agricultura - REVISTA FERMIERULUI

Anul trecut, una dintre IFN-urile axate pe finanțarea agriculturii românești a înregistrat cea mai semnificativă majorare pe segmentul creditelor pentru achiziția de teren agricol, este anunțul făcut chiar de directorul general al instituției.

Finanțarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018, se menționează într-un comunicat al Agricover Credit IFN.

„Creditele pe termen mediu având ca destinație achiziția rapidă de teren agricol au înregistrat cea mai mare creștere, fiind urmate de soluțiile de finanțare pentru acoperirea necesarului de inputuri prin produsele de sinergie dezvoltate în cadrul grupului Agricover. Înțelegem agricultura, cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier, ceea ce ne permite aprecierea corectă a riscurilor, aplicarea unor formule flexibile de constituire a garanțiilor și timp de răspuns rapid, fără birocrație. Pentru că agricultura nu așteaptă finanțări întârziate, iar fermierul român are nevoie de suport pentru creștere și dezvoltare”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al instituției financiare nebancare citate.

Potrivit documentului de presă, expunerea din credite a IFN-ului respectiv a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. De asemenea, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun, comparativ cu media sistemului bancar și în scădere ușoară față de anul trecut.

Valoarea creditelor acordate în 2018 de Agricover Credit IFN a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 2.800 de fermieri performanți, în creștere cu 21% comparativ cu anul anterior.

„În 2018, am continuat creșterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienți în segmentul fermierilor micro, mici și medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluții de finanțare și am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanțare a clienților micro”, a conchis Rekkers.

În vederea asigurării necesarului de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, cum sunt International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest context, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 de milioane de lei, în creștere cu 18%.

Publicat în Comunicate

Potrivit analiștilor din piață, în ultima săptămână a lunii februarie 2019, prețurile grâului rusesc pentru export pe piața globală, cu livrare în martie-aprilie, au cunoscut o scădere cu 5-7 USD pe tona metrică, FOB, în porturile maritime.

Cu toate acestea, un astfel de preț încă nu a făcut din materia primă de proveniență rusească una din nou competitivă pe piața de export.

În plus, specialiștii ruși spun că dacă se vor întruni condiții propice agrometeo, producția totală de grâu a Rusiei ar putea atinge un nivel total de 80 de milioane tone în acest an.

Aceiași reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii spun că majorarea producției susțin nevoia de pe piața internă, cât și exporturile.

La data de 1 februarie 2019, stocurile de cereale ale Rusiei, aflate în depozitele fermierilor, achizitorilor și procesatorilor, totalizau 31,2 milioane tone metrice, cu 26 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În cazul grâului, statisticile oficiale ale Rusiei spun că totalizează 18,8 milioane de tone, cu 30,7 la sută mai mici decât în 2018.

Publicat în International

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari
Joi, 28 Februarie 2019 11:29

Ce transmitem generațiilor viitoare?

Din dorința de a începe noul an într-un ton optimist, vreau să vă relatez o întâmplare.

Anul trecut, într-una din zilele târgului Indagra, plimbându-mă printre standuri, întâlnesc o veche cunoștință la firma Himel (specializată în sisteme de prelucrare a paielor, în tehnologii de măcinare, amestecare și preparare a furajelor), Liviu Ceclan, cu care mă aștern la povești. La o altă masă, în discuții, era o familie cu doi copii, adulții vorbind despre utilaje. Mi-a atras atenția băiețelul, în vârstă de 8-9 ani, foarte atent la dialogul adulților. La un moment dat, băiatul s-a apucat să scrie ceva pe o bucată de hârtie. Când a terminat, a pus hârtia pe masă. Reacția părinților mi-a stârnit curiozitatea și mi-am exprimat dorința să văd și eu ce i-a impresionat, ce i-a făcut pe părinți să se emoționeze, că parcă le și auzeam bătăile inimii, mândri de feciorul lor.

