fermier - REVISTA FERMIERULUI

Creșterea vacilor de lapte se dovedește a fi o afacere tot mai greu de susținut, mai ales pentru fermele mici. Inginerul Coraș Ardelean de la Mașloc din județul Timiș a înțeles repede acest lucru și a rostogolit  ghemul afacerii până l-a crescut. Altfel spus, Ardelean Coraș crește vaci cu lapte de aproape 18 ani, timp în care a reușit mărirea efectivului. A încercat și cu o crescătorie de porci la îngrășat, dar până la urmă vaca de lapte a avut câștig de cauză.

În anul 2000, Ardelean Coraș a împrumutat 2000 de mărci cu care a cumpărat trei vaci, pentru a le crește împreună cu familia. În scurt timp, micul crescător și-a mărit efectivul, a cumpărat vaci din rasa Bălțată Românească, a păstrat în fermă tot ce a fost femelă după fătări și așa a reușit să crească efectivul fără a cumpăra alte animale, ajungând azi la circa 200 de capete de bovine. În ferma de la Mașloc – Timiș, lucrează medici veterinari, ceea ce a permis ca în ultimii ani să se facă selecție. „Folosim material seminal din Franţa, de la o rasă de tauri Montbeliarde. Vacile din această rasă au structuri, nu sunt masive, dar se pretează foarte bine la mulsul mecanic”, spune inginerul Ardelean Coraș. Mărind efectivul, fermierul și-a făcut sală de muls și cu ajutorul unui credit bancar de vreo 40.000 de dolari și-a construit o mică fabrică de lapte. În anul 2006, pentru eficiență, a schimbat întreaga tehnologie de producție a laptelui, a cumpărat o linie nouă foarte performantă de prelucrare a laptelui cu ambalare automată şi pasteurizare. În tot acest timp, și-a dezvoltat și baza furajeră, cumpărând și arendând pământ. Pe cele aproximativ 200 de hectare cultivă porumb siloz, orz, ovăz, borceag, triticale şi lucernă. „Totul a început așa, ca un fel de afacere de familie. Ulterior s-a dezvoltat frumos. Am în jur de 20 de angajați. E un cerc aproape închis. Sunt aproximativ 200 de capete de bovine, teren suficient pe care producem singuri baza furajeră, dar și o mică unitate de procesare în care producem smântână, brânzeturi și ambalăm laptele în pungi de un litru”, punctează Ardelean Coraș.

Propria unitate de procesare, mai greu dar mai bine

Procesarea l-a ajutat pe fermierul din Timiș să aducă plus-valoare fiecărui litru de lapte pe care-l produce în fermă. Astfel a rămas pe piața laptelui și a traversat  perioada de criză. „Fac cinci produse mari și late de mai bine de 17 ani. Am mizat pe calitate și am satisfacția faptului că sunt apreciate și căutate. Procesez cam o tonă și jumătate de lapte pe zi. Fac spre exemplu un caș adevărat, fără aport chimic. De altfel, în mica mea unitate de procesare nu folosesc decât lapte, cheag și sare”, menționează Ardelean Coraș.

Eliminarea cotelor de lapte în anul 2014, dar și politicile agricole defectuoase  perpetuate de-a lungul timpului au scos rând pe rând competitorii autohtoni de pe piața laptelui. În urmă cu aproape 18 ani, când a pornit la drum fermierul din Mașloc, în județul Timiș erau peste 20 de mici procesatori de lapte, iar acum a rămas singur. „În județul Timiș doar eu mai procesez lapte, dacă nu punem la socoteală brandul național Simultan, cu care nu mă pot compara. În cazul în care aș fi luat ca exemplu și de alți crescători, le-aș spune deschis că dacă își fac propria unitate de procesare, o să le fie mult mai greu, dar și mult mai bine.”

