agricultura - REVISTA FERMIERULUI

Nu mai târziu de 30 septembrie 2019, fermierii pot accesa fonduri de peste 13 milioane de euro, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), pentru înfiinţarea şi funcţionarea de grupuri de producători în sectoarele agricol şi pomicol, a anunțat miercuri, 26 iunie 2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Sesiunea se derulează în perioada 26 iunie 2019, ora 9:00 - 30 septembrie 2019, ora 16:00, iar alocarea financiară anuală este de circa 7,729 milioane de euro pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, respectiv de aproximativ 5,3 milioane de euro pentru submăsura 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

„Lansăm azi o nouă sesiune de depunere a proiectelor de investiţii dedicată grupurilor de producători, cu o alocare financiară anuală de peste 13 milioane de euro pentru sectoarele agricol şi pomicol. Sprijinul financiar acordat prin PNDR 2020 este direcţionat pentru a susţine înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători, astfel încât să se poată asigura valorificarea în comun a produselor agricole ale membrilor, dar şi integrarea pe piaţă a producătorilor primari prin adaptarea producţiei acestora la cerinţele pieţei şi comercializarea în comun a producţiei lor. De asemenea, fondurile pe care le punem acum la dispoziţia fermierilor pot fi utilizate pentru a asigura îmbunătăţirea performanţelor generale şi creşterea veniturilor generate de exploataţiile agricole şi pentru crearea şi promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Pragul minim al punctajului pe care trebuie să îl întrunească o cerere de finanţare pentru depunere este de 10 puncte.

În acelaşi timp, sprijinul public acordat este 100% nerambursabil şi nu poate depăşi suma maximă de 100.000 euro/an şi 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere.

Sprijinul financiar se acordă în baza unui plan de afaceri, este forfetar, degresiv, plătit în tranşe anuale, pentru o perioadă care nu poate depăşi cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

AFIR precizează că solicitările de finanţare se depun online pe pagina de internet a agenţiei - www.afir.info, până în data de 30 septembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Totodată, pentru întocmirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri nerambursabile au la dispoziţie Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul AFIR, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu Chestionarul referitor la Planul Naţional Strategic (PNS) în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, data-limită de completare cu note de la 1 la 9 de către actorii interesați fiind 31 iulie 2019, a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

„În vederea finalizării Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesaţi rugămintea de a completa «Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027», publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) şi de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se precizează în documentul de presă.

Cei care completează acest chestionar sunt rugaţi, printre altele, să noteze (de la 1 la 9) cele nouă obiective specifice în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare, respectiv: - sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei în întreaga Uniune, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare; - îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei şi digitalizării; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric; - contribuirea la energia sustenabilă, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea; - promovarea dezvoltării sustenabile şi a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul şi aerul; - contribuirea la protejarea biodiversităţii, îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice şi conservarea habitatelor şi a peisajelor; atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei şi a silviculturii sustenabile; - îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

De asemenea, aceştia trebuie să noteze în funcţie de importanţă intervenţiile permise de propunerea de Regulament pentru următoarea perioadă de programare şi anume: - angajamente în materie de mediu şi climă; - constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerinţe obligatorii; - investiţii; - instalarea tinerilor fermieri şi înfiinţarea întreprinderilor rurale; instrumente de gestionare a riscurilor; cooperare; - schimb de cunoştinţe şi informare.

Un alt punct al chestionarului vizează notarea (de la 1 la 5) în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare a sectoarelor/subsectoarelor/temelor privind: - agricultură - sector zootehnic; - agricultură - sector vegetal; - industrie alimentară; - irigaţii; - silvicultură; - pomicultură şi legumicultură; - infrastructura rurală şi servicii de bază; - patrimoniu cultural; - formare profesională şi consultanţă; - protecţia mediului; - instrumente financiare; - activităţi non-agricole (IMM-uri, turism, meşteşugărit); - LEADER; - inovare; - asociere şi cooperare; - reînnoirea generaţiilor; - sprijinirea fermelor mici; - gestionarea riscurilor în agricultură; - economia circulară digitalizare, agricultură de precizie.

