Afişez elemetele după tag: agroalimentar - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 28 Octombrie 2019 14:11

Producătorul român, unealtă electorală

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, reglementată în urmă cu doi ani, se sărbătorește în 10 octombrie și este dedicată promovării produselor agroalimentare românești și producătorului român, portului și dansului popular.

Prin urmare, în această zi, în toată țara, au loc tot soiul de manifestări în prim-planul cărora se află „Măria Sa, producătorul”, care își aduce într-un spațiu special amenajat produsele pentru a fi degustate, probate, cunoscute, povestite și vândute. Pentru că, evident, vânzarea face ca orice afacere să meargă mai departe. Scopul prezenței unui producător la piață este să vândă.

O astfel de zi se sărbătorește prin muncă și voie bună împreună cu publicul larg, din care face parte consumatorul. Așadar, în fiecare an, la 10 octombrie, consumatorul din întreaga țară ar trebui să știe de această sărbătoare unde poate întâlni, în afară de distracție, produsele tradiționale, pâinea cu maia, brânzeturile, zacusca și dulceața ca la mama acasă, ia și cojocul, vinul etc. Este o zi în care, în același timp, în toată țara, producătorul și consumatorul sunt față în față. De multe ori, produsul tradițional local nu are cum să se promoveze acolo lângă casă, așa cum o poate face de „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Așa arată, în teorie, o zi națională dedicată unui produs/producător.

În realitate, lucrurile stau altfel și, din păcate, vechile metehne continuă să ne bântuie.

Trepădușii din Ministerul Agriculturii merită toate aplauzele, și-au făcut treaba, au umplut cupola centrală de la Romexpo, au ținut înăuntru o zi întreagă sute de oameni aduși din toată țara cu promisiuni dovedite deșarte la final, au regizat o zi frumoasă pentru șeful lor și pentru șefa acestuia. Că doar suntem în campanie electorală.

Cei mai tineri nu prea au înțeles ce se întâmplă, pentru ce au ajuns la București. Ăi mai maturi s-au simțit ca la congresele PCR. De la intrare li se spunea unde să se așeze, apoi primeau indicații precise când să aplaude, cadența aplauzelor... Cei știuți „cu gura mare” nu au primit aprobare să deschidă gura la „Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”. Discuțiile și interacțiunea pe teme de actualitate, anunțate de onor’ Ministerul Agriculturii, au avut loc ca pe vremuri… comuniste. Adică, dacă mă lauzi, vorbești. Dacă nu, taci. Iar premierea producătorilor a arătat respectul pe care-l poartă, de obicei, guvernanții, autoritățile față de cei care le asigură salariile și care contribuie la vistieria statului. Diplomele au fost înmânate producătorilor din ușă de aceiași vajnici sau veșnici trepăduși.

Ce povestesc eu s-a întâmplat în 9 octombrie 2019. În cupola de la Romexpo, pe lângă flori și lădițe cu legume, zarzavaturi așezate cam ca oile lui Flutur de pe deal, cu ani în urmă, producătorii au fost lăsați să-și amenajeze standuri, pentru că a doua zi, în 10 octombrie, li s-a spus că publicul larg, adică cetățenii Capitalei și din împrejurimi, „va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă”.

Au venit oamenii de departe, chiar din toată țara, pe cheltuiala lor, au plătit hoteluri în București, și-au expus produsele al căror transport, de asemenea, a costat. Au venit cu speranța că și vor vinde ceva, că nu se vor întoarce cu marfa acasă. În 9 octombrie n-au vândut nimic, deoarece o zi întreagă au luat cunoștință de realizările lui Petre Daea, au asistat la lingușeli și plecăciuni în fața premierului. A trebuit ca aplauzele pentru Viorica Dăncilă să fie puternice și de lungă durată, fiind văzută de ai ei deja cocoțată în deal la Cotroceni.

