Ionel Vaduva - REVISTA FERMIERULUI
Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an, în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că, uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie, aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3 000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că, din producţia naţională, 3 000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este nici un efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente, cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare a localurilor, fapt ce face din România „probabil, cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere, îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre are calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană, în România, care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite, încât nu ai confortul necesar. În România, nu se întâmplă asta. Din punctul de vedere al autorizărilor, astăzi, România este, probabil, cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant, să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru un interval mare de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, în 21 noiembrie, iar actul normativ a fost trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, la data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore, provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

România are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România, avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii dintre marii retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

În viitorul apropiat, în cazul României, pe fondul procesului de flexibilizare, plățile directe sub forma subvențiilor europene vor cunoaște un reviriment în detrimentul fondurilor destinate dezvoltării rurale, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”.

„Avem în vedere următoarea schemă de gândire, pe care v-o pun astăzi aici: - (...) ce facem cu bugetul următor, unde Planul Național de Dezvoltare Rurală este la 6,7 miliarde de euro, cu 1,4 miliarde mai puțin decât în exercițiul trecut? La această dată, toată subvenția pentru România, ca proiecție bugetară, este undeva între 20 și un pic de miliarde de euro, din care 13 miliarde pe plăți directe. Crește subvenția pe unitatea de suprafață și scade pe PNDR, pentru că este conceptul acesta de flexibilitate, unde tu ai voie să dai de la un pilon la altul”, a afirmat oficialul guvernamental.

Ca urmare a discuțiilor purtate între guvernanți și partenerii sociali, potențiali beneficiari ai fondurilor europene, au reieșit mai multe direcții de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc, pomicultura, procesarea, susținerea tinerilor fermieri și a învățământului liceal agricol reprezentând priorități demne de luat în seamă.

„Ne vom duce cu bani în patru direcții: - pomicultura țării românești, care este, la ora actuală, neatractivă, un patrimoniu imens al țării care nu a fost suficient susținut; unitățile de prelucrare la sate pentru a procesa resursele existente, începând de la fructele de pădure, până la lapte sau altceva; drumurile agricole să constituie acea infrastructură atât de necesară; (...) să ne ducem către tineri. Noi suntem astăzi, dar mâine, nu. Agricultura trebuie să fie. Ea trebuie să fie pusă în mâinile generațiilor care urmează. Cum îi stimulăm, cum îi antrenăm, cum îi încălzim, cum îi atragem și, atunci, trebuie să dăm acest culoar pentru fermele tinerilor; cercetare licee agricole. Acestea sunt direcțiile pe care le-aș vedea, după o analiză serioasă în minister și după o preocupare permanentă pentru prezentul și viitorul agriculturii românești”, a mai adăugat Daea.

Au fost prelungiri

„Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a răspunde nevoilor identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor-cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019”, preciza ministerul de resort, joi, 1 august 2019.

Propuneri legislative privind PAC, după 2020

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322, din 2 mai 2018) a stabilit viitorul buget pentru agricultură. În timp ce Uniunea continuă să consacre o parte semnificativă a bugetului său pentru agricultură (28,5 % din bugetul total) (a se vedea tabelul de mai jos), se constată reduceri semnificative ale prețurilor curente (de la -3 la -5%) și, mai ales, în termeni reali (-12 până la -15%), ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniune (contribuitor net la buget) și a nevoilor de finanțare care rezultă din noile priorități ale Uniunii (migrație, frontiere externe, frontiere digitale, transport). Pachetul agricol se ridică la 324,2 miliarde de euro, în prețuri constante, din 2018, ceea ce ar trebui comparat cu bugetul aferent perioadei anterioare 2014-2020, minus cheltuielile pentru Regatul Unit. Primul pilon a continuat să aibă prioritate (Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 78,4%), deși acesta a scăzut cu 7 sau 11%, dezvoltarea rurală fiind cea mai afectată, cu o scădere de 25 sau 28%.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouă obiective care să reflecte funcționalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale, în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate. În orice caz, plățile directe (decuplate și cuplate) ar rămâne elementele prioritare ale noii PAC.

