atât cerem, nimic mai mult, pentru că ne descurcăm, de la privat la privat se negociază destul de bine. Dar cerem sprijinul ăsta să putem face acele analize, astfel încât să putem să exportăm”, a adăugat oficialul Pro Agro.

La eveniment au participat reprezentați ai companiilor de tehnologie, oficiali MADR şi din agenţiile guvernamentale, precum și reprezentați ai asociaţiilor de fermieri.

Până la finele lunii aprilie, nu mai puțin de 9.740 de cereri unice de plată au fost depuse de beneficiari la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Brăila, a transmis marţi, 28 mai 2019, șefa biroului APIA brăilean.

Conform precizărilor directorului executiv al instituției citate, Daniela Militaru, în campania din 2018, la nivelul APIA Brăila se depuneau 13.940 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 342.195 de hectare şi au fost autorizate la plată 98% dintre cereri.

Potrivit directorului APIA Brăila, citat de presa centrală, plăţile aferente cererilor unice de plată-campanie se fac cu respectarea termenului prevăzut de prevederile art.74, alin.1 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, respectiv în perioada 1 decembrie - 30 iunie a anului calendaristic următor.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi al măsurilor de plăţi derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sectorul agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington, potrivit afirmațiilor comisarului european pentru pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, de luni, 27 mai 2019.

Tot luni, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a prezidat, la Bruxelles, reuniunea formală a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru pe perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Ulterior confirmării susținerii miniştrilor Comerţului din UE, Cecilia Malmstrom a afirmat că „nu există absolut nicio posibilitate de a include agricultura în aceste discuţii. Consiliul a fost foarte clar cu privire la acest subiect”. Malmstrom a subliniat că europenii sunt gata să demareze negocierile cu privire la tarifele industriale cu SUA, dar „ei nu par să fie gata, deocamdată. Avem o situaţie în care există mandate conflictuale”, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Mesajul Consiliului UE este că sprijinim eforturile comisarului Cecilia Malmstrom. Unitate este cuvântul cheie care a fost auzit astăzi cu privire la discuţiile cu SUA în cadrul mandatelor pe care le-am aprobat deja. Ceea ce înseamnă fără agricultură”, a precizat Ştefan-Radu Oprea, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii formale a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ.

Cu o lună înainte, blocul comunitar (UE28) a anunţat că este gata să demareze imediat negocierile cu SUA pentru un acord trans-atlantic. Directivele de negociere privind eliminarea taxelor vamale la produsele industriale vizează eliminarea acestora pe bază de reciprocitate, luând în considerare şi sensibilităţile existente la nivelul UE, cum ar fi produsele mari consumatoare de energie şi produsele din peşte, precum şi impactul asupra mediului care decurge din diferenţele existente la nivelul cadrului de reglementare dintre UE şi SUA. Produsele industriale cuprind toate produsele, în afara celor incluse în anexa I la Acordul OMC privind agricultura (produse agricole).

Hotărârea prin care se reglementează componența, atribuțiile și responsabilitățile Comitetului de masiv și ale Consiliului Național al Muntelui a fost aprobată în cadrul ședinței de guvern de joi, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În ședința Executivului din data de 23 mai 2019 s-au stabilit modul de organizare și de adoptare a deciziilor, constituirea unei comisii tehnice și a unor comisii de specialitate, precum și atribuțiile și responsabilitățile acestuia. Comitetul de masiv este format din 18 membri și are în componență reprezentanți ai unor instituții și organizații din cadrul grupei de munți.

În ceea ce privește Consiliul Național al Muntelui, s-a aprobat constituirea unei comisii tehnice și a unor grupuri de lucru de specialitate, precum și atribuțiile și responsabilitățile acestuia. Consiliul Național al Muntelui, care are rol consultativ și asigură legătura dintre Guvern și reprezentanții zonei montane pentru punerea în aplicare a strategiilor şi a politicilor specifice acesteia, este prezidat de primul-ministru și este format din 23 de membri, reprezentanți ai unor ministere și ai altor entități specifice.

Actul normativ a avut la bază mai multe consultări cu principalii factori interesați de dezvoltarea durabilă a zonei montane, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și ai institutelor de cercetare implicate direct în activități pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonei montane.

La începutul lunii august a anului trecut, a intrat în vigoare Legea muntelui nr. 197/ 2018, care reglementează modalitățile de protecție și de dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane, prin valorificarea resurselor naturale și umane, prin creșterea nivelului de trai, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, creșterea puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echilibrului ecologic și a protecției mediului natural.

Legea muntelui prevede ca, pentru fiecare grupă de munți, să se constituie câte un Comitet de masiv, cu rol consultativ în aplicarea politicilor şi a strategiilor de dezvoltare şi protecţia mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv.

Piedicile legislative introduse de Ungaria în ceea ce privește cumpărarea de terenuri arabile de către resortisanții străini din alte state membre ale blocului comunitar încalcă drepturile de bază prevăzute de legislaţia europeană, a decis marţi, 21 mai 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), anunță Bloomberg.

„Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din principiul liberei circulații a capitalului şi a prevederilor referitoare la dreptul de proprietate, asumate în conformitate cu legislaţia blocului comunitar”, a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi contestată.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a chemat în instanță statul maghiar, pe motiv că autorităţile de la Budapesta au adoptat norme care restricţionează, în mod ilegal, drepturile investitorilor străini de a achiziţiona terenuri arabile şi afectează valoarea investiţiilor lor. Cazul datează din 2014, atunci când Executivul comunitar a trimis Ungariei o scrisoare de notificare oficială, urmată, un an mai târziu, de o opinie argumentată în care a cerut Ungariei să îşi modifice legislaţia în linie cu legislaţia UE.

În anul 2013, Ungaria a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. Conform acestui act legislativ, dreptul de uzufruct al unei persoane care nu are astfel de legături de familie cu proprietarul poate fi anulat începând cu data de 1 mai 2014.

În replică, CE a apreciat că, prin anularea drepturilor de uzufruct, Ungaria a încălcat principiul liberei circulaţii a capitalului şi drepturile de proprietate. Conform vocilor autorizate ale Executivului comunitar, contractele originale erau supuse unei perioade de tranziţie de 20 de ani, ceea ce înseamnă că urmau să expire la 1 ianuarie 2033, iar noua lege a eliminat această perioadă, ceea ce înseamnă că toate contractele investitorilor au fost încheiate la 1 mai 2014, fără despăgubiri.

„Deprivarea de proprietate” prevăzută în legislaţia ungară contestată „nu poate fi justificată pe motiv că este în interesul public şi nici prin orice aranjamente prin care o despăgubire corectă este plătită la timp”, a decis CJUE.

Sursa informației: agenția Agerpres

Foto credit: Piero Lusso

Luni, 20 Mai 2019 18:18

OUAI-uri tulcene, datoare la ANIF

Mai bine de un milion de lei are de recuperat filiala tulceană a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) de la două organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), iar una dintre asociaţii solicită ştergerea penalităţilor la debitele înregistrate din anul 2014.

OUAI Sarichioi înregistrează debite în cuantum total de 234.366 lei, din care 199.655 lei reprezintă penalităţile, potrivit directorului filialei teritoriale a ANIF, Marius Damian.

O situaţie asemănătoare este și la Sabangia care are creanţe de 807.461 lei, din care irigaţiile pentru 2016 sunt în cuantum de 541.912 lei, iar suma de 265.549 lei reprezintă penalităţile.

Preşedintele OUAI Sarichioi, Ivan Fedot, a replicat că penalităţile au fost aplicate după ce subvenţiile pentru apa din irigaţii nu au fost acordate la timp, iar în momentul de faţă este foarte greu să se calculeze debitele fiecărui membru al asociaţiei, în contextul în care penalităţile au variat de la o lună la alta.

Filiala teritorială a ANIF a încheiat contracte pentru irigarea în acest an a unei suprafeţe de 41.290 de hectare din nouă amenajări, iar în luna aprilie a pus în funcţiune sistemul din două amenajări, Sarichioi şi Isaccea, astfel că acum sunt irigate 919 hectare.