„Fără tractoare n-am rezista, ele ne dau hrană și viață. Ele sunt niște mașinării foarte interesante și puternice. Tractoarele sunt minunate.” Întreaga „operă” a micuțului fermier o vedeți în imaginea alăturată.

I-am felicitat pe părinți că reușesc să transmită copiilor valori, că-i implică în activitatea de zi cu zi a fermei. Cu siguranță, într-o zi, acest micuț de 8-9 ani va prelua și va duce mai departe ferma părinților.

Mi-am amintit că în drumurile mele prin ferme am mai întâlnit astfel de copii. În urmă cu mulți ani, realizam un interviu într-o fermă de vaci. La un moment dat, am intrat în grajd, unde o fetiță de vreo 10 ani mătura. Am aflat că e copilul fermierului. Era martie și era frig. „Ea vrea”, îmi spune bărbatul, care a continuat: „De mică, de pe la trei ani merge în spatele tractorului și strigă după tractorist că plugul nu intră cum trebuie în pământ”. Un tată mândru. Și avea de ce, fata îi duce mai departe munca, pentru că, azi, fetița de 10 ani este o tânără domnișoară care conduce acea fermă din Dâmbovița.

La demonstrațiile în câmp, la evenimentele din lumea agricolă, văd agricultori însoțiți de copii. Am văzut acest lucru și prin alte părți de prin Europa: fermierii îi aduc pe copii chiar în căruț. Pe mulți dintre copiii aceștia i-am văzut în repetate rânduri, la vârste diferite, s-ar putea spune că au crescut sub ochii mei, iar acum sunt eroii reportajelor mele. Au stat de mici pe lângă părinți, pe lângă ferme, au plecat la facultate, s-au întors și au preluat frâiele. Firesc, spun eu. Valorile se sădesc, precum sămânța. Deprinderile bune nu se predau la școală sau de către profesori, oricât de buni ar fi aceștia, ele „se fură” din familie.

Ce ne propunem să transmitem generațiilor viitoare? Valori, ca bunătate, iubire, cinste, generozitate, responsabilitate, muncă, pasiune? În primul rând, noi, cei mari, trebuie să le deprindem, pentru a le fi modele celor mici, modele pe care să le admire și să tindă către ele la maturitate. Copiii nu au nevoie de educație, ci de modele și amintiri frumoase.

Nu de case ori de mașini au nevoie generațiile viitoare, ci de afaceri solide, sănătoase, care să fie duse din tată-n fiu.

Așa văd eu rețeta succesului.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 ianuarie 2019

Publicat în Editorial

Pe 27 februarie 2019, la București (World Trade Center), are loc a treia ediție a forumului „Agricultura de Precizie”, eveniment organizat de TMT PR și la care sunt invitați să participe toți fermierii din România interesați să descopere ultimele inovații și noutăți în domeniul tehnologiilor agricole. Invitat special este Jacob Van Den Borne, unul dintre pionierii agriculturii de precizie din Olanda, prezent pentru prima dată în țara noastră. Vizionar, deschis spre nou și dornic să împărtășească din experiența sa, fermierul olandez este și membru activ în grupul de lucru dedicat agriculturii de precizie din cadrul Comisiei Europene (EIP-AGRI).

Evenimentul propune o agendă completă, care va include conferință (vor fi dezbătute beneficiile aplicării tehnologiei în agricultură, oferind totodată exemple practice din sectorul vegetal, horticol și zootehnic); AgTech Show (expoziția va reuni furnizori de soluții și servicii dedicate tehnologizării și dezvoltării fermelor) și Business Cocktail (seara se va încheia cu socializare între cei peste 150 de participanți și o festivitate de premiere a unor fermieri români vizionari, care aplică tehnologiile de precizie).

Publicat în Eveniment

Lansare „SAS by Cropio”

Spre finele anului trecut, mai exact pe 28 noiembrie 2018, a avut loc, la Hotel Select din Slobozia (Ialomița), evenimentul de lansare al companiei „Studio of Agricultural Systems Romania S.R.L”. SAS România face parte din grupul firmelor SAS și este reprezentantul companiei Cropio în România.