Marile lanțuri de magazine reprezintă o piață interzisă pentru Ardelean Coraș, deși și-ar dori să-și vândă produsele acolo. A sperat că aplicarea legii care obligă retailerii să vândă 51% din produsele alimentare de pe raft din producția internă va relansa industria alimentară autohtonă. Speranțe deșarte. „Ar fi fost singura șansă pentru procesatorii români din industria alimentară să fie căutați de către supermarketuri și nu invers, să stea producătorul român în genunchi în fața magazinului și să nu fie primit decât în condiții de suprataxare ca să-și vândă un produs de calitate, în care a înglobat multa muncă și multă sudoare.”

Calitatea și prețul produselor lactate din magazine reprezintă o altă problemă care-l nemulțumește pe inginerul Ardelean Coraș. În ecuația mic producător, magazine, cumpărător -  pierde de regulă cumpărătorul, care cumpără scump și de proastă calitate, dar și micul producător autohton care deși produce mai ieftin și la o calitate mai bună nu are loc pe raftul plin cu produse de import. „Ceea ce produc eu este nesemnificativ ca segment de piață. Eu îmi vând marfa în Timiș și foarte puțin în Arad. Asemenea mie mai sunt alți câțiva în țară, și ei foarte puțini. Din păcate, piața unor astfel de produse este tot mai strangulată, nu avem acces la cumpărător decât prin magazinele de cartier și ele tot mai puține, în comparație cu supermarketurile care se înmulțesc ca ciupercile după ploaie. Să nu uităm ca la ora aceasta cel mai mare angajator din România este un lanț de supermarketuri. În condițiile acestea, din comoditate, omul cumpără unde găsește toata marfa la un loc, ori noi tocmai la aceste rafturi nu avem acces”, conchide Ardelean Coraș.

Dacă luăm ca reper prețul pe litrul de lapte, vom constata discrepanțe uriașe între prețul plătit de procesator la poarta fermei, care oscilează în jurul valorii de un leu, în funcție de parametrii de calitate, și cel de pe raft, care pleacă de la trei lei și poate ajunge chiar la șapte lei pe litru. Fermierul bănățean spune cu tristețe că „în România se consumă mai mult alcool decât lapte” și consideră că fără unitate și o doză de patriotism, piața românească a produselor alimentare va fi complet acaparată de producătorii străini.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Ultimele noutati

În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.

„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.

În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.

Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.

Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu  LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.

Publicat în Cultura mare

În viziunea lui Sergiu Gorban, proprietarul Transylvania Invest – trader de cereale din Arad cu un business de 26,8 milioane de euro în 2016, subvențiile din agricultura românească ar trebui folosite inteligent, astfel încât să nu intre în buzunarul proprietarului de teren prin majorarea arendei în funcție de creșterea plăților pe suprafață, ci direcționate către veriga de producție cea mai apropiată de consumator, și anume către procesare.

În plus, Gorban este de părere că diferența de competitivitate generată de diferența nivelului subvenției plătite în România față de cele din alte state ale Uniunii Europene (UE) îi obligă pe producătorii autohtoni, dar și pe traderi să se reorienteze cu marfa către procesatori din străinătate, unii care își permit să plătească un preț mai mare la cereale.