Prima zi i-a dezamăgit pe producători. Cei veniți doar pentru așa-zisa dezbatere au plecat către casele lor, iar cei care și-au instalat standurile în cupolă, a doua zi, pe 10 octombrie, s-au dezumflat de tot. Dimineață când au ajuns la Romexpo să-și aștepte vizitatorii, cumpărătorii, au fost anunțați, de data aceasta de reprezentanții centrului expozițional, că trebuie să părăsească incinta. Da, au fost dați afară. Au fost buni doar ca aplaudaci pentru o clasă politică bolnavă. Păi, și ziua națională a produselor agroalimentare românești, în care bucureștenii au intrare liberă și pot vizita standurile și cumpăra produse, ce se întâmplă cu ea, cu promisiunile trepădușilor care au avut misiunea să-i aducă pe producători la București?

Ei bine, expoziția s-a mutat afară, în jurul cupolei. „Cum să car vinurile singur până afară? Ajutați-mă cu un cărucior, ceva, vă rog!” „N-avem!”, venea rapid răspunsul angajaților Romexpo. „Vă rog, dați-mi o masă și o umbrelă ca să pun borcanele, nu pot sta cu zacusca în soare.” „Nu se poate, să vă ajute ministerul, se știa acolo că nu puteți sta în cupolă și azi.” La minister s-o fi știut, dar producătorii n-au fost informați. „Ieri a fost campanie electorală, am fost prostiți să venim la București, am venit tocmai din vestul țării să aplaudăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Ni s-a spus că se amenajează o expoziție cu vânzare. Am venit să ne facem cunoscute produsele și ne-am trezit în plin congres al PCR, parcă ne-am întors în timp. Și azi am alergat înnebuniți pe aici ca să ne facem standuri, să ne expunem produsele, că ne-au dat afară din pavilionul central”, mi-a zis aproape cu ochii în lacrimi un producător.

Și la finalul acestei zile dedicate lor și produselor muncite de ei, producătorii români, plătitori de taxe și impozite la statul român, au plecat acasă cu tot cu produse. Bucureșteanul n-a avut habar de expoziția de la Romexpo. 

Fiecare dintre dumneavoastră trageți concluziile după cele văzute și povestite de mine.

Concluzia mea este că orice guvernant, fie el de stânga sau de dreapta, mai tânăr ori mai matur, nu vrea să priceapă nicicum că proprietatea privată e privată, nu e a statului, că producătorul nu e angajatul statului, ci e cel care susține financiar statul, că datorită producătorului el, statul, trăiește, există.

Postura de slugă în care e ținut sectorul privat de 30 de ani de guvernanți, de politicieni, de simpli funcționari nu face altceva decât să continue să țină România în metastaze. Nu ne mai facem bine. Sau… speranța moare ultima.

Parcă văd că la anul, de 10 octombrie, indiferent de culoarea politică a guvernului, vom asista din nou la o manifestare populară de tristă amintire, parcă-i văd pe producători plini de speranță venind iarăși, cu mic, cu mare, la Capitală, uitând pățania de anul ăsta. Pentru că, nu-i așa, românul uită și trece mai departe, sperând.

De 30 de ani facem la fel, trăim în democrație, într-o economie de piață, dar nu uităm și tot revenim la vechile metehne.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 octombrie 2019

Publicat în Editorial

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

Nivelul comerțului peste graniță cu produse agricole şi alimentare al Uniunii Europene a atins, anul trecut, o valoare-record de 137,9 miliarde de euro, în creştere cu 5,1 procente, comparativ cu 2016, potrivit datelor publicate luni, 19 februarie 2018, de Comisia Europeană (CE).

Majorările semnificative s-au înregistrat în cazul exporturilor agroalimentare către SUA (creştere de 6% sau 1,22 miliarde euro, până la 21,59 miliarde de euro), Rusia (creştere de 16% sau 892 de milioane de euro, până la 6,51 miliarde de euro) şi spre un număr important de pieţe asiatice: Japonia (11%), China (5%), Hong Kong (10%) şi Coreea de Sud (13%).