Principalul serviciu pe care îl oferă nou-lansata companie este managementul terenurilor agricole din satelit, precum și monitorizarea tehnicii agricole, a operațiunilor agricole. „Practic, soluția SAS by Cropio este un instrument modern și eficient de management a unei exploatații agricole”, precizează Radu Gorunescu, manager SAS România.

Accesibil prin internet, de pe orice dispozitiv, fie el PC, telefon sau tabletă, fără proceduri de instalare complicate, fără licențe software costisitoare, sistemul «SAS by Cropio» oferă informații satelitare zilnice despre starea vegetației - prin indicele NDVI, despre temperatura aerului și solului, despre umiditatea din sol, pe trei paliere de adâncime 0 – 70 mm, 70 – 280 mm, 280 – 1000 mm, precum și informații meteo despre precipitațiile zilnice și acumulate.

Sistemul oferă informații despre productivitatea estimată, imediat după primele săptămâni de la răsărit, pe baza indicelui NDVI, comparând curbele de vegetație cu curbele similare aflate în baza de date, încă din 2013. „Această informație este foarte utilă în luarea deciziilor manageriale privitoare la viitorul lucrărilor ce se vor executa pe sola respectivă”, afirmă Radu Gorunescu.

Sistem integrat de gestiune a fermelor

În „SAS by Cropio” este disponibilă vizualizarea, în timp real, a întregii flote de utilaje agricole, a operațiunilor efectuate, a numărului de kilometri parcurși sau a suprafețelor lucrate, a combustibilului consumat, a normelor orare sau de suprafață lucrată efectuate de fiecare salariat, a recoltelor obținute, toate aceste informații fiind disponibile ca rapoarte, în format digital, pentru diferitele compartimente ale companiei – management, contabilitate, financiar, agronomic, tehnic, service etc. „De asemenea, serviciul nostru are în componență un sistem integrat de gestiune a inputurilor agricole, a terenurilor, a contractelor de arendă, a schimburilor de terenuri, a datelor personale ale salariaților, arendatorilor și partenerilor”, a specificat managerul SAS România.

Un modul important al serviciului „SAS by Cropio” este reprezentat de monitorizarea terenurilor agricole din dronă. De la acest nivel, pe baza filmărilor și a fotografiilor disponibile direct în portal, se pot identifica problemele culturii, diversele zone neuniforme, cauzele lor, infestările și tipurile de buruieni, boli, carențe și chiar tipuri de dăunători. Un modul puternic permite măsurarea densității la hectar, pe baza informațiilor din dronă, pentru culturile prășitoare. „Sistemul «SAS by Cropio» este, și vă invităm să vă convingeți, o revoluție în vizualizarea și managementul agricol”, afirmă Radu Gorunescu.

Pentru detalii suplimentare, contactați SAS România, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., tel.: 0343.401.300.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Eveniment
Miercuri, 06 Februarie 2019 12:27

Bariera

Buuun... Să presupunem că o mână de oameni, mânați de dorința de a-și valorifica cunoștințele științifice, de a le pune în slujba societății în care trăiesc, oameni care se sperie de perspectiva depopulării țării acesteia prin plecarea tuturor tinerilor, reușesc să „producă”  – într-un număr mic de ani și printr-un număr mare de acțiuni – un brand sănătos și atractiv al României.

Să ne imaginăm că aici ar fi, la un loc, Toscana și Provence, California și Tirol, Baden-Baden și Biaritz.

Sigur, sigur... ne trebuie o imaginație bogată. Foarte bogată! Dar, insist, să încercăm! Deși realitatea ne aruncă, hăt, departe de orice asociere cu cele de mai sus, nimic nu e imposibil. Dar să nu anticipăm.

Am ajuns la concluzia că forțăm, deocamdată, imaginația.

Cum credeți că ar trăi oamenii din țara asta, având „tresele” trecute în revistă? Cum credeți că v-ați vinde dumneavoastră produsele? Cum v-ați face planurile? Cum ați recompensa oamenii?... și cum v-ar recompensa zâmbetul și satisfacția lor?