Aplicanţii trebuie să menţioneze şi care au fost punctele slabe ale PNDR 2014-2020, care au fost punctele tari ale PNDR 2014-2020, care sunt recomandările cu privire la viitoarea PAC etc.

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricolă Comună (PAC), respectiv planurile strategice, finanţarea, gestionarea şi monitorizarea, organizarea comună de piaţă, sunt în plin proces de analiză şi negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervenţiilor şi în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de programare naţională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului şi să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Publicat în Știri interne

Luni, 17 iunie 2019, Comisia Europeană (CE) a anunțat că va redirecționa în următorii trei ani aproximativ 120 de milioane de euro sectorului apicol al blocului comunitar, în vederea susținerii rolului său esențial în agricultură și mediul înconjurător, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Suma reprezintă o majorare de 12 milioane de euro comparativ cu sprijinul acordat în perioada 2017-2019.

Sprijinul UE, dublat de contribuţiile statelor membre, se va aplica programelor naţionale de apicultură în perioada 1 august 2019 - 31 iulie 2022. Programele sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor din sectorul apicol şi pentru comercializarea produselor, precizează Comisia Europeană (CE).

Printre măsuri se află pregătirea apicultorilor, sprijinirea lor pentru a începe o afacere în acest sector, lupta împotriva paraziţilor care afectează stupii, îmbunătăţirea calităţii mierii.

În UE, anul trecut erau peste 600.000 de apicultori care deţineau peste 17,5 milioane de stupi. UE este al doilea mare producător de miere din lume.

„Apicultura este o parte importantă a sectorului agroalimentar al UE, ajutând la menţinerea locurilor de muncă în zonele rurale. Albinele sunt, de asemenea, extrem de importante pentru sustenabilitatea agriculturii şi sănătatea ecosistemelor. Prin urmare, trebuie salutat faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) furnizează, alături de alte fonduri europene şi naţionale, instrumente mai puternice pentru sprijinirea sectorului apicol din UE”, a precizat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Publicat în International

Anul trecut, circa 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, fapt care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, potrivit datelor publicate miercuri, 12 iunie 2019, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce, în domeniul industrial, cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).

În 2018, procentul persoanelor care lucrau în agricultură s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

Publicat în România Agricolă

Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Publicat în Cultura mare

În propunerea Cadrului Financiar Multianual (CFM), exercițiul 2021-2027, Executivul de la Bruxelles a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale, a precizat, marţi, 4 iunie 2019, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, într-o conferinţă de presă de la finele reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii din statele blocului comunitar.

„Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea Cadrului Financiar Multianual (n.r. - CFM) pe agricultură pentru perioada 2021 - 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (...) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a precizat Hogan.

Comisarul a precizat, totodată, că în următorii 10 ani ar putea fi create circa un milion de locuri de muncă în agricultură.

„Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural. Până în 2030, putem să creăm un milion de locuri de muncă în agricultură, însă agricultura trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Trebuie să joace un rol important în crearea şi reţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 unde am stabilit principiile temei pe care o discutăm astăzi”, a adăugat oficialul Executivului de la Bruxelles.

Prezent și el la eveniment, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro, a precizat că susține în mod ferm majorarea bugetului destinat cercetării.

„Parlamentul European tocmai a fost reales, iar până la începutul lunii iulie va încerca să constituie noile comisii şi Comisia de agricultură. Se lucrează la acest lucru. Aş vrea să subliniez şi eu că este nevoie de cercetare şi inovare. Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă. Deci, facem eforturi în acest sens”, a spus Paolo de Castro.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezidat marţi, 4 iunie, reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul informal), eveniment organizat la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

UE finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde DE euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie.

Publicat în Ultimele noutati

În sectorul agricol, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor europeni alinierea la standardele tot mai înalte de mediu şi climă, a declarat, marţi, 4 iunie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale blocului comunitar (UE28).

„Am reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune. În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE «Orizont 2020», politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE», finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a spus Daea.

El a precizat că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze, în principal, pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

„Ideea unanim exprimată a fost aceea că, în domeniul agriculturii, cercetarea trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea soluţiilor identificate pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local. De asemenea, vreau să reamintesc că strategia «O bioeconomie durabilă pentru Europa - Consolidarea legăturii dintre economie, societate şi mediu» a fost actualizată de către Comisia Europeană în octombrie 2018, punându-se accentul, în special, pe conceptele de durabilitate şi circularitate, cu scopul de a promova reînnoirea sectoarelor industriale, modernizarea sistemelor de producţie primară, protecţia mediului şi îmbunătăţirea biodiversităţii”, a adăugat şeful MADR.

În decembrie 2018, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, miniştrii Agriculturii din statele UE au realizat un schimb de opinii pe această temă, însă atenţia oficialilor europeni s-a concentrat asupra modului în care se poate valorifica potenţialul bioeconomiei şi pe stimularea creşterii economice.

Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a reanalizat subiectul bioeconomiei, în baza a trei aspecte propuse de ţara noastră: schimbul de bune practici, bioeconomia şi viitoarea PAC, bioeconomia în Orizont Europa.

„Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, în cadrul Consiliului de marţi, miniştrii au împărtăşit puncte de vedere cu privire la modul prin care s-ar putea asigura o orientare mai bună a politicii, pentru a face viabil un nou model de afaceri agricole, în special în sectorul bioeconomiei, dar şi pentru a-i încuraja pe fermieri să se îndrepte către inovare şi cercetare.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a anunţat că, în cadrul reuniunii, a avut loc şi o informare din partea Preşedinţiei despre stadiul pregătirii candidatului unic al UE la postul de director general al FAO.

„Sunt alegeri foarte importante, pentru care, prin efortul preşedinţiilor anterioare, Uniunea Europeană a reuşit de această dată să propună o candidatură unică, cea a doamnei Catherine Geslain Lanéelle, fiind prima femeie candidat pentru acest post de când FAO a fost fondat acum 70 de ani. Perioada de prezentare a candidaturilor pentru funcţia de DG FAO a fost deschisă de la 1 decembrie 2018, până în data de 28 februarie 2019, iar Catherine Geslain-Lanéelle şi-a prezentat cererea la începutul lunii decembrie 2018”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

Publicat în România Agricolă

Sectorul agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington, potrivit afirmațiilor comisarului european pentru pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, de luni, 27 mai 2019.

Tot luni, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a prezidat, la Bruxelles, reuniunea formală a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru pe perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Ulterior confirmării susținerii miniştrilor Comerţului din UE, Cecilia Malmstrom a afirmat că „nu există absolut nicio posibilitate de a include agricultura în aceste discuţii. Consiliul a fost foarte clar cu privire la acest subiect”. Malmstrom a subliniat că europenii sunt gata să demareze negocierile cu privire la tarifele industriale cu SUA, dar „ei nu par să fie gata, deocamdată. Avem o situaţie în care există mandate conflictuale”, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Mesajul Consiliului UE este că sprijinim eforturile comisarului Cecilia Malmstrom. Unitate este cuvântul cheie care a fost auzit astăzi cu privire la discuţiile cu SUA în cadrul mandatelor pe care le-am aprobat deja. Ceea ce înseamnă fără agricultură”, a precizat Ştefan-Radu Oprea, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii formale a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ.

Cu o lună înainte, blocul comunitar (UE28) a anunţat că este gata să demareze imediat negocierile cu SUA pentru un acord trans-atlantic. Directivele de negociere privind eliminarea taxelor vamale la produsele industriale vizează eliminarea acestora pe bază de reciprocitate, luând în considerare şi sensibilităţile existente la nivelul UE, cum ar fi produsele mari consumatoare de energie şi produsele din peşte, precum şi impactul asupra mediului care decurge din diferenţele existente la nivelul cadrului de reglementare dintre UE şi SUA. Produsele industriale cuprind toate produsele, în afara celor incluse în anexa I la Acordul OMC privind agricultura (produse agricole).