„Subvențiile trebuie folosite inteligent. În zona de vegetal, unde lucrurile se așează bine, un proprietar de teren primea arendă în jur de 500 de kilograme de cereale la hectar, în urmă cu zece ani. Între timp, subvențiile au crescut și la fel de mult au crescut și pretențiile proprietarului de teren. Nu cumva aceste plăți să meargă în buzunarul proprietarului de teren, pentru că nu asta este ideea unei subvenții! Ea trebuie să se ducă într-un ciclu de producție până la ultima verigă din procesare. Consider că cel mai bine este să trimiți subvențiile mai mari la veriga cea mai apropiată de consumator, pentru că acolo nu se mai pot pierde! În partea vegetală, din fericire, lucrurile nu putem spune că nu funcționează în așa fel încât să nu se poată face performanță, dar pretențiile proprietarilor de teren se ridică la nivelul subvenției acordate”, a precizat Gorban în cadrul conferinței „ZF Agribusiness: Cum pot ieși fermierii români din cursa exportului de materii prime brute?”. „Este importantă și partea de subvenții. Multă lume întreabă de ce nu avem lapte sau carne. Dacă ne uităm pe întreg lanțul subvențiilor din state importante ale UE, vom observa că noi avem un nivel al plăților mai mic. Având în vedere că este o piață comună, nu este de mirare faptul că un fermier din Germania (...), în momentul în care se îndreaptă cu producția sa către magazin, el poate vinde la un preț mai scăzut. România nu poate fi competitivă din cauza asta, întrucât suntem pe o piață comună și diferența de subvenție face și diferența de competitivitate între noi și ceilalți. Asta ne împinge, de fapt, să mergem cu marfa către procesatori din străinătate, care își permit să plătească un preț mai mare la cereale, să facă produse procesate și să încaseze subvenții mai mari.

În plus, traderul arădean Sergiu Gorban consideră că materia-primă de origine agricolă produsă în România ar trebui să fie procesată în majoritatea sa la noi în țară. De aceea, comerciantul crede că este momentul ca statul român să se implice și să creeze unei societăți de comerț, una prin intermediul căreia producătorii de materie-primă, procesatorii, precum și comercianții autohtoni să poată accesa verigi de piață greu de abordat în alte condiții.

„Ca trader, aș prefera să vindem marfă către procesatorii din țară și să n-o dirijăm către cei din străinătate. (...) Avem fermieri cu producții bune, dar, totodată, capacitatea noastră de procesare în țară este scăzută și nu se ridică an de an, așa cum crește nivelul producției pe partea vegetală. Nu este un avantaj pentru noi și trebuie să acordăm o mare atenție procesatorilor care trebuie încurajați pentru a putea să exporte produse care au valoare adăugată”, a mai punctat Gorban. „România este într-o creștere și o organizare din punct de vedere agricol. Poza de acum 10 ani nu seamănă deloc cu poza pe care o avem astăzi. La noi în țară aș zice că nu avem probleme, ci situații care trebuie bine gestionate și soluționate. Sunt foarte multe lucruri bune aici, drept dovadă fiind și procesatorii tineri care încep să-și facă loc în piață, însă rezultatele nu se pot vedea după un an sau doi. (...) Văd potrivit în momentul acesta înființarea unei societăți românești pentru comerț. (...) Prin ea s-ar putea atinge niște piețe pe canale în care, în mod normal, procesatorii sau comercianții din România nu le pot accesa. Avem piață asiatică, avem piață în Africa, acolo unde pleacă produse agroalimentare; avem piață chinezească. Acolo, discuțiile se pot purta și între autoritățile statului. Este foarte greu, este o piață foarte bună, una în care putem livra marfă, dar este foarte greu să-și facă loc un procesator, mai ales care este la început de drum. O societate de genul acesta ar veni și în sprijinul cultivatorului de cereale care, în momentul acesta, cea mai mare parte a mărfii o duc către traderi”.

Ianuarie-aprilie 2017: deficit al balanței comerciale cu produse agroalimentare, majorat

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la nivelul finelui lunii august a.c., deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la peste 620 de milioane de euro în primele patru luni ale lui 2017, în condițiile în care exporturile s-au majorat cu aproape 7%, însă importurile au înregistrat o creștere cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Țara noastră a exportat, în primele patru luni din acest an, produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Grâul, porumbul și țigările sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an, respectiv 787,1 milioane de euro.

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

Publicat în Piata agricola

Dacă vorbim despre modernizare în agricultura din România, putem vorbi și despre o reticență care se resimte în rândul agricultorilor.

Deși au început să folosească utilaje agricole moderne, fermierii români se adaptează mai greu la soluții digitale pentru gestionarea activităților agricole, chiar dacă sunt conștienți de avantajele pe care acestea le-ar putea aduce.