Până la urmă, mai pe românește, firma dumneavoastră ar face mai mulți bani (și mai ușor) sau nu?! Ar face.

În același exercițiu de imaginație, vă invit să vă gândiți cum v-ați raporta la oamenii care au luptat și pentru voi, dar pe care nu i-ați cunoscut și, mai trist, de care n-ați fost alături.

Să ne oprim aici. E un exercițiu neplăcut. Mai ales pentru cei care sunt sinceri cu ei înșiși. Ceilalți caută scuze, găsesc eschive: „Ce, au venit la mine și nu i-am sprijinit?”, „banii, i-am făcut singur: am muncit de dimineață până seara” și așa mai departe.

Lăsăm imaginația și ne întoarcem la realitate

În câte proiecte civice, culturale, științifice sau de comunicare vă implicați?

Faceți mecenat (n-am nicio îndoială că pentru unii cuvântul/conceptul are nevoie de traducere), livrați toate sumele permise de lege către proiecte non-profit, dar care, prin desfășurarea lor, pot aduce „profit” României?

Noi spunem cu toții, și nu greșim, că Administrația, politicul – în general – poartă vina pentru neajunsurile din societatea (și economia) noastră.

Dar câți dintre noi facem ceva pentru acțiunile civile (cel mai adesea, inițiate de ONG-uri sau de mediul academic), acțiuni care – în final – ar reuși să creeze sustenabilitate, dezvoltare, performanță, distribuire corectă (și inteligentă) a plusvalorii obținute?

Insist pe aceste aspecte deoarece, atunci când apare, gestul caritabil este făcut cumva „din milă”. Adică, da, există oameni puternici din agricultură care susțin sălașuri de cult, case de copii sau de bătrâni, instituții medicale ș.a.m.d.

Nu e un lucru rău. Problema reală și greu de rostit e alta. Acest sprijin (să ne lămurim, nu e vreun fenomen spectaculos prin dimensiune sau constanță) intră – fără să le astupe – în „găuri negre”. Un milion de euro strânși pentru construirea unei săli de sport e o reușită emoționantă, dar nu garantează buna funcționare a acesteia în anii următori, nu-i asigură fondurile pentru salariați, întreținere, consumabile ș.a.m.d. Aceiași bani, direcționați către o elită a comunității care elaborează o strategie a excelenței, ar putea genera – haideți să încercăm să acceptăm – câștiguri care să alimenteze și construirea unităților de sănătate publică și/sau cele destinate categoriilor defavorizate, și finanțarea acestora an de an. An de an. Cu salarii atractive pentru cei care-și desfășoară activitatea, cu dotări mereu aduse la zi, cu bugete normale pentru nevoile specifice funcționării.

Mai mult, într-o comunitate în care se instalează bunăstarea, dispar anumite „dependențe” sociale, ca atare, mai puțini bani necesari pentru „ajutoare”.

Cum sună? Frumos, așa cum sună la multe țări în care mediul privat s-a implicat urmând această cale.

După ce am adopta-o și noi, am putea constata, de pildă, că statul pune piedici. Bun. E momentul să-l obligăm să-și reducă pretențiile fiscale, să mărească pragul deductibilităților pentru firmele care sunt donatoare în astfel de proiecte, să susținem ușurarea (debirocratizarea) procedurilor de alocare, să ne revoltăm pe o proastă „răsplătire” a firmelor prin etalarea lor minoră în media, respectiv canalele publice de tv și radio (astăzi, CNA obstrucționează numirea explicită a firmei care face mecenat sau susține diferite cauze, numind-o „reclamă”. Da, e reclamă, și?! Totul se rezumă la faptul că nu e fiscalizată și că statul nu câștigă și din asta?! Dar problemele pe care le rezolvă în societate nu se pun?!).

Pentru a nu rămâne doar în sfera imaginarului, să coborâm cu picioarele pe pământ. Pe pământul nostru, dar uitându-ne, cu atenție, la ce se întâmplă pe pământurile altora.