Publicat în International

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Publicat în Finantari

În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române a Consiliului UE va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027, sunt asigurările date de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Discuția a avut loc în contextul unei întâlniri a celor doi, din dimineața zilei de miercuri, 15 mai 2019, ocazie cu care președintele în exercițiu al Consiliului AGRIFISH a analizat, alături de comisarul Hogan, stadiul de realizare a reformei Politicii Agricole Comune (PAC) și punerea de acord privind acțiunile următoare, în vederea atingerii obiectivelor președinției române a Consiliului UE.

Conform unui document de presă transmis de MADR la redacție, printre celelalte priorități ale președinției române se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor. În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în sector.

Phil Hogan a remarcat, totodată, numărul de dosare finalizate (nouă) care situează țara noastră în fruntea plutonului țărilor care au deținut președinția în ultima perioadă, se mai menționează în comunicatul ministerului de resort.

Pachetul de reformă a PAC post-2020

Cu o zi înainte, șeful MADR a condus lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) – AGRIFISH de la Bruxelles.

Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat, în special, Pachetul de reformă a PAC post-2020, cât și Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC - schimb de opinii cu privire la noul model de performanță.

„Noul model de performanță este elementul central al reformei PAC și cea mai inovatoare caracteristică a acesteia. Aceste schimbări de paradigmă vor permite statelor membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor lor naționale, dar vor avea și o responsabilitate mai mare. Avansarea discuțiilor noastre cu privire la acest aspect ne va ajuta să definim poziția Consiliului cu privire la întregul pachet de reformă”, a afirmat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și președinte al Consiliului AGRIFISH.

Consiliul a avut un schimb de opinii în cadrul sesiunii publice privind noul model de performanță a pachetului de reformă PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției. Miniștrii și-au concentrat intervențiile asupra raportării reperelor și a evaluării performanței, precum și asupra posibilității stabilirii unor sume unitare pentru intervențiile altele decât pe suprafață și pe cap de animal.

O planetă curată pentru toți

„Săptămâna trecută, la Sibiu, liderii noștri au reafirmat importanța abordării unitare a schimbărilor climatice. Deși obiectivul principal al agriculturii este asigurarea securității alimentare pentru Europa, agricultura și silvicultura pot contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în ceea ce privește mediul. Astăzi, am discutat despre modul în care putem să-i încurajăm și să-i pregătim pe fermierii noștri să facă față acestei provocări”, a mai declarat oficialul guvernamental român.

Consiliul a fost informat și a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele agricole din comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți: o viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei.”

Miniștrii s-au concentrat, în special, asupra acțiunilor prioritare care ar trebui întreprinse la nivel european și național în domeniul agriculturii și al silviculturii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acordului de la Paris, până în 2050.

Probleme agricole legate de comerț

În cadrul aceleiași întâlniri, Comisia Europeană (CE) a informat Consiliul privind performanța comerțului agricol din UE. Executivul de la Bruxelles a raportat, în special, ultimele progrese ale inițiativei sale diplomatice de promovare a produselor agricole europene în lume, precum și negocierile comerciale care au fost încheiate sau sunt în curs de desfășurare și care au un impact asupra agriculturii europene. Acestea includ: Mercosur, Australia și Noua Zeelandă.

Oficialii statelor europene au avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să reflecteze asupra aspectelor sensibile, precum și asupra priorităților și avantajelor pentru agricultura UE, în contextul negocierilor comerciale libere aflate în curs de desfășurare și a celor viitoare, întreprinse de UE.

Miniștrii agriculturii prezenți la eveniment au fost, de asemenea, informați despre regulamentul privind viitorul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, urmărirea hotărârii Curții Europene de Justiție privind organismele modificate genetic, respectiv situația din sectorul fructelor.

Publicat în International

newsletter rf

Revista