Pe categorii de produse, anul trecut s-au înregistrat performanţe deosebit de bune la exporturile de vinuri, cu creştere anuală de 12% sau 1,24 miliarde de euro până la 11,91 miliarde de euro, lapte praf, creştere de 26% sau 926 de milioane de euro, produse alimentare pentru nou-născuţi, creştere de 11% sau 722 de milioane de euro), respectiv alimente pentru animale de companie, creştere de 17% sau 602 milioane de euro.

Pe de altă parte, exporturile de grâu au înregistrat cea mai mare scădere anuală în termeni de valoare, cu o contracţie de 27,5% sau 1,5 miliarde de euro până la patru miliarde de euro, urmate de exporturile de alte cereale, care au scăzut cu 13,5% sau 256 de milioane de euro. De asemenea, valoarea exporturilor de carne de porc a scăzut cu peste 100 de milioane de euro în 2017, comparativ cu 2016.

Importurile de produse agricole şi alimentare ale UE au crescut şi ele în 2017, comparativ cu 2016, dar într-un ritm mai modest decât exporturile, cu un avans de 4,5% sau 5 miliarde de euro până la 117,3 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că balanţa comercială a UE la capitolul produse agricole şi alimentare a rămas pozitivă, cu un surplus anual de 20,5 miliarde de euro.

Publicat în Piata agricola

În intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016, față de aceeași perioadă a anului 2015, volumul exporturilor de grâu a crescut cu mai bine de două ori, până la un total de 6,29 milioane tone, iar încasările au fost pe măsură – 1,024 miliarde euro, se arată într-o analiză a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Tot în primele 11 luni ale anului trecut, nivelul exporturilor de seminţe de rapiţă s-a majorat și el (+225,6 milioane de euro), cât și cel de seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă a anului 2016 „valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor la porumb cu 259,5 milioane de euro şi (...) la orz (-91,3 milioane de euro), la uleiul de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), la turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), (...) cât și la şroturile de soia (-8,6 milioane de euro) (...)”, menţionează statisticienii MADR.

În intervalul menționat anterior, valorile importurilor de porumb au scăzut până la nivelul de 180,2 milioane de euro, iar cele de şroturi de soia la cel de 57,2 milioane de euro.

Importurile au avansat însă vizibil la grâu (+108,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane de euro), preparate alimentare (+32,7 milioane de euro) și altele.

Carnea de porc și tomatele, în continuare cel mai mare nivel al importurilor

Carnea de porc a rămas şi în primele 11 luni din 2016 principalul produs alimentar importat, pentru care au fost cheltuite peste 311 milioane de euro, în timp ce în cazul tomatelor, importurile s-au majorat cu mai bine de 16 milioane euro.

„Importurile de carne de porc (principalul produs alimentar importat) au însumat 311,4 milioane de euro, cu 46 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone. La tomate, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane de euro, totalizând 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cantitativă cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior”, se precizează în analiza MADR.

Principalul partener în comerţul agroalimentar al României a fost Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 54,4% din total exporturi, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 73,9% din totalul importurilor.

Nu în ultimul rând, în intervalul analizat, exporturile au totalizat 5,427 miliarde de euro, în creştere cu 2,7% (142,5 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au depăşit 5,719 miliarde de euro, fiind cu 9,6%, respectiv cu 500,3 milioane de euro, peste valoarea corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Ultimele noutati

Atât transferul din Fondul de Privatizare al sumelor necesare plăţilor pe suprafaţă aferente lui 2015, cât și restanța la motorină pentru trimestrul III al anului trecut și strategia sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 – 2030 vor fi discutate miercuri, 30 martie 2016, în ședința Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Potrivit spuselor lui Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, sumele necesare plăţilor pe suprafaţă aferente anului 2015 vor fi alocate din Fondul de Privatizare, care, în prezent, atinge un plafon de 800 de milioane de euro, cuantumul fiind deja adoptate anterior prin Hotărâre de Guvern.

„Mâine (n.r. - miercuri, 30 martie 2016), în Guvern, vom adopta sumele pentru plăţile pe suprafaţă pe anul 2015. (...) Practic, în total, avem nevoie de 1,3 miliarde de euro şi se asigură din Fondul de Privatizare, care are, la ora actuală, 800 de milioane de euro, dar am primit toate asigurările că nu vom avea probleme, pentru că banii se întorc în două luni de la Uniunea Europeană”, a declarat șeful MADR în cadrul conferinţei PRIA Agriculture care a avut loc marți, 29 martie 2016, la București.