Vinul, un produs agricol cu valoare adăugată mare, cu identitate

Să îmi permiteți, vă rog, să restrâng exemplificarea în perimetrul specializării mele. Adică, cum poate aduce cercetarea din domeniul vinului sprijin la bunăstarea colectivă?

(La noi, vinul este rareori privit drept combustibil pentru motorul economic și niciodată ca element ajutător al salvării sociale. Și, nu, nu este vorba despre băut).

Primul exemplu: Georgia. Este vorba de țara vecină de peste Marea Neagră. Nu foarte departe de noi, puțin mai la est. De aici, se pare, au luat și strămoșii noștri obiceiul cultivării Vitis vinifera.

Ce s-a întâmplat bine aici și ce model am putea adopta (și adapta) noi?

Toată suflarea din agricultură, dar și statul georgian (credeți că statul se mișcă undeva fără „presiune” din partea mediului privat?) au înțeles că branduirea Georgiei ca una din primele țări în care s-a făcut vinificație din struguri Vitis vinifera aduce beneficii tuturor. Vinul este un produs (și) agricol cu valoare adăugată mare, dar, foarte important, și cu identitate.

Este o resursă care trebuie să echilibreze balanța comercială. (România, ca „mare putere viticolă”, produce deficit inclusiv din vin, importurile fiind mai mari decât exporturile).

În această înțelegere au fost finanțate studii de istorie, arheologie, antropologie socială, paleobotanică și strategii naționale de comunicare.

„Georgia – 8.000 de recolte” este un slogan cunoscut în toată lumea, un element diferențiator puternic, care are la bază argumentul științific (acela pe care nu-l ia în considerare niciun guvern al României, dar, în egală măsură, cel care nu stârnește simpatie nici antreprenorilor români). Această poziționare a făcut ca Georgia, cu o suprafață viticolă mai mică decât a României, de patru ori să își crească producția în doi-trei ani, cu aproape 60%! Și exporturile, cu 54%!

Georgia este astăzi vedetă. Lucrările științifice din lume se rescriu în noua paradigmă - „Georgia, leagănul viticulturii”.

Din curiozitate, simpatie, dar și pentru specificul său, vinul georgian nu se vinde numai în țările ex-sovietice, după cum am fi tentați să credem (ba, dimpotrivă, climatul diplomatic le este defavorabil acolo), ci și în Statele Unite (creștere cu 56%) și în alte 52 de țări!

Georgia intră în „top 30 cei mai mari exportatori ai lumii”, în timp ce România (v-ați fi gândit?), NU!

La cele 77 de milioane de sticle exportate (171 de milioane USD), se preconizează, în continuare, creșteri procentuale anuale cu două cifre.

Pe lângă vin, Georgia și-a impus brandy-urile, băuturile tradiționale (cum ar fi țuica sau palinca de la noi) și, foarte probabil, vor urma alte produse alimentare finite. Drumul l-a deschis vinul. Turismul georgian se bazează pe vizitarea cramelor. Cramele se află... la țară. Acolo, oamenii încep să trăiască bine.

În acest timp, șantierele de la Cucuteni și Poduri – cele care ne atestă vechimea în viticultură de măcar 7.000 de ani (deci, pe-acolo, pe lângă fila georgiană) – stau închise.

Oenologia ca specialitate nu e definită și, drept urmare, nu avem certificări naționale în acest sens. Pluridisciplinaritate (viticultură, vinificație, arheologie, botanică, antropologie, economie, comunicare)? Un vis.

Să luăm alt exemplu. Pentru că este din „lumea bună”, comentariul va fi scurt. Bordeaux.

Orașul Bordeaux. Primăria a investit vreo opt milioane de euro – printr-o fundație – în Muzeul Vinului – Cité du Vin. Restul sunt bani privați. Vă dați seama cam ce circ ar ieși la noi și ce critici și-ar atrage un primar al Bucureștiului pe o asemenea inițiativă. „Ce treabă are Bucureștiul cu vinul?” (nu contează că e principalul motor din industria ospitalității), „De asta ne arde acum?”, „Nu vă mai săturați de băutură” ș.a.m.d.