Potrivit anunțului făcut de dr. ing. Dumitru Manole, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, la data de 21 august a.c., a fost înființată Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui, cu sediul la Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian.

Pe lângă fostul asociat al Sport Agra SRL și First Grain SRL, printre membrii fondatori ai noii organizații se mai regăsesc Joița Maria Păcureanu, vicepreședinte, laureată a premiului Pustovoit, în anul 2016, la Universitatea Trakya, din Turcia, prof. Ioan Viorel, prodecan USAMV, precum și Neculai Pârvu și Vasile Jinga, expert FAO, membru al Asociației Internaționale a Florii Soarelui cu sediul la Paris.

„La 21 august 2019, a fost înregistrată, la Judecătoria Constanța, Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui. De unde a venit această idee – eram la o conferință internațională, la Universitatea Trakia, de la Edirne, când o personalitate mondială în cultura florii-soarelui, evident, o respect și nu-i dau numele, a încercat să ne dea lecții privind neonicotinoidele și arealele geografice ale răspândirii Tanymecusului în România (n.r. - Tanymecus Dilaticollis). De ce nu, în 1965, când regretatul profesor Alexandru Viorel Vrânceanu a creat soiul Record, iar eu am beneficiat, din partea Departamentului Agriculturii de Stat, la acea vreme din 1969, de un premiu din partea ministrului Ion Teșu, de 10 000 de lei, realizând cea mai mare producție de floarea-soarelui pe suprafața de 520 de hectare. Atunci n-a fost o producție prea mare – 2 850 de kilograme/ha. Mai este o motivație – Dobrogea ocupă, în cadrul structurii suprafețelor din România, undeva între 15 și 20 la sută. Din acest punct de vedere, avem foarte multe de discutat legat de cultura florii-soarelui. Mulțumesc ASAS și domnului director Ion Bulică pentru că sediul Asociației este la Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian. Această asociație își propune creșterea performanței la hibrizii de floarea-soarelui. De asemenea, ne propunem programe de cooperare cu partenerii externi”, a precizat Manole, în cadrul conferinței.

Locul I în Europa

Anul trecut, țara noastră înregistrat o productie de peste 3,062 de milioane de tone de floarea-soarelui, mai mare cu 149 947 de tone, față de 2017. Astfel, România a ocupat locul I la producția de floarea-soarelui, la nivelul blocului comunitar (UE28), fiind urmată de Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Trei județe asigură aproape 25% din totalul producției, și anume județele Constanța (9,7%), Brăila (8,2%), respectiv Teleorman (7,5%).

Concret, în județul Constanța, producția a atins 296 518 tone (plus 37 908 tone), cu o medie la hectar de 3 715 kg, în timp ce, în Brăila, s-a înregistrat o cantitate de 252 635 de tone (minus 24 359 de tone), cu o medie de 2.953 kg/ha. Nu în ultimul rând, în Teleorman, recolta a fost de 228 300 de tone (plus 53.841), cu o producție medie de 3 591 kg/ha.

Județele cu cele mai mari producții medii la hectar au fost Vaslui (+28,8%), Călărași (+23,2%), Constanța (+22,2%), Mehedinți (+21,6%), respectiv Teleorman (+18,1%), potrivit datelor INS.

Pe de altă parte, diminuările cele mai semnificative au fost consemnate în Ilfov (-28,8%), Dâmbovița (-28,9%), Bistrița-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) și Prahova (-32,8%).

Miercuri, 04 Septembrie 2019 20:34

Irigațiile în România – profit net!

Cu o sumă cheltuită de la bugetul statului de 22 de milioane de euro, destinată apei pentru irigații, fără a preciza însă intervalul investițional, potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, sectorul de profil din România a contabilizat un câștig de peste 440 de milioane de euro.

Conform precizărilor oficialului guvernamental, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice” de vineri, 30 august 2019, profitul înregistrat provine din plusul de producție-marfă comercializată, mai exact din încasările purtătoare de TVA care alimenează bugetul statului.

