Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Cele mai proaspete cifre transmise ediției online a Revistei Fermierului de directorul general al APIA, Adrian Pintea, relevă că instituția pe care o conduce a plătit 644,37 milioane de euro unui număr de 658.089 de fermieri, până la data de 20 octombrie 2017, inclusiv.

Oficialul agenției a mai menționat că, din totalul de 885.854 de cereri cu care s-a închis Campania 2017 de depuneri (un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri), 658.089 reprezintă 74,29 la sută din total. Și asta, chiar în a cincea zi de la demararea plăților în avans!

Acestea se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit în data de 29 septembrie 2017 de către Banca Centrală Europeană, la 4,5993 lei pentru un euro, în cazul plăţilor finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), şi la 4,5390 lei pentru un euro, în cazul celor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), curs stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2016.

APIA a demarat plata avansului pe suprafaţă în data de 16 octombrie 2017. În 2017, fermierii români au solicitat subvenţii europene pentru o suprafaţă de 9,541 milioane de hectare, în creştere cu 214.525 de hectare faţă de anul trecut, în timp ce numărul cererilor de plată s-a diminuat cu aproape 17.000.

Într-o discuție telefonică purtată de redacția Revistei Fermierului cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a confirmat cifrele vehiculate de președintele PSD, Liviu Dragnea, pe pagina sa de Facebook, cu privire la producția de floarea-soarelui – 3,167 milioane de tone, obținută în 2017, și a menționat că este cea mai mare cantitate de materie primă realizată din istoria țării.

„Evident că da”, a ținut să confirme Daea cifrele publicate pe pagina de Facebook a lui Liviu Dragnea. „Este cea mai mare producție din istoria țării. Și calitativ, sigur. Calitatea este variabilă și relativă, în același timp”.

Același răspuns a fost dat la întrebarea dacă vom exporta mai mult floarea-soarelui față de anul comercial anterior: „Evident că da. Producția asta trebuie prelucrată afară și în interior”, adăugând că mai sunt fabrici de producție a uleiului la noi în țară care pot prelua cantitățile obținute.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, a scris liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Din datele furnizate de specialiştii Ministerului Agriculturii, sunt toate şansele ca România să înregistreze în acest an o producţie-record şi la porumb. Anul trecut, România a deţinut supremaţia doar la suprafaţa cultivată cu porumb, cu 2,49 milioane de hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a fost primit joi, 19 octombrie 2017, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazie cu care acestuia i-a fost prezentat punctul de vedere al asociațiilor de producători agricoli și de semințe de la noi din țară cu privire la problematica neonicotinoidelor, precum și faptul că instituția citată caută soluții alternative de înlocuire a acestora.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, a căutat soluţii alternative pentru folosirea neonicotinoidelor. Astfel, la secretariatul Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor s-au depus două dosare pentru două produse care sunt o alternativă la utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, floarea soarelui şi porumb”, a afirmat ministrul Petre Daea în cadrul întâlnirii cu oficialul european.

Contactat telefonic, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a ținut să precizeze pentru Revista Fermierului că ministrul Daea a ieșit încrezător de la întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles și a menționat că se așteaptă o motivare „profesionistă” din partea organizațiilor din România, una care să susțină continuarea utilizării neonicotinoidelor.

„Ministrul (n.r. - Petre Daea) m-a sunat după ce a ieșit de la întâlnirea cu el (n.r. - comisarul Vytenis Andriukaitis) și mi-a spus că totul este sub control. Mi-a cerut doar să motivăm de ce cerem așa ceva, să fie o motivare profesionistă, ceea ce este OK din punctul său de vedere”, a afirmat Baciu. „Atât (în legătură cu - n.r.) neonicotinoidele, cât și cu glifosatul, studiile care s-au făcut pe aceste segment încă nu au dovedit că ar fi nevoie de retragerea lor. Nimeni nu neagă că, cu timpul, nu se vor găsi soluții pentru înlocuirea lor, dar deocamdată nu sunt. Se cercetează, se lucrează la așa ceva. Probabil, vor veni, mai degrabă sau mai târziu, nu știu. Acestea sunt discuțiile. Ministrul (n.r. - Petre Daea) era foarte optimist. Și eu sunt la fel”.