Tot miercuri se va aproba plata restanţei de 119 milioane de lei pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă trimestrului III, potrivit afirmațiilor aceluiași oficial guvernamental.

„Am plătit motorina cu acciza redusă pe trimestrul patru şi avem, în urma unei neînţelegeri de interpretare legislativă cu Ministerul Finanţelor, o restanţă de 119 milioane lei pe trimestrul 3. Mâine se aprobă şi ne achităm la zi cu motorina”, a adăugat Achim Irimescu.

Autoconsumul, ținta principală a strategiei sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 - 2030

Tot mâine, Irimescu va prezenta în fața membrilor Executivului principalul obiectiv al strategiei sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 – 2030, și anume asigurarea auto-consumului la majoritatea produselor agroalimentare.

El recunoaște că strategia este apanajul Guvernului Ponta.

„Trebuie să recunosc că este strategia pregătită de Guvernul anterior, dar sper, în primul rând, că este o strategie a sectorului şi nu are decât scopul de a stabili clar nişte obiective care să fie atinse de agricultura României. (...) Este greu să discutăm de partea financiară a acestei strategii; ea urmăreşte doar nişte traiectorii pe care sectorul agroalimentar trebuie să le urmărească. Având în vedere perioada, 2020 - 2030, nu putem vorbi nici măcar de partea de finanţare europeană. Dacă pe perioada 2014 - 2020 avem clare cifrele, respectiv 20 de miliarde de euro din bani europeni pentru agricultură, la care se mai adaugă 5 - 6 miliarde de euro din bani naţionali, din păcate nu pot să spun finanţarea pe această strategie pentru că nu ştim ce politică va fi pe perioada 2020 - 2030”, a spus Irimescu, citat de Agerpres.

Conform spuselor sale, principalele obiective ale fiecărui sector agricol sunt de a reuşi să asigure auto-consumul sau producţia necesară asigurării consumului populaţiei la majoritatea produselor agroalimentare, în condiţiile în care România a fost importator net ani de zile.

„Ani de zile, România a fost net importatoare. Au fost 2 - 3 ani în care am reuşit să depăşim cu puţin importurile, dar vestea proastă este că în 2015 am revenit pe negativ cu câteva sute de milioane de euro. Nu este o diferenţă mare, dar nu poate să ne bucure când vorbim de decenii de potenţialul agriculturii româneşti. Dacă România ar reuşi să asigure securitatea alimentară, iar populaţia să consume produse româneşti în cea mai mare parte, fiţi convinşi că ar fi sectoare unde exporturile ar lua avânt foarte puternic. Acum există o dezvoltare neuniformă a sectorului, sunt sectoare care s-au dezvoltat foarte bine, aşa cum este sectorul vinului şi România a început să crească serios exporturile, chiar dacă în România se consumă vinuri de mai puţină calitate”, a mărturisit ministrul Agriculturii.

Marți, 29 martie 2016, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU, a participat la conferința PRIA Agriculture, care a avut loc la Hotelul InterContinental din București, evenimentul înregistrând în acest an o premieră, anume Gala Women in Agriculture.

Conferința PRIA Agriculture reprezintă o platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol, pe lângă ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, fiind prezenți la conferință: Eugen Popescu - Director General Adjunct AFIR; Roxana VIDICAN- Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Mihaela POPA- Vicepreședinte CEC Bank; Veronica TONCEA- Director General, FGCR; Oana STOENESCU – Director Vânzări, Garanti Leasing; Cristian POPESCU – Managing Associate, Popovici Niţu&Asociaţii; Emil DUMITRU - Preşedinte, Confederația Națională ProAgro.

