Ionel Vaduva - REVISTA FERMIERULUI
Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Foto credit: PAEFC

După o luptă strânsă cu faze la ambele porți, ca urmare a desfășurării finalei Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, România a reușit să ocupe un binemeritat loc II, după Republica Moldova, locul III revenindu-i Poloniei, potrivit anunțurilor postate de oficialitățile organizatoare pe pagina de Facebook a evenimentului - PAEFC - Paying Agencies European Football Championship.

Scorul care avea să stabilească învingătoarea și ocupanta locului I a fost de 2-1 în favoarea selecționatei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova, în înfruntarea cu echipa AFIR.

Pentru locurile III și IV s-au luptat jucătorii agențiilor de plăți din Polonia și Bulgaria, prima echipă învingând cu un scor clar de 3-0.

„Câștigătoare a Campionatului european de fotbal al Agențiilor de Plăți a devenit echipa AIPA, obținând trofeul mult râvnit! Ieri, 14 mai, echipa Moldovei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele României, Bulgariei și Poloniei. Astfel, echipele câștigătoare ale semifinalelor au jucat astăzi, 15 mai curent, în finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, stabilind echipa câștigătoare a trofeului și clasamentul final al competiției: locul I- Republica Moldova, locul II- România și locul III – Polonia”, au anunțat, la rândul lor, câștigătorii, pe pagina lor de socializare.

Marți, 14 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunța că echipa României se califica în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele Republicii Moldova, Bulgariei și Poloniei. România urma să joace astăzi împotriva Bulgariei, iar Republica Moldova urma să întâlnească Polonia în cele doua semifinale programate a se desfășura simultan, începând cu ora 10.00, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Echipele câștigătoare ale semifinalelor urmau să joace finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, începând cu ora 12.00. Finala mică avea să stabilească echipa care se va clasa pe locul III în clasamentul final al competiției.

Organizatorii competiției au invitat echipa Federației Române de Fotbal (FRF) pentru a susține un meci demonstrativ împreună cu selecționata agențiilor de plăți din Europa, compusă din câte un reprezentant al fiecărei țări participante. Din echipa FRF au făcut parte oficialii federației și ambasadorii fotbalului românesc, printre care Răzvan Burleanu, Gabriel Bodescu, Miodrag Belodedici, Mirel Rădoi, Ion Vlădoiu, Lucian Sânmărtean, precum și domnul deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a României.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împreună cu Asociația Ceresport, a organizat, în perioada 12 – 15 mai 2019, prima competiție sportivă destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți. În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Moldova și România.

Miercuri, 15 Mai 2019 16:48

Consumatorii europeni, mai educați

În ultimii ani, fermierii europeni trebuie să facă față unei noi provocări, și anume unei generații de consumatori din ce în ce mai educate, potrivit aprecierilor lui Gheorghe Albu, preşedintele interimar al Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cu ocazia un forum de specialitate care a avut loc la București, marți, 14 mai 2019.

În acest context, el i-a îndemnat pe tineri să se alăture demersului de susținere a sectorului agricol, un domeniu în care, spune el, își pot face un viitor, ambele teme fiind discutate în data de 9 aprilie 2019, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri care a precedat-o pe cea de la București.

„Îndreptaţi-vă către agricultură, pentru că acolo este un loc în care vă puteţi realiza şi profesional, dar şi familial! Toată familia noastră lucrează în agricultură, cot la cot. O altă temă abordată la Bruxelles este legată de următoarea generaţie de consumatori, care este din ce în ce mai educată, iar noi trebuie să răspundem acestor provocări”, a spus Albu.

Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.

Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.

Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.

Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată, astfel, risipa alimentară.

Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.

Partenerii Forum for The Future of Agriculture (FFA), în colaborare cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat, marţi, 14 mai a.c., la Hotel Intercontinetal din București, o conferinţă regională privind viitorul agriculturii.

Dezbaterea de la Bucureşti s-a concentrat asupra unor subiecte de interes pentru deţinătorii de terenuri, fermieri, ecologişti şi factori de decizie politică.

Bancherii români sunt asociați unor cămătari, în accepțiunea președintelui Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Adrian Rădulescu, în condițiile în care, a mai precizat fermierul, aceștia s-ar fi învățat că în țara noastră este posibil orice.