În cifre, Cité du Vin a atras, în 2018, un milion de vizitatori.

Cred că nu e nevoie de prea multe calcule să ne dăm seama câte sute de milioane de euro s-au revărsat, pur și simplu, în comunitatea bordeleză într-un singur an.

În locul „săritului în sus” (o modă la noi, chiar dacă cel oțărât nu are tangență cu subiectul), a avut câștig de cauză pragmatismul. Și demnitatea, dacă vreți. În locul mâinii întinse, comunitatea locală își produce – prin propria-i voință – bunăstarea.

Știu că nu e plăcut subiectul. Unii se pot întreba cine e personajul care „ne tot ceartă” și pe ce se bazează spusele lui.

Răspund doar atât: există cifre. Ele trebuie corelate, bineînțeles. Cine să vi le pună la dispoziție? Există vreun institut (sau măcar o celulă de lucru) de cercetări avansate și studii aplicate pentru politici și strategii agricole? NU.

Ei, nu-i nimic. Hotărâți-vă, anunțați-vă disponibilitatea și, împreună cu oameni care au ales calea științifică, se poate pleca la drum.

Nu e un drum lung. Nu e un drum greu. Doar are această barieră care nu se ridică decât în prezența formației complete: Antreprenor, Om de Știință.

Dacă se alătură și Funcționarul, apar și scurtături.

Eu vă aștept lângă barieră. O să mă recunoașteți. Citesc o carte despre Cucuteni și degust vinuri bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Paharul cu... visuri

Raportat la marjele înregistrate în 2017, anul trecut, procentajul firmelor din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit radiate este mai mare cu 24,32 puncte, potrivit datelor anunțate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Pe lângă faptul că firmele radiate din domeniile agricultură, silvicultură şi pescuit ocupau primul loc la procentaje în 2018 față de 2017, aceste sectoare de activitate se situau anul trecut pe locul II la radieri, cu un total de 8.434, față de primul loc ocupat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 22.520 firme, cu un plus al marjei de la an la an de 5,29%. Locurile III și IV la firme radiate erau ocupate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 6.647 (minus 0,15%) şi construcţii - 6.578 (plus 0,60%).

Per total, numărul firmelor radiate a scăzut anul trecut cu 2,57%, comparativ cu 2017, ajungând la 80.181 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 13.034 de firme (cu 3,27% mai puţine 2017) şi în judeţele Cluj - 4.024 (plus 11,72%), Timiş - 3.178 (minus 0,38%) şi Iaşi - 3.137 (minus 15,67%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Covasna, respectiv 595, în scădere cu 12,63% faţă de anul anterior, Ialomiţa - 606 (plus 5,03%) şi Călăraşi - 611 (minus 27,95%).

Creşterea cea mai semnificativă a numărului de radieri s-a consemnat în judeţele Giurgiu, de 32,01%, Dâmboviţa, de 28,27%, şi Ilfov, de 22,01%.

În luna decembrie 2018, au fost radiate 7.093 de firme, cele mai multe în Bucureşti - 1.295 şi în judeţele Cluj - 556 şi Ilfov – 311.

Publicat în Ultimele noutati
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:21

ANIF: Execuție bugetară de 99,6 la sută

Până în prezent, sumele alocate de la bugetul statului pentru derularea obiectivelor de investiții în sectorul irigații au fost folosite aproape în totalitate, astfel că execuția bugetară la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) este de 99,6 la sută, a anunțat luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Urmărim executarea în teren a obiectivelor de investiții. Până la această dată, tot ceea ce ne-am programat am realizat. Așa se face că execuția bugetară la ANIF este la 99,6 la sută. Banii care au fost alocați de la bugetul statului, pentru aceste obiective de investiții, au fost folosiți. Așa se face că am putut pune în mișcare sisteme uitate, sisteme abandonate, sisteme practic pe care nu le mai puteai identifica în teren – a se vedea Manoleasa, a se vedea Stânca Costești, a se vedea prima apă la Siret-Bărăgan, a se vedea Câmpia Covurlui, în Salcia, ultima stație de pompare”, a afirmat șeful MADR.