Potrivit informațiilor transmise de MADR, de la apariţia Regulamentului 485/2013 ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor (n.r. clotianidin, imidacloprid și tiametoxam), asociaţiile de producători agricoli şi de seminţe din România au adresat ministerului de resort nenumărate solicitări pentru menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă în vederea asigurării competitivităţii agriculturii româneşti prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.

De menționat este și faptul că țara noastră a solicitat, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Nu mai devreme de luna mai, aceeași LAPAR înainta o scrisoare lui Andriukaitis, răspunsul primit la acea vreme de șeul Ligii, Laurențiu Baciu, fiind însă de susținere a deciziei EFSA potrivit căreia „au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe”:

„Domnule Baciu,

Mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din data de 7 aprilie 2017, în care vă manifestați îngrijorarea cu privire la documentele în lucru pe care serviciile Comisiei le-au pregătit, sugerând restricții suplimentare la utilizarea a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam).

Comisia acordă mare atenție protecției albinelor, având în vedere rolul lor important ca polenizatori, nu numai în natură, ci și în multe culturi. Este, așadar, necesar să implementăm cele mai recente principii științifice în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru albine.

Deja în 2013, Comisia a restricționat sever introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor și tratare a semințelor care conțineau aceste trei neonicotinoide (Regulamentul (EU) Nr. 485/2013), inclusiv pentru mai multe culturi de legume și fructe. Decizia se baza pe noile studii științifice care le-au fost puse la dispoziție în acel moment.

Comisia a inclus în această legislație o dispoziție specifică de a solicita informații de confirmare solicitanților celor trei substanțe active, până la 31 decembrie 2014. Este important să reamintim că scopul informațiilor solicitate a fost confirmarea utilizărilor care erau încă permise și considerate ca fiind sigure. Evaluarea informațiilor de confirmare a fost inițiată fără întârziere. Concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au fost finalizate în octombrie 2016 și au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe.

Documentele în lucru actuale se bazează pe aceste concluzii și sunt discutate cu Statele Membre.

Așa cum am menționat înainte, vom continua să lucrăm la documentul de orientare a albinelor.

O punere în aplicare treptată a celui mai recent document de orientare este propusă prin Comunicarea Comisiei, care este momentan în discuție cu Statele Membre în cadrul Comisiei Permanente.

Observ în mod deosebit marile preocupări pe care aceste documente în lucru le ridică fermierilor români și vă asigur că le luăm în considerare cu atenție în evaluarea noastră”.

În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice pe parcursul trimestrului al treilea, se arată în rezumatul studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru trimestrul al treilea din 2017.

„După un trimestru-doi cu variații minime, așteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior”, se precizează în document. Astfel, luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puțin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut.

Așteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variație reprezintă o scădere de 2 puncte față de sfârșitul trimestrului anterior, dar o creștere de 3,4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, mai anunță compania de cercetări de piață.

Înclinația către cumpărare a înregistrat însă cea mai mare variație, precizează analiștii Gfk. Concret, la începutul trimestrului aceasta s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Practic, vorbim de o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului II și de o majorare de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut.

INS anunță la rândul său că încă din luna august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 7,4% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. În plus, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%, respectiv cu 12,6%.

Nu în ultimul rând, tot INS precizează că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,3%, respectiv cu 8,4%.

În vederea asigurării necesarului de consum intern, Guvernul Tudose a modificat astăzi HG 39/2017 și a stabilit perioada de valorificare a producției de tomate din spații protejate (sere și solarii), obținută din ciclul II de vegetație, între 23 octombrie și 20 decembrie a.c.

Sunt astfel confirmate afirmațiile făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la începutul lunii septembrie 2017, conform cărora românii vor avea tomate românești pe masa de Crăciun.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate a fost decisă și în contextul în care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a producției de tomate cultivate în câmp.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spații protejate vine în sprijinul producătorilor care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat și, implicit, să poată pregăti din timp serele și solariile pentru noul sezon de recoltă.

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

„Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii”, afirmă biroul de presă al Executivului de la București.