„(...) Costurile bancare sunt foarte mari şi poate să se supere pe mine oricine. Ne doare faptul că aceşti bancheri, pe care, în România, îi consider cămătari - şi îmi asum ceea ce spun - oferă aici un cost de 5, 6, 8, chiar cu zece euro, faţă de 0,5 - 1 euro. Cei din sistemul bancar s-au învăţat cu ideea că aici se poate orice. Nu se mai poate orice!”, a mărturisit Rădulescu în cadrul unui forum care a avut loc la București, marți, 14 mai 2019.

Reprezentantul organizației de fermieri a mai amintit că țara noastră nu ar fi ajuns la nivelul actual în domeniul agricol fără susținerea comunității europene şi nici fără ajutorul fermierilor străini care au venit cu know-how în România.

„Fără ajutorul Uniunii Europene nu am fi ajuns astăzi aici. De asemenea, fără fermierii din diferite ţări ale Uniunii Europene, care au înţeles că România este o provocare, că în România se poate face o agricultură performantă, că România este o ţară de mare viitor. Ei s-au instalat aici şi, împreună cu noi, ne-au demonstrat că pot să facă mai mult”, a conchis Adrian Rădulescu.

Partenerii Forum for The Future of Agriculture (FFA), în colaborare cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat, marţi, o conferinţă regională privind viitorul agriculturii.

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Luni, 13 mai 2019, beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și care au depus cererile de plată în luna aprilie 2019, vor primi în conturile bancare sumele aferente cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor.

Vorbim de o sumă totală de 23.353.638,77 de euro.

„La această tranșă de plată, AFIR va deconta cheltuielile realizate pentru investiții în exploatații agricole și în exploatații pomicole, în unități de procesare a produselor agricole, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și pentru diverse investiții în mediul rural care nu au specific agricol”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, mai precizează sursa citată, vor fi decontate cheltuieli aferente lucrărilor pentru infrastructura agricolă și pentru infrastructura rutieră din mediul rural, pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru axa LEADER, pentru înființarea grupurilor de producători, precum și pentru cooperarea fermierilor pentru realizarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale.

„Facem precizarea că o nouă decontare a cheltuielilor eligibile realizate de beneficiarii PNDR va fi realizată de AFIR la sfârșitul lunii mai”, au ținut să adauge reprezentanții agenției de plăți.

Într-un document de poziție dat publicității în data de 7 mai 2019, la două zile înainte de reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu, Executivul european, condus de Jean-Claude Juncker, recunoaște că, în actualul mandat, două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European (PE), una dintre ele vizând normele propuse pentru organismele modificate genetic (OMG).

„În cursul actualului mandat, nicio propunere a Comisiei nu a fost respinsă de Consiliu, iar două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European. Prima propunere respinsă se referea la noile norme propuse pentru organismele modificate genetic (OMG) și ar fi permis fiecărui stat membru să interzică produsele alimentare și furajele modificate genetic pe teritoriul său. A doua propunere viza realocarea fondurilor (de exemplu, a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură sau pescuit) pentru a suplimenta sprijinul Uniunii pentru reformele economice structurale”, se menționează la capitolul „Contribuția CE la Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024” din documentul intitulat sugestiv „Europa în mai 2019: pregătiri pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică într-o lume tot mai incertă. Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu (România) din 9 mai 2019”.

În capitolul „O Europă durabilă” din cadrul aceluiași document, vocile autorizate ale Comisiei Europene sunt de părere că europenii trebuie să treacă la o economie circulară, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile.

„Ar trebui să intensificăm eforturile de încurajare a unei conduite responsabile din partea întreprinderilor, a alegerilor durabile din partea consumatorilor și a finanțării private dintr-o gamă largă de surse. Un nou plan de acțiune privind economia circulară s-ar putea axa pe utilizarea durabilă a resurselor, în special în sectoarele care utilizează intens resurse și au un impact ridicat, pentru a plasa Europa pe o traiectorie durabilă. Acesta ar răspunde așteptărilor cetățenilor de a consuma alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile (n.r. - prin directiva recent adoptată privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului alimentar [Directiva (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019], UE a luat măsuri concrete de sprijinire a veniturilor și, prin urmare, a durabilității agricultorilor din UE). O strategie ambițioasă de aducere la zero a poluării ar stimula inovarea pentru găsirea unor alternative și a unor înlocuitori mai puțin poluanți, care să asigure aer, sol și oceane curate pentru generațiile prezente și viitoare”, precizează specialiștii Executivului european.