Oficialul guvernamental a adăugat că reabilitarea sistemului de irigații din România reprezintă o prioritate pentru guvernul actual, astfel că vor fi disponibili, printr-un program multianual, 1,1 miliarde de euro.

El a precizat totodată că unul dintre dezideratele sale este și acela ca țara noastră să dețină două milioane de hectare irigabile.

„Alături de plata subvențiilor la timp, ca prim obiectiv, punerea în funcțiune a sistemului de irigații ocupă un rol central. Spuneam că se vor mai acorda sume importante, pentru că noi, prin programul acesta de reabilitare a sistemului de irigații, ne-am propus să folosim un miliard aproape 100 de milioane de euro, bani care s-au prevăzut în buget, evident secvențial, pentru fiecare an în parte, în așa fel încât, în anul 2020, să ajungem la cele două milioane de hectare irigabile”, a mai spus Daea.

Nu în ultimul rând, el a explicat gândirea după care va fi reabilitat acest sistem de irigații național, atât infrastructura principală, cu bani de la stat, cât și cea secundară, prin organizațiile de udători, cu bani de la Uniunea Europeană.

„Statul investește cu bani proprii în infrastructura principală. Asta înseamnă stațiile de pompare, care iau apa din sursă, și canalele de distribuție, care duc apa pe câmp, până acolo unde apare prima stație de punere sub presiune. Aceasta desemnează de la ea încolo unitatea hidraulică aflată în proprietate privată. Statul, prin banii aceștia – 1,1 miliarde –, pune în funcțiune stațiile de pompare, refac secțiunea de scurgere, îmbunătățind, desigur, transportul apei, înțelegând aici că se impermeabilizează canalele pe porțiunile unde sunt necesare asemenea intervenții, în așa fel încât apa care se ia din sursă, pompată pe banii statului, se transportă gratuit până la stația de punere sub presiune. Aceasta o rezolvăm cu banii de la bugetul statului, în suma pe care am spus-o, atribuind în fiecare an suma necesară, funcție de planul de investiții. Pentru urmărirea punerii în funcțiune a celor 47 (în primă fază) de sisteme de irigații, care sunt acoperite de organizațiile de udători și, la care, noi le-am dat acces liber pentru a lua bani prin PNDR, cele 435 de milioane de euro pentru a-și reabilita sistemul de irigații în proprietatea privată a fermierului”, a conchis acesta.

În 2018, MADR a investit în 47 de obiective de irigații, a contabilizat 1,2 milioane ha pregătite pentru irigat, 1 milion ha au fost contractate pentru irigații (inclusiv contracte sezoniere), 3.487 de stații de pompare au fost pregătite, din care 336 în funcțiune, au fost repuse în funcțiune 470 de stații de desecare. De asemenea, în 2018 s-au constituit alte 36 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații cu 37.100 ha, iar în intervalul 2017 - 2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefuncționale de peste 20-25 de ani.

Pentru anul în curs, șefia ministerului de resort și-a propus ca la irigații, pe lângă reabilitarea actualelor sisteme (unele nu au fost în funcțiune de 20-25 ani), să se axeze și pe mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații cu aproximativ 600.000 ha, având ca sursă de apă canalul Siret-Bărăgan, lacurile hidroenergetice și lacurile colinare.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 12:53

Primele case izolate termic cu lână

În 2019, ar urma să apară primele case izolate termic cu lână, în prezent derulându-se procesul de agrementare a produsului, a precizat luni, 7 ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Agro TV.

„Nu machete, case pur și simplu”, a afirmat șeful MADR, care a adăugat că la Sighet, în Bacău, în Bistrița și în Vâlcea sunt agenți economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi și densități din lână pentru termoizolarea clădirilor.

În ultimii doi ani, a precizat ministrul de resort, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania și Belgia pentru o potențială colaborare în domeniu.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista