Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.

De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Microbii în slujba mediului

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.

Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Publicat în Tehnica agricola

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro ar reprezenta banii europeni care au intrat în conturile producătorilor agricoli români, în perioada 2017-2019, numai în acest an Comisia Europeană (CE) decontând României peste 2,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este anunțul făcut marţi, 27 august 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În data de 26 august 2019, au intrat în conturile României pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane de euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură şi dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,7 miliarde euro (plăţi directe şi investiţii)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform sursei citate, prin cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, domeniul agricol din România a atras 8,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019.

Publicat în Finantari

Sectorul agricol din România înregistrează creșteri importante de la an la an, dar, în continuare, potențialul de dezvoltare rămâne extrem de mare.

Potrivit Eurostat, investițiile masive în acest domeniu au dus la creșterea numărului de exploatații (3,6 milioane), România ajungând să dețină o treime (33,5%) din numărul total al exploatațiilor din Uniunea Europeană. Chiar și așa, ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, rezultat ce are la bază lipsa eficienței resurselor, dar și a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale.

În anul 2013, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport ce analizează trendurile din agricultură la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2013-2023. Din rezultatele raportului reiese faptul schimbările climatice vor fi cele care vor da cele mai mari bătăi de cap fermierilor. În acest context, previziunile pe termen mediu și lung, dar și managementul riscurilor vor reprezenta răspunsul pentru culturi sănătoase și bogate.

Standardul în agricultura de precizie

Investițiile masive în sectorul agricol au condus inclusiv la implicații de natură tehnologică. De exemplu, FieldBook AgriApps (FBAA) este cea mai recentă inovație în domeniul software ce poate fi aplicată cu brio pentru domeniul agricol. Lansată de compania românească BITSoftware, FBAA este o soluție inovatoare pentru agricultura de precizie, reprezentând totodată un nou standard de calitate pentru culturi sănătoase și de calitate. În acest moment, FBAA este singura platformă software care îmbină funcționalitățile de business aplicate zonei agricole cu surse externe de tip IoT (precum stații meteo, senzori și GPS), dar și cu soluții de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence.

Cum poți gestiona activitățile fermei de la A la Z?

Cu ajutorul soluției FBAA, se pot gestiona toate activitățile fermei: planificare, execuție și urmărirea lucrărilor agricole, efectuarea de inspecţii și observații, previziuni cu privire la tratamente. Gestiunea completă a personalului și a utilajelor permit urmărirea în timp real a profitabilității pe parcelă și pe cultură. În plus, în cadrul platformei se pot obține informații în timp real, oferind, astfel, predictibilitate în luarea deciziilor de business.

Soluția inovatoare FBAA combină ultimele tehnologii pentru a asigura un management performant prin eficientizarea producției și optimizarea resurselor pentru fermele de orice dimensiune. Activitățile și lucrările agricole executate se introduc în FBAA direct de pe telefonul mobil sau de pe tabletă, iar datele generate vor ajuta în alocarea optimă a resurselor, precum și în planificarea lucrărilor agricole.

Managementul riscurilor – un element-cheie în agricultura de precizie

Creșterea temperaturilor medii anuale, dar și prelungirea perioadelor de secetă au dus la scăderea recoltelor, dar și la pierderi importante de bani pentru fermieri. Cu ajutorul soluției FBAA se pot face previziuni cu privire la tratamentele care trebuie aplicate pentru anumite culturi, în funcție de tratamentele anterioare, dar și în funcție de condițiile meteo. Pentru a afla mai multe detalii despre soluția FBAA, dar și pentru a testa funcționalităție platformei puteți solicita o prezentare personalizată sau o întâlnire cu unul dintre specialiștii BITSoftware.

FieldBook AgriApps (FBAA) este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (2014-2020).

Codul SMIS al proiectului: 115887.

Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

fbaa1

Publicat în Comunicate

Potrivit unei strategii care prevede investiţii de zeci de miliarde de dolari în infrastructura şi logistica pentru cereale, ministerul rus al Agriculturii previzionează că propria recoltă de cereale ar putea ajunge până la 150,3 milioane de tone în anul 2035.

Conform agențiilor de presă naționale și internaționale, strategia în cauză a fost trimisă Guvernului spre analiză și ar presupune investiţii de peste 4 400 de miliarde de ruble (70 de miliarde de dolari), fonduri ce vor fi atrase de la investitorii privaţi, împrumuturi şi finanţare de la Executivul de la Kremlin.

Livrările de cereale ale Rusiei joacă un rol central în planul anunţat în urmă cu un an de preşedintele Vladimir Putin. Este vizată, astfel, majorarea exporturilor de produse agricole până la 45 de miliarde de dolari, în anul 2024.

Conform scenariului de bază al strategiei elaborate de Ministerul Agriculturii, Rusia ar urma să producă 140 de milioane de tone de cereale în anul 2035, iar exporturile se vor ridica la 55,9 milioane de tone. Calcule „optimiste” din strategie relevă că producţia ar putea urca până la 150,3 milioane de tone, iar exporturile la 63,6 milioane de tone.

În 2019, producția de cereale a Rusiei este prognozată să ajungă la 118 milioane de tone, iar exporturile pentru sezonul agricol 2019-2020 sunt preconizate la 45 de milioane de tone.

Viziunea specialiștilor ruși ia în calcul majorarea producţiei de cereale, îmbunătăţirea calității recoltei, stimularea cererii interne şi dezvoltării infrastructurii şi logisticii. În paralel se propune creşterea capacităţii infrastructurilor portuare de gestionare a cerealelor, precum şi extinderea capacităţilor de stocare a cerealelor până la 167,4 milioane tone în 2035, de la 156,9 milioane tone în prezent. Toate aceste măsuri combinate ar urma să permită reducerea cu 10% părţii reprezentate de costurile cu infrastructura în preţul cerealelor.

Aceste propuneri vizând creşterea investiţiilor în sectorul cerealelor vin într-un context în care VTB, a doua mare bancă din Rusia, a început să cumpere active de infrastructură destinate exporturilor de cereale. VTB deţine acţiuni la două terminale pentru exportul cerealelor din portul Novorossiisk de la Marea Neagră şi în prezent poartă discuţii pentru a cumpăra un alt terminal de cereale în portul Taman.

Publicat în Piata agricola

Orzul este recoltat în proporție de 96%, orzoaica 92%, grâul se află la jumătatea culesului, rapița în proporție de 70%, iar mazărea 83%, a anunțat marți, 16 iulie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Cantitățile recoltate vor fi comunicate la terminarea recoltării, pentru a nu deforma prețurile din piață”, a precizat oficialul guvernamental.

Daea a mai declarat că, în prezent, lucrează pe câmp 210.000 de utilaje agricole - combine, tractoare, remorci și alte utilaje.

Astfel, ministrul a anunțat că poartă o corespondență cu oficialii europeni, pe tema raportărilor ministerului privind cantitățile de produse agricole obținute.

„Este o corespondență uzuală, o punere de acord a sistemului informațional, sunt anumite proceduri”, a spus ministrul Agriculturii.

În presă au apărut informații privind o scrisoare oficială a Comisiei Europene, care solicită MADR să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național.

Nu demult, ministrul Daea a declarat, la un post de televiziune că, în 2017, agricultura a înregistrat nouă recorduri istorice, în 2018  - 6 recorduri, iar 2019 va fi din nou un an cu producții agricole record.

„Nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE. Fermierii s-au dotat, au dotarea tehnologică necesară, respectă tehnologiile UE, iar statul este aproape cu subvenţiile”, a conchis acesta.

Publicat în Piata agricola

Miercuri, 26 iunie 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat abordarea generală cu privire la un regulament prin care devine mai uşor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigaţii agricole, conform unui comunicat al Comisiei Europene (CE).

Normele vizate ajută Europa să se adapteze la consecinţele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare şi va avea ca efect mărirea cantităţii de apă disponibilă şi încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantităţi suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură şi al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte şi a penuriei de alimente.

„Apa este o resursă preţioasă. Astăzi, s-a făcut un pas important în direcţia introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni şi animale şi bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce priveşte calitatea apei recuperate şi monitorizarea conformităţii, pentru ca fermierii noştri să poată utiliza apa recuperată. În parte, este vorba de a învăţa din experienţa unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a precizat la rândul său ministrul Apelor şi Pădurilor din România, Ioan Deneş, citat de Agerpres.

Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. Normele existente la nivelul UE în ceea ce priveşte igiena alimentară continuă să fie valabile şi respectate pe deplin, se arată în comunicat.

În poziţia sa, Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigaţii, dat fiind că între statele membre există diferenţe mari din punct de vedere geografic şi climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul, sau în anumite părţi ale acestuia, ape recuperate pentru irigaţiile agricole.

Propunerea conţine cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate şi monitorizarea acestei calităţi, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi mediul.

Statele membre vor să se asigure că solicitările stabilite în regulament continuă să se bazeze pe cele mai recente dovezi ştiinţifice disponibile. Ele au inclus, aşadar, o clauză prin care Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerinţele minime ale calităţii apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice impun acest lucru.

Publicat în International

Nu mai târziu de 30 septembrie 2019, fermierii pot accesa fonduri de peste 13 milioane de euro, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), pentru înfiinţarea şi funcţionarea de grupuri de producători în sectoarele agricol şi pomicol, a anunțat miercuri, 26 iunie 2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Sesiunea se derulează în perioada 26 iunie 2019, ora 9:00 - 30 septembrie 2019, ora 16:00, iar alocarea financiară anuală este de circa 7,729 milioane de euro pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, respectiv de aproximativ 5,3 milioane de euro pentru submăsura 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

„Lansăm azi o nouă sesiune de depunere a proiectelor de investiţii dedicată grupurilor de producători, cu o alocare financiară anuală de peste 13 milioane de euro pentru sectoarele agricol şi pomicol. Sprijinul financiar acordat prin PNDR 2020 este direcţionat pentru a susţine înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători, astfel încât să se poată asigura valorificarea în comun a produselor agricole ale membrilor, dar şi integrarea pe piaţă a producătorilor primari prin adaptarea producţiei acestora la cerinţele pieţei şi comercializarea în comun a producţiei lor. De asemenea, fondurile pe care le punem acum la dispoziţia fermierilor pot fi utilizate pentru a asigura îmbunătăţirea performanţelor generale şi creşterea veniturilor generate de exploataţiile agricole şi pentru crearea şi promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Pragul minim al punctajului pe care trebuie să îl întrunească o cerere de finanţare pentru depunere este de 10 puncte.