„Astăzi, în România, sunt 48 de șantiere de lucru. România are posibilitatea, la această dată, să irige - într-un perimetru irigabil – 1,4 milioane de hectare cu banii de la bugetul statului și cu banii de la Uniunea Europeană. Fără bani și fără subvenții, agricultura nu intră în spațiul rentabilității. Și nu numai aici. (...) Am introdus 22 de milioane de euro și am câștigat 441 de milioane de euro prin costul apei, dar prin ridicarea producției respective și printr-un plus de producție-marfă vândută și încasată, purtătoare de TVA, care alimenează bugetul statului, de unde să avem din nou posibilitatea în nevoile țării sociale, economice și de sprijin pentru fermieri”, a precizat Daea.

Conform informațiilor transmise de ministerul de resort, la mijlocul lunii februarie 2019, prin Programul Naţional de Irigaţii se propunea reabilitarea unei suprafețe totale de 2 004 639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile. Erau vizate, mai exact, 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare,      11.856 m de conducte de refulare, 48 232 m de conducte îngropate, un colector, 2 548 860 m de canale de aducţiune, 2 811 338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice.

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. În perioada de programare financiară 2007 - 2013, investițiile în sistemele de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi a silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125 a fost solicitat de organizațiile sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații au fost depuse 156 de cereri de finanțare, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 131 de contracte de finanțare, în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Vorbim, practic, de 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 de cereri de finanțare, în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 257 de contracte de finanțare, în valoare de 194 de milioane de euro. La nivelul lunii iunie 2019, valoarea plăților efectuate a fost de 94,5 milioane de euro, potrivit statisticilor AFIR. De asemenea, tot la acea dată, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

În data de 28 ianuarie 2019, a fost deschisă sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Miercuri, 04 Septembrie 2019 17:38

Păstrăm locul V în lume la exportul de grâu

Pe fondul constanței recoltelor obținute în ultimii trei ani, potrivit declarațiilor făcute recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, țara noastră își păstrează locul cinci la nivel mondial în topul exportatorilor de grâu.

„Astăzi (n.r. - 30 august 2019), de trei ani, constant, iată că avem posibilitatea să spunem, prin rodul muncii dumneavoastră, prin însumarea producțiilor pe fiecare loc, că România a ajuns să depășească cele 10 milioane de tone de grâu, păstrându-se într-o cadență de creștere a randamentului, care s-o mențină pe locul V în lume ca exportator de grâu. Sigur, putem discuta acest lucru, dacă acest export de grâu poate fi acum interpretat în altă perspectivă, înțelegând partea de prelucrare, dar nicăieri și niciunde în România nu se poate discuta – și o spune un agronom – ca țara românească să fie altfel decât o țară cerealieră”, a precizat sursa citată.

Țara noastră comercializează peste graniță cantități din ce în ce mai mari de cereale, spun statisticile MADR. Astfel, anul trecut, mai bine de 10 milioane de tone, cu alte cuvinte aproape o treime din producția internă, au fost livrate extern. Cea mai mare pondere (16,1%) în structura exporturilor a avut-o grâul, cu un volum al livrărilor de 5,886 de milioane de tone, în valoare de 1,037 de miliarde de euro (valoare similară celei din 2017), potrivit datelor ministerului de resort.

În 2018, România a ocupat cel de-al treilea loc în topul producătorilor de cereale din blocul comunitar (UE28), cu o recoltă de 31,8 milioane de tone, față de 24,5 milioane de tone, în 2017, în urma Franței (62,3 MT), respectiv a Germaniei (38 milioane de tone), potrivit aceleiași surse care citeaza datele Eurostat.

În cazul grâului, a fost atinsă o producție de 10,2 milioane tone (12 MT în total cereale păioase de vară).

Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.

Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

În prezent, Curtea de Conturi Europeană (ECA) evaluează prin intermediul unui audit de specialitate modul în care sunt utilizate de către țările membre ale blocului comunitar (UE28) noile tehnologii de imagistică pentru monitorizare în domeniul Politicii Agricole Comune (PAC).