Directorul ANIF a prezentat luni, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia contractelor şi a irigaţiilor din judeţ.

Conform spuselor oficialului agenției, din anul 2017, OUAI-urile nu plătesc apa de care beneficiază.

Sursa informației: Agerpres

Anul trecut, o cantitate de 137.000 de tone de miere a fost tranzacţionată între statele membre UE, Ungaria fiind cel mai mare exportator de miere spre celelalte țări membre, cu o cantitate de 20.000 de tone (14% din totalul exporturilor intracomunitare de miere), potrivit statisticilor publicate luni, 20 mai 2019, de Eurostat, cu ocazia zilei mondiale a albinelor.

În topul celor mai mari exportatori intracomunitari de miere, Ungaria este urmată de Belgia (19.000 de tone), Spania (18.000 de tone), Germania (16.000 de tone), Polonia (15.000 de tone), Bulgaria (10.361 de tone) şi România (9.377 de tone).

Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte, în fiecare an, la 20 mai, în scopul evidenţierii importanţei albinelor pentru umanitate şi necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jansa (20 mai 1734-13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia.

Sursa informației: Agerpres

În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Popularitatea de care se bucură târgul AgriPlanta-RomAgroTec a adus odată cu ea și creșterea numărului de vizitatori. Cu siguranță acest lucru este extraordinar, mai ales că fermierii studiază necesitățile pe care le au în fermele lor și își satisfac curiozitățile vizitând o astfel de expoziție. „Dintre expozanți, Titan Machinery România a ținut în fiecare an capul de afiș al diversității, al noutăților și al surprizelor cu care se laudă evenimentul și anvergura sa, acest stand fiind, nu de puține ori, atracția principală a târgului. Ca atare, echipa noastră vă invită cu entuziasm la standul său de la AgriPlanta-RomAgroTec, în perioada 16-19 mai 2019. Conform trendului notoriu setat, ne-am pregătit minuțios pentru încă o participare spectaculoasă în centrul căreia se vor afla fermierii, vizitatorii”, a precizat Bogdan Constantin, specialist PR&Comunicare în cadrul Titan Machinery România.

Pe o suprafață extinsă de peste 2.000 de metri pătrați va fi expusă o gamă vastă de tehnică avansată, care cuprinde tractoare de la 55 CP până la 700 de CP. Totodată, va fi expusă noua serie 250 de combine Case IH Axial Flow, tehnică pentru viticultură Case IH, noul tractor Case IH Maxxum, noul tractor Farmall A (de 55 și 75 CP) și o gamă variată de utilaje marca Väderstad, de la pregătirea solului și până la semănat de precizie. În mod special va fi expus feritilizatorul Sulky X 40+ care beneficiază de un sistem unic pe piața din România. „Titan Machinery este singurul furnizor pe piața autohtonă a sistemului avansat de aplicare rată variabilă de fertilizare, o tehnologie optimă pentru sol și economică pentru fermier. De asemenea, nu vor lipsi mărcile confirmate precum Gregoire Besson, Stoll, MacDon, Dammann, Tecnoma, Annaburger și utilajele speciale de la Case Construction Equipment”, a punctat Bogdan Constantin. El a adăugat că echipa Titan Machinery România este pregătită să întâmpine agricultorii și să le acorde tot sprijinul de care este nevoie pentru fiecare în parte cu privire la informații tehnice explicite, inovații și consiliere. Totodată, Titan Machinery va acorda o gamă variată de discounturi, posibilități de finanțare atractive și oferte avantajoase valabile pe perioada târgului. Inginerii din departamentul «Agricultura de Precizie» al Titan Machinery vor explica avantajul pe care îl oferă rețeaua de semnal de precizie RTK+ și sistemul unic în România de administrare a flotei de utilaje agricole, dezvoltate de Titan Machinery. „Ne găsiți cu ușurință urmărind feeria de roșu care va lumina standul nostru E19 din colțul platformei expoziționale”, a arătat Bogdan Constantin.

newsletter rf

Revista