În ciuda faptului că fermierii români sunt încă reticenți în a folosi mijloace moderne care să îi ajute să administreze activitățile agricole, percepția specialiștilor din domeniu este una optimistă: „Așa cum tractorul și combina au oferit, la apariția lor, un mod mai simplu și mai ușor de a ara și a recolta, aplicațiile digitale pentru administrarea fermei sunt un alt instrument pe care fermierul îl are la dispoziție pentru a duce la bun sfârșit munca. Din postura de inginer agronom, știu că agricultura digitală va revoluționa industria, iar fermierii români vor căuta soluții care să le ușureze munca și să ajute în managementul agricol”, menționează Bogdan Chirvăsuţă, business manager VitalFields România.

Sistemele de management agricol oferă o imagine de ansamblu, dar și în detaliu a fermei, ușurează planificarea activităților, eficientizează fiecare proces, generează automat rapoarte tehnice sau financiare care îi ajută pe fermieri să își optimizeze activitățile agricole.

Mai mult, VitalFields, o aplicație modernă de gestionare a activităților agricole, face mai ușoară obținerea rapoartelor pentru depunerea cererilor unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Un alt beneficiu este posibilitatea de a compara productivitatea unei ferme în raport cu alte unități similare sau administrarea forței de muncă din teren. Timpul și resursele financiare economisite de fermieri sunt avantaje clare pe care le aduce o aplicație de management agricol. Fermierii își pot desfășura activitățile direct de pe teren, fără prea mult efort, iar investiția într-o astfel de soluție este una minimă.

De exemplu, aplicația VitalFields poate fi folosită gratuit timp de 28 de zile, apoi costurile se încadrează între 0,3 si 0,9 euro pe hectar, anual. Astfel, agricultorii care au între 41 și 500 de hectare vor plăti 0,9 euro anual pe hectar, iar suprafețele de peste 500 de hectare vor fi taxate cu 0,3 euro anual pe hectar, fără a exista vreun cost de instalare.

Bogdan Chirvăsuţă a identificat principalul factor care stă la baza reticenței fermierilor români: „În primul rând, mulți fermieri nu folosesc în viața de zi cu zi un computer pentru servicii cum ar fi e-mail și nu sunt deschiși să învețe să folosească calculatorul doar pentru a-și administra ferma”. Chiar dacă în acest caz sunt în principal fermierii mai în vârstă, nici cei mai tineri nu stau mai bine la acest capitol.

Un alt motiv îl reprezintă faptul că există mulți fermieri care nu au un registru sau o agendă în care să stocheze datele/ informațiile. Aceștia le consideră inutile pentru că au impresia că pot reține tot ceea ce se întâmplă în ferma lor, deși în realitate lucrurile sunt diferite. Și lipsa timpului este un motiv. Mulți dintre fermieri sunt copleșiți de activitățile zilnice din fermă și nu mai sunt interesați să investească resurse suplimentare pentru a învăța să folosească o soluție care sa le simplifice munca. Totodată, „nici legile nu sunt impuse strict pentru activitatea agricolă. Acest fapt le permite fermierilor să “scape” fie cu documentație incompletă, fie nerealizată la timp”, adaugă Bogdan Chirvăsuţă.

Ultimul motiv se referă la infrastructură și accesul dificil la instrumentele necesare pentru a folosi o aplicație pentru administrarea fermei. Un studiu Eurostat ne arată că în Romania, doar 72% din gospodării au acces la internet și aproximativ o treime din populație nu a folosit niciodată internetul. Indiferent că este vorba despre calculator, smartphone sau tableta, fie că ne referim la servicii cum ar fi accesul la internet, în multe dintre zonele rurale accesul la aceste bunuri și servicii este limitat.

Publicat în Tehnica agricola

Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal în perioada de stocare este menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) printr-un comunicat de presă remis la redacție la începutul lunii septembrie a.c.

Pregătirea spaţiilor de depozitare presupune efectuarea curăţeniei, a dezinsecţiei şi a deratizarii acestora astfel că, spun specialiștii, pe lângă măturarea şi spălarea spaţiilor, o operaţiune foarte importantă este curăţarea crăpăturilor din pardoseală şi pereţi, „pentru că acestea sunt locuri de refugiu şi dezvoltare pentru numeroase insecte”. Și aici vorbim de dăunători de depozit cel mai frecvent întâlniți, cum sunt: gărgăriţa grâului (Sitophilus granarius), gărgăriţa orezului (Sitophilus oryzae), gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis), gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus), precum şi molia cerealelor (Sitrotoga cerealella), molia grâului (Nemapogon granellus) sau molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).

În vederea combaterii acestora, angajații Autorităţii Naţionale Fitosanitare recomandă dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor cu respectarea următoarelor etape: golirea spaţiilor, igienizarea şi văruirea acestora, precum și dezinsectia spaţiilor, după etanşeizarea lor prin stropire, folosind unul dintre următoarele insecticide cu acţiune îndelungată: Actellic 50 EC-1% (50 – 100 ml sol./mp); K’obiol 25 EC – 50 ml/ 5 l apa pentru 100 mp spatiu depozitare; K’obiol 25 EC –100ml/99 l apa pentru 100 t cereale, respectiv Reldan 22 EC – 22 ml/t ( în 0,75-1,5 l apa/t).

„Pentru suprafeţele netede din metal sau lemn se recomandă aplicarea a 50-100 ml soluţie preparată/mp., iar pentru suprafeţele poroase din beton sau zid văruit, precum şi pentru dezinsecţia podurilor şi a spaţiilor aflate în apropierea magaziilor, se va aplica 100-200 ml soluţie preparată/mp. După stropirea spaţiilor, acestea se închid ermetic timp de 3-4 zile, ulterior fiind deschise pentru aerisire. Pentru tratamente în spaţiile de depozitare se pot folosi şi alte produse de protecţia plantelor omologate”, menționează inspectorii în comunicatul de presă.

Combaterea rozătoarelor este și ea o măsură importantă deoarece, pe lângă pagubele cantitative, acestea sunt vectori pentru numeroşi dăunători de depozit. Deratizarea se poate face atât prin utilizarea de momeli şi capcane, cât şi prin folosirea aparatelor cu ultrasunete şi închiderea galeriilor.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale apreciază că depozitarea corespunzătoare a produselor agricole este un factor deosebit de important pentru păstrarea calităţii şi cantităţii acestora pentru o perioadă îndelungată”, au conchis reprezentanții MADR.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează cu mare interes desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor din agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează acţiuni de informare pentru optimizarea păstrării recoltelor agricole în cele mai bune condiţii.

Publicat în Tehnica agricola

Tarifele impuse la importurile de porumb, sorg și secară au fost majorare în urma deciziilor europene până la un nivel de 10,95 euro (13,01 USD) per tonă, de la 5,16 euro cât se înregistra anterior, se precizează în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de vineri, 1 septembrie 2017.

Chiar dacă la un nivel mai mic și cu o paradigmă puțin diferită, și țara noastră (membră a Uniunii Europene din 2007) continuă tendința ultimilor ani de a avea un deficit în comerțul cu produse agroalimentare. Concret, acesta s-a adâncit până la un nivel de 620,2 milioane de euro, în primele patru luni ale acestui an, fără ca persoanele de decizie de la București să poată găsi o soluție protecționistă.

Practic, fiind stat membru UE și având ca parteneri principali în schimburile de produse agroalimentare țări precum Ungaria, Polonia, Olanda și Italia, România nu poate impune tarife la import astfel încât să-și protejeze producția internă de cereale, una destul de importantă, dacă se iau în calcul datele oficiale privind cantitățile obținute în acest an.

În primele patru luni ale acestui an, România a efectuat importuri semnificative de grâu (79,1 milioane de euro pentru 476.900 de tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 de tone).

Pe de altă parte, la nivel macro, oficialii de la Bruxelles au posibilitatea să decidă în favoarea blocului comunitar. Astfel, în august, aceștia stabiliseră deja nivelul de 5,16 euro pe tona de materie-primă importată. S-a pus astfel capăt unei perioade de aproape trei ani fără taxe pentru importul de cereale, acțiunea protecționistă venind în întâmpinarea scăderii majore a prețurilor internaționale, pe fondul unor producții-record înregistrate în acest sezon.

Cursa întăririi cursului de schimb al monedei europene a nivelat terenul pentru micșorarea și mai pronunțată a prețurilor materiilor-prime de proveniență agricolă înregistrate în SUA, un motiv îndeajuns de bun pentru UE să decidă impunerea unui tarif la import.

Blocul comunitar – UE28 – importă milioane de tone de porumb în fiecare an, astfel încât să facă față cererii din zona producției zootehnice. Potrivit Reuters, Ucraina a reprezentat principalul furnizor al UE în ultimii ani. Țările Uniunii au mai importat materie primă și din alte foste state comuniste, precum și din SUA și America de Sud.

Blocul comunitar european calculează tarifele în strânsă legătură cu costul de import al cerealelor din SUA. De la momentul introducerii taxelor la importul de porumb în luna august a.c., prețurile cerealelor au coborât și mai mult și au atins cele mai mici niveluri ale ultimelor șapte luni.

Normativele europene impun introducerea unor tarife în cazul în care prețurile la import (bazate pe cele nord-americane plus ocean freight) scad sub nivelul sumei de 157 de euro pe tonă, cel puțin zece zile la rând.

Tariful în cauză acoperă diferența dintre prețurile la import și nivelul minim înregistrat la materia-primă de proveniență UE și poate fi ajustat în condițiile unor fluctuații.

La nivelul zilei de 22 august 2018, prețurile porumbului la cumpărare, de către CerealeColectD., atingeau suma de 628,57 lei tona metrică, în creștere față de nivelul de 626,60 lei TM înregistrat la data de 17 august a.c. și 635,93 lei tona metrică cu cât cumpăra această companie materia-primă în data de 11 august 2017.

Publicat în Piata agricola

Mark Anson reprezintă o familie americană cu mai multe generații de fermieri, iar obiectivul său principal este acela de a obține soluri sănătoase, utilizând noile tehnologii.

Mark coordonează Anson Family Farms, care exploatează peste 7.000 de hectare în Indiana, Illinois.

Pe 9 noiembrie, Mark Anson va participa în calitate de speaker și de fermier invitat la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc la Radisson Blu Bucharest 5* Hotel.

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reuneşte anual la București marii fermieri români, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici şi exemplelor de succes din agricultura românească şi internaţională.

În programul ediției 2017, participă fermieri invitați din Statele Unite ale Americii, Argentina, Marea Britanie, Franța, Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Belarus, Republica Moldova și România.

PARTENERII RALF 2017

Master Partner: KWS SEMINŢE (www.kws.ro)

Professional Partners: AGROCONCEPT (www.agroconcept.ro), DUPONT PIONEER (www.pioneer.com/romania), TITAN MACHINERY ROMÂNIA (www.titanmachinery.ro), AGRIFAC MACHINERY B.V. (www.agrifac.com), CHIEF INDUSTRIES UK (www.chief.co.uk)

Parteneri: VITAL FIELDS (www.vitalfields.com/ro) și CARMEUSE (www.carmeuse.eu)

Înscrieri fermieri şi companii din agricultură: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mai multe despre RALF, pe www.ralf.com.ro și www.facebook.com/RALF.COM.RO

#forumulmarilorfermieri

logoRALFRALF este un concept creat de BORO PR & COMMUNICATION (www.borocommunication.ro) și face parte din seria proiectelor internaționale de comunicare pentru domenii prioritare, cum sunt educația, sănătatea și agricultura.

Publicat în Comunicate

Producția de grâu a Hexagonului din acest an prezintă niveluri foarte bune de proteină, în timp ce și ceilalți parametri de calitate a materiei-prime par a fi corespunzători pentru a face față nevoilor pieței, în ciuda impactului pe care ploile târzii le-au avut asupra culturii, a anunțat FranceAgriMer la începutul săptămânii trecute.

„În ceea ce privește calitatea, nivelul conținutului de proteină din grâul moale este mai mult decât satisfăcător, chiar și în parcelele cu randamente foarte mari”, a anunțat Reuters, citând un raport comun al FranceAgriMer în colaborare cu institutele de specialitate Arvalis și Terres Inovia.

Conform informațiilor date publicității de aceste entități, nivelurile de proteină înregistrate sunt adesea peste 12 la sută.

Parametrii anunțați îndeplinesc condițiile de panificație din Franța și din principalele sale piețe de export. Nivelul se situează inclusiv peste cel de 11% înregistrat în Hexagon, în ultimii ani, cu excepția anului 2016, atunci când randamentele mici au generat niveluri ale proteinei de peste 12 la sută.

Rezultatele testelor privind masa hectolitrică și indicii de cădere Hagberg – alte două modalități de cuantificare a calității grâului – sunt însă mixte, ca urmare a precipitațiilor căzute spre sfârșitul ciclului de creștere a plantelor, dar vor întâmpina cerințele piețelor de export, au mai adăugat vocile autorizate ale biroului specializat francez, fără însă ca aceștia să ofere cifre exacte în acest sens.

Rezultatele date publicității care reflectă un nivel „decent” de calitate a grâului produs în Hexagon, laolaltă cu o revenire a cantității obținute în 2017 față de cea de anul trecut, în conformitate cu estimările Ministerului Agriculturii din Franța de luni, 7 august a.c., ar putea plasa această țară pe o poziție de export favorabilă, după nivelul „dezamăgitor” al comerțului peste graniță înregistrat anul trecut.

Cu toate acestea, FranceAgriMer a precizat că ploile căzute în perioada premergătoare culesului au dus la apariția unor variații în rezultatele testelor pentru determinarea masei hectolitrice și au afectat diverși parametri ai indicilor de cădere Hagberg.

Pe de altă parte, o vară înnecată în ploi cu care s-a confruntat și Germania – locul II în topul producătorilor de grâu din blocul comunitar după Franța – a dus la consolidarea temerilor cu privire la deteriorarea parametrilor de calitate. În plus, traderii spun că ar putea apărea fluctuații la capitolul calitate și în nordul Franței, acolo unde recoltatul a fost definitivat în condiții de vreme umedă.

Indicatorii de calitate standard pentru grâul durum – varietate utilizată în producerea de paste – sunt favorabili, cu niveluri de proteină înregistrate de peste 14 la sută și ale masei hectolitrice catalogate drept „decente”, a mai adăugat FranceAgriMer, citată de Reuters.

Orzul de toamnă prezintă și el indici de calitate buni, cu excepția celor de proteină, de peste 11,5 la sută, care ar putea limita capacitatea de adresabilitate pentru piața malțului.

Pe de cealaltă parte, niveluri excesive de proteină au fost înregistrate în mai multe locuri în cazul orzului de primăvară, fapt care ar putea scoate definitiv de pe piața malțului cantitățile obținute de materie primă, în special pe cele din estul Franței, au mai adăugat specialiștii biroului FranceAgriMer.

20841036 1751386181821083 3917765953946970508 nDaea, de la oaie, la călăritul combinei pe câmpiile patriei

În cazul României, din păcate, secretomania nejustificată din ultimii ani cu privire la estimările privind producția principalelor cereale cultivate s-a păstrat și în cazul actualei legislaturi. Preferatul președintelui Camerei Deputaților, PSD-istul Liviu Dragnea, și anume năstrușnicul Petre Daea (năstrușnic pentru declarațiile sale publice pline de... să-i spunem mai plastic - tâlc), a lăsat la o parte problematica tomatelor, lânii și oilor și, mai nou, stă „călare” pe combine la recoltatul florii-soarelui, îmbrățișează plantele și, alături de unii jurnaliști „de casă”, se plimbă din gospodărie în gospodărie pe plaiurile mioritice.

Domnia sa a descoperit mai nou și transmisiile LIVE pe Facebook, ocazii cu care nu transmite nicio informație de interes pentru agricultura din România.

El combină cuvinte prețioase în postările sale de pe pagina rețelei de socializare, dar se ferește să precizeze informații chiar și preliminare cu privire la culturile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui etc., motiv pentru care lasă cale liberă achizitorilor de cereale să facă ce vor cu fermierii români.

Singurul care a transmis o informație mai clară a fost prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), dar și aceasta destul de lacunară.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, acesta a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, la polul opus față de abordările de acum 15-16 ani în urmă. La acea vreme, operativele din teritoriu erau transmise frecvent presei.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.

Chiar înaintea publicării articolului, am încercat să-l contactăm inclusiv pe secretarul de stat în cadrul MADR, Daniel Botănoiu, pentru a afla câteva informații cu privire la calitatea principalelor culturi agricole, însă fără succes pe această temă.

De neînțeles este și tăcerea marilor asociații de producători (LAPAR și Pro Agro). Cu siguranță, aceste entități au acces la date privind calitatea grâului, orzului, rapiței și florii-soarelui, însă nici ele, până la această dată, nu au dat publicității astfel de informații.

Publicat în Piata agricola

Pe lângă hibridul Pioneer PT225 care i-a adus fermierului giurgiuvean Cătălin Corbea o producție de 5,9 tone la hectar, lucrările minime ale solului practicate în ferma sa, precum și utilizarea aceleiași game de implemente și-au spus și ele cuvântul.

Fiecare dintre producătorii agricoli selectați de această dată din șase județe ale țării, prezentați de companie într-o campanie complexă de conștientizare, are o modalitate diferită de a lucra solul, de a-l amenda, de aceea experiența fiecăruia este binevenită.

„Din Giurgiu și până în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion”, au precizat comunicatorii firmei.

Un astfel de exemplu a fost și cel din localitatea Prundu, județul Giurgiu, în cadrul societății Totagro, loc în care hibridul PT225 a generat o producție de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semănat rapiță.

Secretul acestora? Lucrările minime ale solului.

„După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat două fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unul în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta, vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.

Agricola Heresti Marian PanaFloin OpreaÎn cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017.

De această dată, cei doi au mers pe lucrările clasice ale solului.

„Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea.

Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.

Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Biță Răcman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite.

„Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între 250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2 fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo, aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat patru fungicide.

La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar la cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte, că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion.

În această toamnă, Răcman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.

În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 Eurograno Adrian Raducaha a avut rapiță.

„Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a precizat fermierul campion Adrian Răducă.

Și Gheorghe Preda a mizat tot pe lucrările minime ale solului

Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha.

„Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.

Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone - Bangkok Impex - care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL, Melania Nuria - Agricola Berceni - care a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL, Aurel Dumitrașcu - Angend - a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha, în timp ce Costea Alex - Agro Mydacris - și Gheorghe Lefter - Agromec Moara Vlăsiei - au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.

„Secretele” lui Radu Jolta – lucrările clasice ale solului și utilizarea combinatorului de mai multe ori

Vestagrar Radu JoltaÎn județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14.

„Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo.

Ca tratamente, am aplicat două erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat două tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta.

În această toamnă, el va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.

În județul Tulcea, fermier campion a devenit Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.

În județul Constanța, Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha.

El tot pe lucrările clasice a mizat.

„Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, două fungicide, un erbicid și trei tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a conchis fermierul campion constănțean.

Publicat în România Agricolă

newsletter rf

Revista