În special, ECA va examina sprijinul furnizat de Comisia Europeană (CE) în acest domeniu, precum și practicile din statele membre. Curtea se va apleca totodată și asupra provocărilor care stau în calea unei implementări mai rapide și mai extinse a acestor noi tehnologii.

În fiecare an, statele membre efectuează circa 900 000 de controale la fața locului în legătură cu ajutorul agricol acordat de Uniunea Europeană (UE). Aceste controale acoperă însă doar aproximativ 5 la sută dintre solicitanții ajutorului respectiv.

„Ca o alternativă, noile tehnologii de imagistică pot oferi probe mai cuprinzătoare în ceea ce privește activitățile agricole efective ale fermierilor și conformitatea acestora cu PAC”, explică auditorii ECA.

Sursa citată a publicat o analiză preliminară de audit referitoare la noile tehnologii de imagistică utilizate în scopuri de monitorizare în sectorul agricol. Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit în curs și sunt concepute pentru a servi drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele auditate.

„Prin utilizarea noilor tehnologii în scopul monitorizării, ar trebui să se sporească eficacitatea viitoarelor măsuri în materie de mediu și de climă ale PAC. Aceste tehnologii au, de asemenea, potențialul de a diminua costurile pe care le presupun controalele efectuate în statele membre, în timp ce numărul beneficiarilor care fac obiectul controalelor va crește”, apreciază specialiștii instituției.

De aproximativ doi ani, blocul comunitar (UE28) a beneficiat de imagini de înaltă rezoluție puse la dispoziție cu titlu gratuit de sateliții Sentinel ai programului Copernicus. Datele furnizate de acești sateliți pot facilita controalele care vizează, de exemplu, activitatea agricolă întreprinsă pe parcele, clasificarea culturilor sau anumite zone de interes ecologic. Alte proiecte, precum fotografierea cu etichetare geografică, dronele și soluțiile de monitorizare a suprafeței terestre, sunt și ele promovate de CE și de statele membre. Toate oferă oportunități pentru monitorizarea PAC într-un mod mai cuprinzător, mai eficient din punctul de vedere al costurilor și mai eficace.

Auditul va evalua dacă statele membre și Comisia Europeană au luat măsuri pentru a exploata potențialul noilor tehnologii de imagistică în scopuri de monitorizare în cadrul PAC. În special, Curtea va examina dacă CE a încurajat utilizarea pe o scară largă a acestor tehnologii, respectiv dacă statele membre au luat măsuri pentru a implementa aceste tehnologii.

Verificările vor include vizite de informare efectuate în patru state membre care au început să utilizeze imagistica prin satelit în scopul monitorizării în cadrul PAC, și anume în Belgia, Danemarca, Italia și Spania.

Decizia Arabiei Saudite de a-şi ajusta cerinţele pentru importurile de grâu, creând astfel o cale liberă către piața internă a cerealelor de la Marea Neagră, ar putea genera dificultăţi semnificative unor exportatori din blocul comunitar (UE28), care vor trebui să caute pieţe alternative, sunt de părere unii analiști din piață.

Joi, 8 august 2019, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (SAGO) din Arabia Saudită, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului arab, a anunţat că va relaxa criteriile privind pagubele provocate de insecte pentru următoarea licitaţie de importuri de grâu.

De ceva vreme, Rusia depune eforturi susținute pentru a obține acces la piaţa grâului din Arabia Saudită, ca parte a încercărilor Moscovei de a-şi majora cota de piaţă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în detrimentul blocului comunitar şi al SUA.

Chiar dacă intrarea grâului rusesc în Arabia Saudită se bucură de o atenţie majoră, traderii subliniază că ar putea creşte şi cantităţile de grâu exportate de Ucraina, România sau Bulgaria. Însă succesul grâului de la Marea Neagră pe piaţa saudită depinde de calitatea sa, apreciază marii comercianți de cereale.