„Lipsa unui studiu de impact”

Miercuri, 28 octombrie 2015, Parlamentul European respingea o propunere legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.

„Deputații sunt îngrijorați că această lege ar putea fi inaplicabilă sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificări la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor”, se preciza într-un comunicat de presă al Legislativului european de la acea vreme.

„Votul de azi a dat un semnal clar Comisiei Europene. Această propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică și uniunea vamală, spunea raportorul Giovanni La Via (PPE, IT) ale cărui recomandări de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577 de voturi la 75 și 38 de abțineri.

„În ultimele luni, au fost exprimate serioase îngrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei în realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile opțiuni”, a mai spus el. „Cred că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic. Ar putea avea efecte negative indirecte asupra importurilor. Și, în cele din urmă, există îngrijorări că această propunere nici nu ar putea fi aplicată, de fapt, pentru că nu există controale la granițele din UE”.

Propunerea care, la acea vreme, ar fi modificat legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE, era depusă de Executivul de la Bruxelles la 22 aprilie 2015.

CE sugera că această propunere ar fi trebuit să fie modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permitea statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor.

Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce ar fi înseamnat că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar fi putut fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.

Peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne

La 9 mai 2019, liderii UE s-au întâlnit la Sibiu, în România, pentru a reflecta asupra aspirațiilor politice ale UE-27 și pentru a pregăti „agenda strategică” pentru următorii cinci ani. Au făcut acest lucru cu puțin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European, alegeri la care peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne în cadrul celui mai vast exercițiu democratic transnațional din lume.

„Când vor merge să voteze, între 23 și 26 mai 2019, europenii trebuie să fie în măsură să facă acest lucru în cunoștință de cauză, conștienți atât de provocările cu care ne confruntăm în prezent, cât și de oportunitățile pe care UE li le poate oferi. Ei ar trebui să fie la curent cu viziunile alternative privind viitorul Europei care sunt prezentate și dezbătute în cursul actualei campanii electorale premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European”, se mai menționează în documentul de poziție citat.

„Acum trebuie să privim înainte, să învățăm din experiența trecutului și să ne valorificăm reușitele. Trebuie să dăm dovadă de și mai multă ambiție și să ne axăm și mai mult decât până acum pe ceea ce contează. Liderii europeni vor începe acest proces de reflecție la Sibiu, urmând ca în cadrul Consiliului European din iunie să cadă de acord asupra următoarei agende strategice. Prezentul document reprezintă contribuția Comisiei la acest proces”, a conchis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

În condițiile în care proiectele depuse pe subMăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014-2020 (PNDR 2020) de cooperare între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol sunt complexe, conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a decis prelungirea perioadei de primire a cererilor de finanțare.

„Ca urmare a solicitărilor mai multor potențiali beneficiari, am decis să prelungim perioada de primire a cererilor de finanțare până la 30 iunie 2019, având în vedere faptul că proiectele sunt complexe și necesită mai mult timp pentru pregătirea documentației în vederea depunerii. Aceste linii de finanțare contribuie la consolidarea legăturilor dintre agricultură și producția alimentară. De asemenea, susținem asocierea între fermierii români care vor avea o forță mai mare pentru valorificarea producției. Obiectivul acestor subMăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării prin piețele locale a produselor agricole și pomicole prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, într-un comunicat de presă remis la redacție joi, 9 mai 2019.

Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (subMăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul pomicol (subMăsura 16.4a).

Valoarea sprijinului acordat în cadrul subMăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau de achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*).

De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau ale colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

Opt parteneriate

Conform sursei citate, în această sesiune de depunere, AFIR a primit, până în prezent, solicitări de finanțare a opt parteneriate, în valoare totală de 728.019 de euro, din care unul, în valoare de 100.000 de euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 de euro și maximul de 100.000 de euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect, din Hunedoara, solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, pentru dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului, respectiv, pentru înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale.

Un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin subMăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată subMăsurilor 16.4 și 16.4a.

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

newsletter rf

Revista