Un grup de comerț care promovează exporturile nord-americane – US Wheat Associates – își închide birourile din Egipt după aproape patru patru decenii, a precizat pentru Reuters un purtător de cuvânt, decizie care reflectă faptul că grâul american pierdere cote importante de pe piața egipteană de profil.

Statul nord-african este cel mai mare importator de grâu din lume și și-a reorientat atenția către Rusia, dar și către alți furnizori din regiunea Mării Negre. Producția de grâu a Rusiei a explodat în ultimii ani, în timp ce costurile mai mari cu transportul materiei prime din SUA (plus 17 USD la tona metrică) a transformat marfa nord-americană într-una mai puțin competitivă față de stocurile din Rusia.

Biroul din Cairo ar urma să fie închis până la data de 1 decembrie 2017, a precizat pentru agenția de presă Steve Mercer, purtător de cuvânt. În locația respectivă activează patru angajați ale căror poziții în cadrul companiei vor fi eliminate.

„În realitate, vorbim de un proces de reorientare a resurselor noastre către piețe care au o șansă mult mai mare de a genera revenue și profit pentru fermierul nord-american”, a mărturisit Mercer. „Ne uităm cu atenție către piețe cu înalt potențial din Asia și din America Latină, practic cele care pot asimila producția noastră de grâu”.

În anul agricol 2012-2013, Egiptul a reprezentat pentru SUA al cincilea cel mai important importator de grâu, la modul general, și locul al II-lea ca importanță la achiziția de grâu roșu, moale, de toamnă (SRW), cultivat în sudul Midwest-ului.

La nivelul ultimei zile ale anului comercial 2016-2017 (1 iunie a.c.), capacitatea de absorbție a grâului nord-american de către Egipt ajunsese la un nivel al locului 37 în topul cumpărătorilor, potrivit datelor USDA.

Finanțată în parte de USDA, US Wheat Associates deține birouri pe întreg mapamondul. Birourile organizației din Casablanca și din Rotterdam vor continua să fie active și vor lucra cu achizitorii de grâu din Egipt, Irak, Algeria, Maroc, precum și cu cei din alte țări din regiune, a mai punctat reprezentantul firmei.

Abia în luna mai 2017, la mai bine de doi ani distanță de la ultima achiziție, GASC – autoritatea egipteană pentru achiziții – a cumpărat grâu de proveniență nord-americană.

Potrivit datelor publicate luni, 16 octombrie 2017, de Oficiul European de Statistică (Eurostat) cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei (World Food Day), blocul comunitar UE-28 a importat în 2016 aproape 93 de milioane de tone de alimente din țări terțe, iar valoarea totală a achizițiilor a fost de 101 miliarde de euro.

Cerealele au fost principalul produs exportat din UE, iar fructele şi legumele au fost principalele produse importate, mai anunță Eurostat.

Informațiile oficiale arată că Brazilia a fost principalul exportator către UE, cu nouă miliarde de euro, SUA, cu şapte miliarde de euro, şi Norvegia, cu 6,8 miliarde de euro. Alte țări care au exportat marfă către UE au mai fost Argentina, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, China, cu 4,8 miliarde de euro, şi Turcia, cu 4,5 miliarde de euro.

În ceea ce privește sortimentele importate, statele membre UE au cumpărat anul trecut în special fructe şi legume - aproape 30 de miliarde de euro, peşte - 24 de miliarde de euro, cafea, ceai şi cacao - 19 miliarde de euro.

În ceea ce privește România, țara noastră a importat alimente în valoare de 1,88 miliarde de euro, carne şi preparate din carne de 276,43 milioane de euro, fructe şi legume de 140,05 milioane de euro, produse lactate de aproape 96 de milioane de euro.

Comparativ cu 2012, importurile de alimente au urcat cu 6% în ceea ce priveşte volumul şi cu 18% în ceea ce priveşte valoarea.

Pe de altă parte, comunitatea europeană a exportat anul trecut 91 de milioane de tone de alimente în afara frontierelor sale, valoarea exporturilor ridicându-se la 84 de miliarde de euro.

Comparativ cu 2012, exporturile de alimente au urcat cu 42% în ceea ce priveşte volumul şi cu 20% în ceea ce priveşte valoarea.

Olanda este cel mai mare exportator de alimente din punctul de vedere al valorii către ţările din afara UE. Anul trecut, Regatul Țărilor de Jos a exportat alimente în valoare de 13 miliarde de euro în ţările non-membre UE, ceea ce reprezintă 16% din totalul exporturilor alimentare ale Uniunii Europene în afara frontierelor.

Cei mai mari exportatori de alimente în afara UE au fost anul trecut Olanda, Germania şi Franţa (fiecare, cu 11 miliarde de euro, 11% din totalul exporturilor alimentare ale UE în afara frontierelor), urmate de Italia şi Spania (aproximativ opt miliarde de euro fiecare, 9% din totalul exporturilor alimentare ale UE în afara frontierelor).

Principala destinaţie a acestor exporturi a fost SUA. În 2016, statele membre UE au trimis către Statele Unite alimente în valoare de opt miliarde de euro. Alte destinaţii majore au fost China (7,5 miliarde de euro), Elveţia (5,6 miliarde de euro), Japonia şi Arabia Saudită (3,8 miliarde de euro fiecare).

UE a exportat cereale (grâu, secară, orz şi ovăz) de peste 14 miliarde de euro în 2016, fructe şi legume în valoare de 12 miliarde de euro, carne - 11 miliarde de euro, produse lactate şi ouă - zece miliarde de euro.

16 octombrie a fost declarată Ziua Mondială a Alimentaţiei (World Food Day) de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în vederea creşterii gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei.

Într-un interviu-maraton cu secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, oficialul guvernamental a recunoscut că a avut o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene la organismul de conciliere, pe tema eventualelor penalizări impuse României ca urmare a acordării plăților pe bunăstarea animală, el precizând că, dacă va fi nevoie, reprezentanții țării noastre ar putea apela inclusiv la Justiție pentru soluționarea situației.

Mai mult, el a vorbit pe larg de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), evenimentul în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg acest subiect al reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program).

Ca urmare a faptului că fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi), am decis să lămurim acest aspect în cadrul acestei discuții prelungite cu reprezentantul MADR.

Varianta video a interviului (integral), aici: https://youtu.be/BIlxYWob7zs

Revista Fermierului: La aproape o lună de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), vă rugăm să ne comunicați pe scurt care au fost principalele modificări propuse a fi aduse programului de dezvoltare și investiții cu fonduri FEADR.

Dănuț Alexandru Potor: Data de 29 septembrie a reprezentat momentul în care a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, aferentă anului 2017. Aceasta a fost o reuniune extrem de încărcată, în cadrul căreia s-au propus mai mult de 15 modificări ale PNDR. Poate cel mai delicat subiect al întâlnirii a fost reprezentat de posibilitatea reintroducerii Măsurii 14 care vizează bunăstarea animalelor.

R.F.: Crescătorii de suine de nivel mic și mediu spun că au nevoie ca de aer de aceste plăți pe bunăstare. Și au și explicat de ce. Pentru cititorii noștri care activează în alte sectoare de activitate a agriculturii românești, până la urmă pentru ce s-ar realoca aceste fonduri FEADR?

D.A.P.: Înainte de toate, este necesar să menționez că investițiile care au fost făcute de fermieri de-a lungul anilor în ceea ce privește condițiile superioare de bunăstare a animalelor trebuie să fie menținute. Astfel, în ajutorul lor ar putea veni de această dată Măsura 14 din PNDR 2020, una de compensare a costurilor pe care crescătorii de suine și de păsări le realizează în momentul în care asigură aceste măsuri superioare de bunăstare. Și aici putem vorbi despre plăți de compensare pentru creșterea cu 10 la sută a spațiului alocat animalelor, de asigurarea unor condiții de iluminat de minimum 11 ore pe zi, cu o anumită intensitate, de o corectare a nivelului de nitriți și nitrați din apa de băut a animalelor, de reducerea nivelului de pulberi în atmosferă, în cadrul complexelor de creștere, precum și de îmbunătățirea condițiilor de odihnă pentru animale.

R.F.: Nu vă ascundem că am vizitat mai multe ferme de îngrășare a porcilor din zona Moldovei. Fiecare administrator de exploatație a explicat în felul său nevoia reactivării acestei Măsuri 14. Care este viziunea dumneavoastră?

D.A.P.: Argumentele pentru care noi am solicitat reintroducerea acestei Măsuri 14 au fost multiple. Ele au și fost exprimate în Comitetul de monitorizare, dar unele sunt foarte importante și din perspectiva Comisiei Europene (CE). Astfel, am arătat clar că dincolo de faptul că fermierii au efectuat deja aceste investiții costisitoare pentru a asigura condiții de bunăstare superioare pentru animale, există și argumente care sunt foarte tare susținute și de CE. Și aici mă voi referi la programul „One Health”. Acesta este un program prin care Comisia încearcă să urmărească și să combată rezistența la antimicrobiene. Este deja știut faptul că utilizarea extinsă a antibioticelor în creșterea animalelor poate cauza, pe de-o parte, apariția unor superbacterii rezistente la antibiotice, ceea ce reprezintă un pericol grav pentru întreaga omenire, iar pe de altă parte, utilizarea extinsă a antibioticelor creează și acumularea acestor substanțe în carne, în așa fel încât lucrurile acestea duc în final la o scădere a calității produselor către consumatori.

Măsura 14, prin condițiile superioare de bunăstare, a avut un efect foarte interesant, și anume a dus la scăderea consumului de antibiotice la nivelul fermelor. Pe România, avem rapoarte că s-au produs reduceri semnificative de consum de antibiotice. Este normal – dacă sunt reduse pulberile la nivelul îngrășătoriilor, halelor, boxelor – ca animalele acelea să aibă mai puține probleme respiratorii, sensibilitate mai redusă, pentru că nu stau toată ziua în amoniac, în pulberi ș.a.m.d. Implicit, efectul imediat va fi acela că animalele nu se vor mai îmbolnăvi atât de des. Practic, următoarea chestiune care vine în lanț este stoparea utilizării antibioticelor. Nemaiutilizând antibiotice, nu se mai produce acumulare în țesuturi și nu mai apare pericolul acesta de stimulare a apariției bacteriilor rezistente.

R.F.: Fermierii spun că au pierdut din aceste sume alocate pe bunăstare. Ele asigurau cash-flow-ul necesar asigurării acestor condiții superioare de bunăstare, iar crescătorii au spus că banii erau deja bugetați pentru acele cicluri de producție acceptate, astfel încât pierderile s-au mărit.

D.A.P.: Înainte de a continua, trebuie să fac o precizare: acordarea acestor compensații bănești se face în urma verificării criteriilor de eligibilitate. Este clar că dacă a fost o defecțiune undeva, acolo, sau ceva nu s-a întâmplat (vă spun că am primit destul de multe notificări pe aceste chestiuni), am dispus verificarea de la caz la caz. În situația în care s-a constatat o eroare la nivelul fermei, trebuie să aplicăm legislația națională și europeană. În cazul în care a fost o eroare din partea AFIR-APIA, pentru că aceste măsuri sunt delegate și se află în PNDR 2020, dar sunt implementate prin intermediul APIA, am dispus corecții.

Nu este departe de adevăr că am avut și audituri pe tematica aceasta. În cadrul acestor audituri din partea CE și a Curții Europene de Conturi (ECA), nu am fost întotdeauna pe aceeași lungime de undă cu instituțiile care ne-au vizitat. Și asta, pentru că noi considerăm că am implementat corect măsura la nivelul României. Nu am fost de acord cu aplicarea de corecții forfetare pe anumite pachete, și în mod special pe Subpachetul 1a. Am fost chiar și la Bruxelles pe tema asta. Astfel, am asamblat o echipă din cei mai buni specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu participarea APIA și AFIR, și am purtat discuții cu organismul de conciliere de acolo pe subiectul acesta și pe propunerile care au fost făcute de tăieri de bani, de corecții forfetare. Deși nu este o informație neapărat publică, pot să vă spun că feedbackul a fost pozitiv din partea organismului de conciliere.

R.F.: Chiar asta voiam să vă întrebăm. Știm că ați fost prezent la această ședință de conciliere și, de aceea, considerăm că prezentarea a două-trei idei desprinse din această întâlnire ar fi de bun augur.

D.A.P.: A fost o discuție cu organismul de conciliere în care noi ne-am explicat argumentele pentru care considerăm că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală. Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor CE, care poate sau nu să țină cont de ele. În schimb, în orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere.

R.F.: Ce mesaj le putem transmite atât crescătorilor de păsări, cât și, în special, crescătorilor de porcine? Nu o dată, ministrul Agriculturii s-a exprimat că trebuie să trecem de la paradigma randamentelor la hectar la cea a nivelului de proteină obținută la hectar, adică de transformarea producției primare de cereale în carne. Or, pentru a menține pe linia de plutire această zonă zootehnică, una care necesită investiții masive, este nevoie de input, de cash-flow, de stabilitate legislativă.

D.A.P.: Să nu uităm: beneficiarul nu este nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care câștigă aici – lucru pe care l-am specificat și în comitetul de monitorizare – sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară. În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și cel european.

Și aici fac o paranteză. În afara faptului că este echitabil și moral ca toți crescătorii care implementează măsuri superioare de bunăstare să fie despăgubiți, adică, de la minus X, de la cât pleacă ei pentru faptul că implementează aceste măsuri de bunăstare superioară, să fie aduși la zero pe partea cu cheltuielile efectuate, este și moral, și echitabil. Am spus-o foarte clar: eu, personal, cât și echipa mea ne vom bate până la capăt pe subiectul acesta, pentru că nu este normal ca fermierii noștri să facă niște eforturi în cadrul Măsurii 14, care este reglementată prin regulamentul european, iar noi să n-o putem aplica.

R.F.: De ce a fost aleasă data de 29 septembrie 2017 pentru a susține acest Comitet de monitorizare? Știm că există o strategie în spatele deciziei dumneavoastră...

D.A.P.: S-a pus problema la un moment dat că acest Comitet de monitorizare a fost făcut prea devreme – pe 29 septembrie 2017 – și că ar fi fost necesar poate să mai fi stat puțin, să ne fi dus spre decembrie, că poate lucrurile ar fi fost mai mult „rumegate”, inclusiv din punctul de vedere al setării costurilor, la nivelul acestor subpachete de compensare. Am spus nu! Trebuie să facem acest comitet încă din luna septembrie, pentru că o aprobare de modificare de PNDR necesită câteva luni de discuții, de schimb de corespondență cu Comisia ș.a.m.d. În conformitate cu regulamentul, inclusiv pe partea de plăți de compensare a pierderilor de venit pe bunăstarea animalelor, cererile vor fi depuse odată cu cererile unice de plată pentru plăți directe; practic, până în orizontul lunii mai. Așadar, avem timp la dispoziție opt luni pentru a finaliza discuțiile, în așa fel încât fermierii să poată depune cererile de plată și să nu aibă întreruperi pe ciclurile financiare. Acesta este obiectivul nostru și de aceea am făcut din timp acest comitet de monitorizare, în așa fel încât să purtăm discuțiile preventiv.

A fost inclusiv o discuție în partea publică cu reprezentanții CE, care au spus că nu toate detaliile legate de compensare, de costuri au fost detaliate, din perspectiva lor, suficient. Asta m-a determinat și pe mine, la momentul respectiv, să împart tot acest proces de modificare și de reaprobare a introducerii Măsurii 14 în trei etape. În prima etapă, se vorbește de oportunitate – de ce avem nevoie de această metodă de compensare a pierderilor. Al doilea lucru – de unde se constituie resursele financiare. În designul financiar al PNDR 2020, existau necesitatea și oportunitatea Măsurii 14, dar aceasta nu era bugetată. În fine, o a treia etapă este cea de definitivare a calculelor tehnice până la nivel de eurocent pentru fiecare dintre subpachetele care fac obiectul Măsurii 14. Practic, acestea sunt cele trei etape care trebuie îndeplinite până la o finalizare a discuțiilor.

Le-am spus foarte clar reprezentanților CE că în cadrul Comitetului de Monitorizare din 29 septembrie 2017 ne propunem să aprobăm primele două etape – oportunitatea și resursele financiare care se vor constitui, rămânând ca, în discuțiile cu fermierii, cu reprezentanții sectoarelor și în corespondențe tehnice cu reprezentanții serviciilor CE, să finalizăm propunerile pentru compensările financiare. Ele au deja un format avansat.

R.F.: Să explicăm puțin care vor fi resursele alocate reactivării Măsurii 14. Avem măsuri din PNDR 2020 care nu au avut apetență la beneficiarii de fonduri FEADR?

D.A.P.: Al doilea calup de decizie, după oportunitate, a fost alocarea resurselor financiare. Și aici s-a pus o întrebare conform căreia dacă reactivăm Măsura 14, de unde vom lua banii? Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați.

R.F.: Să exemplificăm...

D.A.P.: De exemplu, am luat 100 de milioane de euro de pe subMăsura 6.5 – plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri. Din păcate, după repetate lansări ale acestei subMăsuri, s-a dovedit că banii nu sunt absorbiți. Am lăsat totuși mai mult de 13 milioane de euro disponibile pentru noi relansări.

Într-o intervenție radiofonică, „omul cu telemeaua de Ibănești”, Nicu Bumb, a mărturisit că are o mare temere față de China, mare putere economică aflată încă de pe acum în postura de a achiziționa teren „ecologic” în România.

Reprezentantul Miratod Produs SRL și-ar dori ca românii să îndepărteze acest pericol și să producă ei alimente de calitate, nu materie primă, cum ar putea face asiaticii.

„Mi-e mare frică de China. Mi-e o frică de China, de Rusia, de India și de Japonia... ; cele mai mari puteri ale lumii. Știți de ce mi-e frică? Vor veni în România și vor cumpăra terenurile noastre ecologice. Ei vor produce atunci pentru ei, pentru stofa lor de bani, oamenii cu bani, produse de calitate de pe pământul nostru pe care noi nu le facem și nu le comercializăm. Vor duce materia primă de aici și o vor procesa la ei. (...) Ei vor veni cu mulți bani. Cele mai mari companii sunt în China, pentru că nu sunt taxe, nu sunt impozite, nu este nimic. Cea mai mare poluare este în China”, a afirmat Bumb.

Potrivit unui comunicat de presă al LAPAR, cea mai importantă știre a zilei de 12 octombrie 2017 a fost decizia Comisiei Europene (CE) de a elabora orientări menite sa ajute statele membre să protejeze terenurile agricole de amenințări, cum ar fi speculațiile excesive de prețuri și concentrarea proprietății.

De asemenea, statele membre ale Uniunii Europene (UE) au dreptul de a limita vânzările de terenuri agricole pentru a conserva comunitățile agricole și pentru a promova agricultura durabilă, în mod evident cu respectarea normelor privind libera circulație a capitalurilor.

Dat fiind faptul că în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene au apărut decizii care fac distincție între limitări și discriminări cu privire la dreptul de a cumpăra și a vinde terenuri agricole, CE și-a actualizat viziunea asupra acestui subiect, dovadă fiind elaborarea orientărilor al căror conținut urmează a fi adus la cunoștința publicului larg.

Prezent la târgul internațional Anuga „Taste the future”, eveniment care s-a desfășurat în perioada 7-11 octombrie la Köln, reprezentantul Miratod Produs SRL (deținătorul brandului Telemea de Ibănești, produs cu Denumire de Origine Protejată), inginer-șef Aurel Nicu Bumb, a vorbit despre noul succes înregistrat cu certificarea primelor trei produse montane la nivel european: cașcavalul, smântâna și urda de Ibănești.

„Acum două luni de zile, am primit primele trei produse montane din Europa: cașcavalul de Ibănești, smântână de Ibănești și urda de Ibănești. Pentru trasabilitate corectă, laptele care vine îl procesăm în cașcaval, rezultatul de grăsime se transformă în smântână, iar cu zerul respectiv, din acea cantitate de lapte, obținem urda. Este o trasabilitate ușoară, de la furcă la furculiță, pentru a ști consumatorul că mănâncă produse montane, naturale 100%, din flora spontană, din zona Ibăneștiului, a văii Mureșului, cu flora spontană deosebită, care oferă produsului o calitate superioară”, a spus Bumb într-o intervenție radiofonică.

Chiar dacă munca este uneori titanică pentru micii crescători de bovine de lapte, animale care oferă zilnic materia primă pentru cei de la Miratod, Bumb a explicat avantajul creșterii vacilor de lapte, față de creșterea suinelor, a bovinelor pentru carne sau a ovinelor.

„Singura sursă la țară, la 30 de zile, în momentul de față, este laptele. Porcul este o dată pe an, vițelul este o dată pe an, mielul, o dată pe an. Dacă vrei să-ți întreții o familie, eu zic că dacă ai trei vaci, tot timpul anului ai o sursă de venit din care poți trăi”, a afirmat reprezentantul companiei deținătoare a brandului Telemea de Ibănești. „La trei vaci, una e gestantă, una în lactație maximă, iar cealaltă la jumătate. Tot timpul vei avea lapte care poate fi valorificat prin unitatea noastră de procesare care la 30 de zile dă salariul. Cunosc foarte mulți producători care ne valorifică nouă lapte, care este singura lor sursă de venit, cam 70 la sută din producători altă sursă de venit nu au. Laptele colectat de la producători înseamnă materia primă strânsă de la producătorii cu 1-5 vaci – 85% din lapte, în timp ce restul de 15 la sută reprezintă furnizori ferme cu 20-30 de capete, ferme de subzistență și ele în România, nu și în străinătate. Laptele de calitate vine de la țăranul român, de la fermierul care îi dă din grădină de mâncare și nu furaje sintetice sau artificiale care să producă o cantitate mai mare de lapte sau o grăsime, o substanță uscată sau o proteină mai mare”.

Telemeaua de Ibăneşti a obținut oficial recunoașterea ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană, prin Denumire de Origine Protejată (DOP), informa, în 15 martie 2016, Ministerul Agriculturii. Acesta este al treilea produs tradițional românesc protejat în UE.

Telemeaua de Ibăneşti este un produs obţinut din lapte de vacă, produs în zona montană a Văii Gurghiului şi după o reţetă specifică locului. Se prezintă sub formă de felii dreptunghiulare, cu masa de 0,4-0,5 kg, masă compactă, uşor elastică, netedă, la rupere se desface în fâşii, miezul curat omogen, culoarea albă. Mirosul şi gustul sunt plăcute, caracteristice brânzeturilor din lapte de vacă. Gustul rămâne unic datorită laptelui materie primă muls de la animalele ce paşunează păşunile cu floră naturală, specifică Văii Gurghiului.

Participarea companiilor românești la această expoziție a fost organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în parteneriat cu asociațiile patronale Romalimenta și Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), în cadrul Programului de promovare a exportului, cu finanțare de la bugetul de stat.

Ediția de anul acesta a târgului, desfășurată sub genericul „Gustă viitorul", a ocupat o suprafață de 284.000 mp, distribuită pe 10 hale specializate.

România a avut standuri naționale în secțiunile Meat, Bread&Bakery, Organic, Fine Food, iar în secțiunea Anuga-Drinks firmele românești au avut standuri individuale, finanțate exclusiv de firmele înscrise ca expozanți independenți.

Suprafața dedicată pavilioanelor românești a fost de 1.000 mp, cele 56 de companii de profil care au participat prin programul de promovare a exportului au pregătit pentru acest târg o mare varietate de produse agroalimentare, cum sunt: produse și preparate din carne, produse de panificație și patiserie, produse lactate, dulciuri, conserve legume/fructe, fructe deshidratate, fructe congelate, produse apicole bio (lăptișor de matcă, miere), băuturi (sucuri naturale, bere), condimente și ingrediente utilizate în industria alimentară etc., care deja au plecat, în camioane, spre destinație.

Ediția anterioară a târgului, care a avut loc în 2015, a atras peste 155.000 de vizitatori din peste 200 de țări, numărul expozanților ajungând la 6.777. Manifestarea expozițională Anuga și-a deschis prima oară porțile cu mai bine de 60 de ani în urmă, devenind, în timp, cel mai important târg european, punctul de referință pentru industria alimentară din întreaga lume și, totodată, evenimentul care dă tonul în ceea ce privește tendințele din sectorul alimentar la nivel mondial.

Pagina 1 din 58

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

adama agil300x250

logoRALF

Banner 300x250 archiTECHture

Revista