În acelaşi timp, sprijinul public acordat este 100% nerambursabil şi nu poate depăşi suma maximă de 100.000 euro/an şi 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere.

Sprijinul financiar se acordă în baza unui plan de afaceri, este forfetar, degresiv, plătit în tranşe anuale, pentru o perioadă care nu poate depăşi cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

AFIR precizează că solicitările de finanţare se depun online pe pagina de internet a agenţiei - www.afir.info, până în data de 30 septembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Totodată, pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri nerambursabile au la dispoziţie Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu Chestionarul referitor la Planul Naţional Strategic (PNS) în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, data-limită de completare cu note de la 1 la 9 de către actorii interesați fiind 31 iulie 2019, a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

„În vederea finalizării Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesaţi rugămintea de a completa «Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027», publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) şi de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se precizează în documentul de presă.

Cei care completează acest chestionar sunt rugaţi, printre altele, să noteze (de la 1 la 9) cele nouă obiective specifice în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare, respectiv: - sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei în întreaga Uniune, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare; - îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei şi digitalizării; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric; - contribuirea la energia sustenabilă, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea; - promovarea dezvoltării sustenabile şi a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul şi aerul; - contribuirea la protejarea biodiversităţii, îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice şi conservarea habitatelor şi a peisajelor; atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei şi a silviculturii sustenabile; - îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

De asemenea, aceştia trebuie să noteze în funcţie de importanţă intervenţiile permise de propunerea de Regulament pentru următoarea perioadă de programare şi anume: - angajamente în materie de mediu şi climă; - constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerinţe obligatorii; - investiţii; - instalarea tinerilor fermieri şi înfiinţarea întreprinderilor rurale; instrumente de gestionare a riscurilor; cooperare; - schimb de cunoştinţe şi informare.

Un alt punct al chestionarului vizează notarea (de la 1 la 5) în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare a sectoarelor/subsectoarelor/temelor privind: - agricultură - sector zootehnic; - agricultură - sector vegetal; - industrie alimentară; - irigaţii; - silvicultură; - pomicultură şi legumicultură; - infrastructura rurală şi servicii de bază; - patrimoniu cultural; - formare profesională şi consultanţă; - protecţia mediului; - instrumente financiare; - activităţi non-agricole (IMM-uri, turism, meşteşugărit); - LEADER; - inovare; - asociere şi cooperare; - reînnoirea generaţiilor; - sprijinirea fermelor mici; - gestionarea riscurilor în agricultură; - economia circulară digitalizare, agricultură de precizie.

Aplicanţii trebuie să menţioneze şi care au fost punctele slabe ale PNDR 2014-2020, care au fost punctele tari ale PNDR 2014-2020, care sunt recomandările cu privire la viitoarea PAC etc.

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricolă Comună (PAC), respectiv planurile strategice, finanţarea, gestionarea şi monitorizarea, organizarea comună de piaţă, sunt în plin proces de analiză şi negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervenţiilor şi în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de programare naţională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului şi să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Publicat în Știri interne

Luni, 17 iunie 2019, Comisia Europeană (CE) a anunțat că va redirecționa în următorii trei ani aproximativ 120 de milioane de euro sectorului apicol al blocului comunitar, în vederea susținerii rolului său esențial în agricultură și mediul înconjurător, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Suma reprezintă o majorare de 12 milioane de euro comparativ cu sprijinul acordat în perioada 2017-2019.

Sprijinul UE, dublat de contribuţiile statelor membre, se va aplica programelor naţionale de apicultură în perioada 1 august 2019 - 31 iulie 2022. Programele sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor din sectorul apicol şi pentru comercializarea produselor, precizează Comisia Europeană (CE).

Printre măsuri se află pregătirea apicultorilor, sprijinirea lor pentru a începe o afacere în acest sector, lupta împotriva paraziţilor care afectează stupii, îmbunătăţirea calităţii mierii.

În UE, anul trecut erau peste 600.000 de apicultori care deţineau peste 17,5 milioane de stupi. UE este al doilea mare producător de miere din lume.

„Apicultura este o parte importantă a sectorului agroalimentar al UE, ajutând la menţinerea locurilor de muncă în zonele rurale. Albinele sunt, de asemenea, extrem de importante pentru sustenabilitatea agriculturii şi sănătatea ecosistemelor. Prin urmare, trebuie salutat faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) furnizează, alături de alte fonduri europene şi naţionale, instrumente mai puternice pentru sprijinirea sectorului apicol din UE”, a precizat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Publicat în International

Anul trecut, circa 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, fapt care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, potrivit datelor publicate miercuri, 12 iunie 2019, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce, în domeniul industrial, cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).

În 2018, procentul persoanelor care lucrau în agricultură s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 20