Arabia Saudită, Algeria şi Irak sunt trei pieţe majore unde grâul rusesc nu a putut participa la licitaţiile organizate de stat. Însă grâul rusesc este atât de accesibil ca preț încât, cu avantajele oferite de costurile reduse de livrare, ar putea domina pieţele, dacă i s-ar permite, a mărturisit un trader european.

Comercianții se aşteaptă ca grâul rusesc să fie vândut masiv pe piaţa din Arabia Saudită, provocând dificultăţi semnificative actualilor furnizori din Uniunea Europeană.

În sezonul agricol 2018-2019, care a început în iulie anul trecut, Germania a exportat 673 000 de tone de grâu către Arabia Saudită, până la 31 mai 2019. Exporturile totale de grâu german s-au ridicat la 2,2 milioane de tone, arată datele oficiale.

Un prim pas - „Cerealcom Dolj de România” deschide drumul grâului autohton către Algeria

Pentru prima dată după mulți ani, o companie 100% românească reușește să vândă în mod direct cantități importante de cereale Algeriei, piață tradițională de desfacere pentru materia primă exportată de Franța și de țările din nordul Uniunii Europene.

Două vapoare tip handysize, încărcate cu câte 30 000 de tone de grâu de la Cerealcom urmează să plece din Constanța în primele două săptămâni ale lunii august, cu destinația Algeria, ca urmare a unei licitații organizate de OAIC (Biroul Algerian Interprofesional al Cerealelor), au declarat, pentru Revista Fermierului, surse din piață.

Livrarea are loc în urma unei schimbări de strategie și viziune în ceea ce privește intrarea pe piețe precum Algeria sau Tunisia, prin angajarea unui agent de intermediere. În plus, o altă piață cu potențial pentru Cerealcom este Arabia Saudită, stat care nu tolerează atac de ploșniță la grâul cumpărat.

Pe de altă parte, livrările către Algeria reprezintă mai mult de jumătate dintre exporturile de grâu moale ale Franţei în afara UE, în anul de marketing 2018-2019.

Luna trecută, s-a înfiinţat Grains Overseas, o alianţă formată de cooperativele franceze care cultivă cereale pentru a concura cu furnizorii de la Marea Neagră. Traderii avertizează că decizia de înfiinţare ar putea să nu fie suficientă pentru ca cel mai mare exportator al UE să piardă piaţa algeriană vitală în faţa concurenţei grâului rusesc.

Înfiinţarea acestei alianţe fără precedent, în care InVivo, Axereal şi NatUp vor combina exporturile de grâu moale şi orz furajer în afara UE, este un răspuns la majorarea semnificativă a livrărilor din Rusia şi Ucraina, apreciază analiştii.

Ascensiunea Rusiei, care a devenit cel mai mare exportator de grâu din lume, a redus vânzările franceze în ţări importante, cum ar fi Egipt şi Maroc, astfel încât Franţa a devenit mult mai dependentă de Algeria, ale cărei cerinţe la licitaţii exclud efectiv grâul din Rusia.

În sezonul agricol 2018-2019, care s-a încheiat la 30 iunie, Franţa a livrat aproape zece milioane de tone de grâu moale în afara UE, faţă de 12 milioane de tone, în anii anteriori.

Exporturile Rusiei au scăzut de la nivelul record înregistrat în 2017-2018, dar, la 36 de milioane de tone, sunt mult peste totalul UE, de 21 milioane de tone.

Grains Overseas are ca obiectiv menţinerea exporturilor masive de grâne franceze în Africa de Nord, evitând pierderile financiare care au afectat tranzacţiile în ultimii ani.

Franţa trebuie să accepte faptul că furnizările de la Marea Neagră sunt deseori mai avantajoase din punctul de vedere al calităţii şi al preţului, a apreciat un trader.

Un alt exportator major de grâne din Franţa, Soufflet, a inaugurat, anul trecut, o nouă facilitate la un port de pe coasta Atlanticului, pentru a sorta mai eficient grânele, în vederea îndeplinirii standardelor clienţilor din Africa.

Dar unii analişti avertizează că Franţa încă nu conştientizează extinderea furnizărilor de la Marea Neagră.

newsletter rf

Revista