Temele abordate în cadrul conferinței au vizat: prioritățile Guvernului în ceea ce privește sectorul agricol, aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; activitatea agențiilor AFIR și APIA, chestiuni vizând cadastrul național, modificarea legii care a liberalizat piața funciară, strategia privind cercetarea pe termen lung și diminuarea importului de alimente prin creșterea producției interne.

Publicat în Știri interne

La nivelul lunii noiembrie 2015, exporturile agroalimentare ale Uniunii Europene (UE) au atins cifra de 10,9 miliarde euro, în creștere cu 500 de milioane față de luna octombrie a anilor anteriori, sectorul cel mai puțin prolific în acest sens fiind cel al vinurilor și spirtoaselor.

 

Tot în noiembrie 2015, importurile agroalimentare ale UE au rămas la nivelul de 9,5 miliarde lei, similar cu cel din luna octombrie a anului trecut.

 

„După o ușoară scădere a nivelului în octombrie 2015, exporturile agroalimentare ale UE din noiembrie au mai recuperat și au atins cifra de 10,9 miliarde euro, astfel depășind valorile înregistrate în perioada similară a anilor anteriori cu circa 500 de milioane de euro”, a declarat Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene, cu ocazia întâlnirii anuale a jurnaliștilor agrarieni, eveniment care a avut loc la Bruxelles.

 

Oficialul european chiar le-a atras atenția în glumă jurnaliștilor prezenți la eveniment că n-au băut îndeajuns de mult vin și spirtoase, motiv pentru care exporturile lunare de astfel de produse au scăzut. Legumele, grâul și animalele vii stau însă mult mai bine la capitolul comerț peste graniță.

 

„Cea mai mare creștere a exporturilor lunare de produse agroalimentare este reprezentată de zona legumelor, cât și de cea a grâului și a animalelor vii. Pe de altă parte, valoarea exporturilor lunare au scăzut atunci când vine vorba de vinuri și spirtoase, așa că nu beți îndeajuns”, a mai punctat comisarul.

 

Exporturile agroalimentare ale UE către țări terțe au crescut anul trecut cu 5,7 la sută, ca valoare, în comparație cu aceeași perioadă din 2014. Exporturile către SUA și China (acum cea de-a doua cea mai importantă destinație de export a UE, care a înlocuit din motivele deja cunoscute Rusia), Arabia Saudită, dar și către Turcia și Coreea de Sud s-au majorat substanțial și ele în ultimul an.

 

Importurile de fructe tropicale în creștere

 

Aceleași date prezentate de comisarul Hogan relevă că importurile de fructe tropicale și de alte tipuri, cât și de cereale în afară de grâu au crescut, în timp ce achiziția de turte pentru ulei și citrice a scăzut.

 

El consideră că acest trend este unul pozitiv, urmând să demareze inclusiv „o ofensivă diplomatică” în 2016 pentru îmbunătățirea aspectului menționat.

 

„General vorbind, balanța comercială a tuturor produselor agroalimentare ale UE în noiembrie 2015 au arătat un surplus de 1,3 miliarde euro. Adăugând asta la iminenta redeschidere a pieței americane pentru mere și pere, cât și la oportunitatea mărită de export UE de mere către India, toate acestea reprezintă un start pozitiv de an pentru sectorul de export. Mă gândesc să continui acest trend inclusiv printr-o ofensivă diplomatică în 2016”, a spus comisarul.

 

Nu în ultimul rând, el a atenționat că trebuie să confundăm balanța pozitivă a exporturilor europene cu veniturile fermelor.

 

„Voi continua prioritizarea și în 2016 a unui venit corect pentru producători, pentru produsele lor”, a conchis Hogan.

 

2015: România are deficit al balanței comerciale cu produse agroalimentare

 

România a exportat produse agroalimentare de peste 3,06 miliarde de euro în primele 7 luni din 2015, în creștere cu 14,1% față de aceeași perioadă din 2014, în timp ce importurile au înregistrat un avans cu 14,4%, până la 3,13 miliarde de euro.

 

În aceste condiții, în primele șapte luni din 2015, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a fost de 69,4 milioane de euro, în urcare cu 14,3 milioane de euro (+26%) față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2014.

Publicat în International

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista