subventie - REVISTA FERMIERULUI

Regimul fiscal al impozitării subvenției, precum și cum anume este percepută impozitarea subsidiilor din agricultură ca ingrediente ale unui „mix global al veniturilor la nivelul fermei”, iată două subiecte de discuție comune care ar urma să fie puse pe masa ministrului de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, de către secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, potrivit acestuia din urmă, în cadrul conferinței „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”.

„Subiectul acesta este unul larg dezbătut. (...) Din păcate, Ministerul Agriculturii nu face politica fiscală în domeniu. Adevărul acesta este. În momentul în care în aceeași oală intră toate veniturile, că sunt din subvenții (...), pot exista asemenea situații în care să apară un asemenea fenomen al impozitării subvenției. Vă promit că și eu voi prelua acest aspect și că o să port o discuție la următoarea întâlnire cu domnul (n.r. - Orlando) Teodorovici vizavi de acest regim fiscal al impozitării subvenției și de cum este văzută ca un mix global al veniturilor la nivelul fermei (...). Sincer, la nivel european nu știu care este felul în care se implementează regimul fiscal în acest domeniul”, a precizat oficialul MADR în cadrul evenimentului.

Cu privire la acest aspect a vorbit și Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI, directorat din cadrul Comisiei Europene (CE), și el fost ministru al Agriculturii cu câteva mandate în urmă. El menționează că deși regulamentele europene în vigoare prevăd ca subvenția în agricultură să fie plătită integral fermierilor, normativele UE nu specifică a fi ilegală afectarea subsidiilor de datoriile către stat.

„O să vă dau eu un răspuns din punctul de vedere al legalității. (...) Din punct de vedere legal, statul român vă poate executa dacă aveți datorii la buget (...) pe baza subvenției din Politica Agricolă Comună (PAC) (...). Nu există nicio prevedere în regulamentul european care să interzică statelor membre (n.r. - impozitarea subvenției), deși se prevede (...) că subvenția se plătește integral fermierului. Potrivit legislației fiscale naționale, această subvenție poate fi afectată de datoriile față de stat”, a precizat în plus Dumitru.

În urmă cu aproape doi ani, inclusiv președintelui României, Klaus Werner Iohannis, nu i se părea corect ca subvenția europeană să fie impozitată, iar ministrul Agriculturii pe atunci (n.r. - Achim Irimescu) părea a-l susține și arăta cu degetul către foștii săi colegi din Ministerul Finanțelor, precizând că legislația europeană spune foarte clar că subsidiile nu trebuie taxate în forma actuală, reglementată de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

„Nu mi se pare corect ca subvenția să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie, este un ajutor al statului; chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunități de state pentru oamenii de afaceri. Care este logica să impozitezi? Adică, iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o țară europeană unde subvenția se impozitează”, preciza Iohannis în cadrul dezbaterii „Președintele României în dialog cu agricultorii”, eveniment din cadrul IndAgra 2016.

Modul în care se plătește impozitul pentru veniturile din subvenții acordate fermierilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului IV – Capitolul I (art. 62), precum şi în Normele metodologice de aplicare a acesteia (Titlul IV – Capitolul I – secțiunea a 2-a – punct. 3) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Impozitarea acestui tip de ajutor are impact doar asupra persoanelor juridice, întrucât fermierii care au ca formă de organizare PFA sau II nu sunt impozitați direct din subvenție, ci plătesc norma pe venit agricol.

Tot în susținerea celor afirmate de președintele Iohannis, conform articolului „Tratamentul contabil și fiscal al subvențiilor” publicat în numărul 12 (4-10 aprilie 2017) pe portalul Ceccar Business Magazine, dr. ec. Expert contabil Claudia Grigore precizează că: „Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, în categoria veniturilor neimpozabile se cuprind și formele de sprijin cu destinație specială acordate din bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislația internă și cu reglementările europene, de exemplu: a) sprijinul acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; b) ajutoarele de stat și formele de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare; c) sprijinul nerambursabil acordat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare, respectiv d) formele de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 6.664 din 14 decembrie 2007, și Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 8.416 din 25 noiembrie 2015”.

Publicat în Ultimele noutati

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

Publicat în Din fermă-n fermă!

În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.

Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.

„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Publicat în Zootehnie

Președintele SUA, Donald Trump, le-a mărturisit fermierilor din Tennessee, luni, 8 ianuarie 2018, că susține subvenționarea asigurărilor culturilor agricole, semnalând astfel o schimbare față de viziunea pe care acesta o avea în 2017, și anume cea de contractare a programului pe care mulți dintre producătorii agricoli nord-americani se bazează în finanțarea propriilor operații, anunță Reuters.

Într-un discurs al său cu ocazia convenției anuale a Biroului Agricol nord-american (un fel de federație a sindicatelor din agricultura SUA), Trump a afirmat despre Congresul Statelor Unite ale Americii că ar urma să includă subvenționarea costurilor cu asigurările agricole în următoarea lege a agriculturii, act normativ în baza căruia, anual, se redirecționează către agricultură, nutriție, alimente și programe de conservare a solului miliarde de dolari.

„Sunt nerăbdător să lucrez cu Congresul SUA, astfel încât să votăm legea agriculturii la timp, iar aceasta să producă efecte în favoarea dumneavoastră. Susțin o lege care să includă asigurările agricole”, a afirmat Doland Trump, după ce a observat că în auditoriu era prezent președintele Comisiei pentru agricultură din Senatul American, Pat Roberts. „Muncim din greu la legea agriculturii și cred că aceasta va funcționa corespunzător”.

În luna mai a anului trecut, Trump reușea să-i înfurie pe cei din marile grupuri de fermieri nord-americani (aceștia sunt reprezentanții votanților din mediul rural care, constant, susțin Partidul Republican) atunci când propunea diminuarea finanțării agriculturii cu nu mai puțin de 46,54 miliarde de dolari. Și asta, ca urmare a unei plafonări a plăților alocate pentru sectorul de asigurări agricole. În prezent, nu există limită de plafonare a susținerii investițiilor fermierilor în asigurările agricole.

După discursul său, președintele Trump a semnat un ordin executiv prin intermediul căruia facilitează accesul clădirilor și terenurilor federale la internet de mare viteză, parte dintr-un demers mai vast de conectare a Americii rurale la rețelele tip broadband.

Concret, Trump a semnat un memorandum prin care împuternicește United States Department of the Interior (n.r. - un fel minister al resurselor) să susțină dezvoltarea implementării accesului la internet de mare viteză în zonele rurale prin majorarea accesului la rețelele broadband ale facilităților federale locale coordonate de acest departament, precizează voci autorizate din Casa Albă, citate de agenția internațională de presă.

Vitezele mai mari de internet în zonele rurale sunt considerate vitale, în contextul distanțării economice tot mai mari dintre America urbană și cea rurală, însă până în acest moment costurile erau prohibitive.

Circa 39 la sută din americanii care locuiesc în mediul rural nu au acces la internet de mare viteză, au precizat specialiști ai Comisiei Federale pentru Comunicații, într-un raport dat publicității în 2016.

„Trebuie să conectăm la internet o mai mare parte a mediului rural din SUA. Avem nevoie de internet pentru tractoarele noastre, pentru școli, pentru micile afaceri de acasă”, a declarat pentru presa aflată la evenimentul celor de la Biroul Agricol al SUA.

Casa Albă a descris mișcările ca pe o etapă de creștere în vederea stimulării dezvoltării private, în timp ce administrația evaluează modul în care poate ajuta cu finanțarea, ceea ce ar putea deveni parte a planului Trump de a investi în infrastructură.

Șeful principalului grup comercial din domeniul telecomunicațiilor nord-americane, Jonathan Spalter, a declarat că USTelecom va încerca să convingă guvernul SUA să pompeze bani pentru a ajuta la construirea și modernizarea infrastructurii rețelelor, precum și la reorganizarea și raționalizarea efectelor reglementărilor legislative.

Brambureala din România. Efecte în oglindă

Dacă în SUA, promisiunile se transformă în realitate de cele mai multe ori, nu aceasta este situația și în cazul României.

Mai bine de 80 de milioane de euro erau injectate de Uniunea Europeană în proiectul RO-NET, o idee ambițioasă care promitea românilor din cele mai defavorizate locuri din țară internet de mare viteză și acces la servicii de comunicații moderne.

Proiectul prevedea crearea unei infrastructuri și conectarea la internet a peste 780 de localități din România. Aceste lucruri trebuia să fie făcute însă până în 2015.

Chiar dacă proiectul este tot în stadiul de implementare, ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova, transmitea la finele lunii august 2017 că structura pe care o conduce a reușit să deblocheze proiectul RO-NET și promitea că până la finalul anului peste 170 de localități din mediul rural vor fi conectate la internet de mare viteză. Nu s-a mai auzit nimic până la această oră de demersul în cauză.

Un alt element negativ semnalat chiar de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a fost acela al managementului defectuos al riscului în agricultură, astfel că, în momentul de față, doar 34 la sută din totalul terenului arabil din România beneficiază de o formă de asigurare. Din acest total, fermierii mici s-au asigurat în proporție de doar 20 la sută.

„Primele subscrise sunt de aproximativ 19 milioane de euro și suprafața totală care este acoperită de aceste instrumente de prevenire a riscului este de 2,8 milioane de hectare. 80 la sută din această suprafață provine din fermele de mari dimensiuni, în timp ce doar 20% fermieri sub 10 hectare utilizează aceste instrumente de protecție și de management al riscurilor în agricultură. Partea cea mai gravă este că acest portofoliu de asigurare care este gestionat de asigurătorii privați nu acoperă riscurile climatice catastrofale, cum sunt: seceta, inundațiile, partea de ploi persistente, temperaturi foarte scăzute din primăvară sau foarte devreme, toamna”, a conchis Potor.

La începutul lui 2016, oficiali ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR) își manifestau intenţia de a propune Guvernului revizuirea legislaţiei fondurilor europene. Miza acestei propuneri era subvenţionarea cu până la 65% a primelor de asigurare achitate de fermierii locali.

Specialiștii români în asigurări susţineau că subvenţionarea primelor de asigurare ar fi imperativă, în contextul în care fermierii români trebuie să concureze cu agricultorii din alte state europene (acum, și cu cei din SUA). Un alt argument adus de reprezentanţii UNSAR era și acela potrivit căruia în fiecare an se pierd aproximativ 30 de milioane de euro din banii alocaţi de UE pentru perioada 2014-2020.

În fapt, precizau aceştia, pentru că nu s-au cheltuit fondurile, România a pierdut până acum aproape 60 de milioane de euro. În prezent, cel mai scump risc de pe piaţa românească este cel de secetă. Explicaţia este că un produs viabil care ar acoperi seceta este foarte scump și, în consecinţă, nu toţi fermierii îşi vor permite să încheie o astfel de poliţă de asigurare. Ca urmare, asigurătorii spun că numărul fermierilor care îşi vor asigura culturile împotriva secetei ar fi foarte mic, doar fermierii cei mai expuşi secetei optând pentru o astfel de poliţă.

Publicat în International

Ca urmare a reluării plății regulare aferente Campaniei 2017, din data de 8 ianuarie 2018 au fost autorizaţi la plată 16.148 de fermieri, cu suma totală de 43,6 milioane de euro, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), s-au plătit 41,1 milioane de euro, iar diferenţa de 2,5 milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la bugetul naţional.

„Plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanţate din FEADR, la cursul de schimb valutar de 4,5390 lei pentru un euro. Reamintim că, în conformitate cu art.75, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290 /2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plăţile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie - 30 iunie a anului calendaristic următor”, se precizează în comunicatul APIA remis AGERPRES.

Începând cu data de 16 octombrie şi până în prezent, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2017 suma totală de 1,438 miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară.

Publicat în Finantari

În săptămâna 1-7 ianuarie 2017, nu mai puțin de 644 de milioane de euro au fost încasate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ca urmare a rambursării de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), anunță instituția de resort.

Potrivit unui comunicat de presă, cheltuielile au fost finanțate inițial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene,și se rambursează ulterior de la Comisia Europeană.

„Facem precizarea că plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017”, se menționează în același document.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, plățile în avans s-au acordat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017. În plus, în conformitate cu art.75, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Publicat în Finantari

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma totală de 385,4 milioane de euro, reprezentând plata regulară aferentă campaniei 2017 pentru un număr de 576.220 de fermieri care au depus cerere unică de plată, conform unui comunicat remis presei de agenția mai sus citată.

Din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), s-au plătit 361,2 milioane de euro, iar diferenţa de 24,2 milioane de euro provine din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la bugetul naţional.

Oficialii APIA amintesc că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanţate din FEADR, la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Începând cu data de 16 octombrie şi până în prezent, APIA a autorizat la plată pentru campania 2017 suma totală de 1,345 miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară.

Publicat în Finantari

În viziunea lui Sergiu Gorban, proprietarul Transylvania Invest – trader de cereale din Arad cu un business de 26,8 milioane de euro în 2016, subvențiile din agricultura românească ar trebui folosite inteligent, astfel încât să nu intre în buzunarul proprietarului de teren prin majorarea arendei în funcție de creșterea plăților pe suprafață, ci direcționate către veriga de producție cea mai apropiată de consumator, și anume către procesare.

În plus, Gorban este de părere că diferența de competitivitate generată de diferența nivelului subvenției plătite în România față de cele din alte state ale Uniunii Europene (UE) îi obligă pe producătorii autohtoni, dar și pe traderi să se reorienteze cu marfa către procesatori din străinătate, unii care își permit să plătească un preț mai mare la cereale.

„Subvențiile trebuie folosite inteligent. În zona de vegetal, unde lucrurile se așează bine, un proprietar de teren primea arendă în jur de 500 de kilograme de cereale la hectar, în urmă cu zece ani. Între timp, subvențiile au crescut și la fel de mult au crescut și pretențiile proprietarului de teren. Nu cumva aceste plăți să meargă în buzunarul proprietarului de teren, pentru că nu asta este ideea unei subvenții! Ea trebuie să se ducă într-un ciclu de producție până la ultima verigă din procesare. Consider că cel mai bine este să trimiți subvențiile mai mari la veriga cea mai apropiată de consumator, pentru că acolo nu se mai pot pierde! În partea vegetală, din fericire, lucrurile nu putem spune că nu funcționează în așa fel încât să nu se poată face performanță, dar pretențiile proprietarilor de teren se ridică la nivelul subvenției acordate”, a precizat Gorban în cadrul conferinței „ZF Agribusiness: Cum pot ieși fermierii români din cursa exportului de materii prime brute?”. „Este importantă și partea de subvenții. Multă lume întreabă de ce nu avem lapte sau carne. Dacă ne uităm pe întreg lanțul subvențiilor din state importante ale UE, vom observa că noi avem un nivel al plăților mai mic. Având în vedere că este o piață comună, nu este de mirare faptul că un fermier din Germania (...), în momentul în care se îndreaptă cu producția sa către magazin, el poate vinde la un preț mai scăzut. România nu poate fi competitivă din cauza asta, întrucât suntem pe o piață comună și diferența de subvenție face și diferența de competitivitate între noi și ceilalți. Asta ne împinge, de fapt, să mergem cu marfa către procesatori din străinătate, care își permit să plătească un preț mai mare la cereale, să facă produse procesate și să încaseze subvenții mai mari.

În plus, traderul arădean Sergiu Gorban consideră că materia-primă de origine agricolă produsă în România ar trebui să fie procesată în majoritatea sa la noi în țară. De aceea, comerciantul crede că este momentul ca statul român să se implice și să creeze unei societăți de comerț, una prin intermediul căreia producătorii de materie-primă, procesatorii, precum și comercianții autohtoni să poată accesa verigi de piață greu de abordat în alte condiții.

„Ca trader, aș prefera să vindem marfă către procesatorii din țară și să n-o dirijăm către cei din străinătate. (...) Avem fermieri cu producții bune, dar, totodată, capacitatea noastră de procesare în țară este scăzută și nu se ridică an de an, așa cum crește nivelul producției pe partea vegetală. Nu este un avantaj pentru noi și trebuie să acordăm o mare atenție procesatorilor care trebuie încurajați pentru a putea să exporte produse care au valoare adăugată”, a mai punctat Gorban. „România este într-o creștere și o organizare din punct de vedere agricol. Poza de acum 10 ani nu seamănă deloc cu poza pe care o avem astăzi. La noi în țară aș zice că nu avem probleme, ci situații care trebuie bine gestionate și soluționate. Sunt foarte multe lucruri bune aici, drept dovadă fiind și procesatorii tineri care încep să-și facă loc în piață, însă rezultatele nu se pot vedea după un an sau doi. (...) Văd potrivit în momentul acesta înființarea unei societăți românești pentru comerț. (...) Prin ea s-ar putea atinge niște piețe pe canale în care, în mod normal, procesatorii sau comercianții din România nu le pot accesa. Avem piață asiatică, avem piață în Africa, acolo unde pleacă produse agroalimentare; avem piață chinezească. Acolo, discuțiile se pot purta și între autoritățile statului. Este foarte greu, este o piață foarte bună, una în care putem livra marfă, dar este foarte greu să-și facă loc un procesator, mai ales care este la început de drum. O societate de genul acesta ar veni și în sprijinul cultivatorului de cereale care, în momentul acesta, cea mai mare parte a mărfii o duc către traderi”.

Ianuarie-aprilie 2017: deficit al balanței comerciale cu produse agroalimentare, majorat

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la nivelul finelui lunii august a.c., deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la peste 620 de milioane de euro în primele patru luni ale lui 2017, în condițiile în care exporturile s-au majorat cu aproape 7%, însă importurile au înregistrat o creștere cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Țara noastră a exportat, în primele patru luni din acest an, produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Grâul, porumbul și țigările sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an, respectiv 787,1 milioane de euro.

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

Publicat în Piata agricola

Începând cu ora 00:00:01 a zilei de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a sumei de 42,1 milioane de euro pentru un număr de 24.464 de fermieri, producători agricoli care au depus cereri unice de plată în anul 2017.

APIA precizează că 28,59 de milioane de euro se vor plăti din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferența de 13,51 de milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național.

„Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 6801 de punere în aplicare a Comisiei din 11.10.2017 de autorizare a Irlandei, Greciei, Croației, României și Regatului Unit să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2017, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, şi de până la 85% în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață și legate de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului”, se menționează în comunicatul de presă. „De asemenea, conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.701 din 27 septembrie 2017 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri, precum și a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine «Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 şi 5, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans»”.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului încă din data de 11 octombrie 2017, șeful APIA, Adrian Pintea, preciza că 467.775 de fermieri erau gata să primească avansul începând de luni, în doar cinci ore aproape 25.000 de beneficiari fiind deja procesați.

„Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans”, menționa Pintea. „Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - drumul activității), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, către un număr de fermieri din 467.775 de fermieri; fizic, cât este posibil să autorizăm. În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR”.

Potrivit comunicatului de presă al agenției, din data de 16 octombrie 2017, plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,5390 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.12.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 491/01 din 31.12.2016, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

Până la data de 1 octombrie 2017, specialiștii APIA ar trebui să definitiveze toate controalele specifice, în așa fel încât să nu existe sincope în implementarea programului stabilit, și anume de acordare a plăţilor în avans într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării lor, a mărturisit ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în deschiderea conferinței Wildlife Estates Label.

„Eu niciodată nu promit, eu fac. Așa că așteptați pe data de 16 octombrie 2017 să se realizeze ceea ce s-a stabilit cu mult timp înainte, în programul de guvernare pe care l-a prezentat președintele partidului, Liviu Dragnea, pe care l-a prezentat guvernul în Parlament și a fost validat de Parlament. Devenind lege, eu o pun în aplicare”, a declarat oficialul guvernamental. „Nu au fost probleme cu cererile de plată. (...) Sperăm ca până la data de 1 octombrie a.c. să se proceseze toate controalele, în așa fel încât linia dreaptă să fie continuată și să nu avem sincope în aplicarea programului pe care l-am stabilit”.

În ceea ce privește menținerea sau schimbarea sistemului actual de plată pe suprafață, același ministru al Agriculturii a precizat că este „prematură” discuția. Și asta, în condițiile în care subalternul său, secretarul de stat Alexandru Potor, a precizat cu doar trei zile înainte, într-o emisiune televizată, că țara noastră va susține cu tărie menținerea actualui sistem SAPS, pentru că trecerea la un sistem de plată pe fermă ar fi foarte dificil (și asta nu numai pentru România). În acest sens, Potor chiar a semnat o declarație comună în Grupul de la Vișegrad, plus Bulgaria și Croația.

„Aici sunt teme în discuție. Este prematur să spun eu, acum, ce se va întâmpla după 2020. Însă nu este deloc în afara gândirii, preocupării și a interesului nostru de a ne spune punctul de vedere, de a ne ancora în deciziile pe care le vom plămădi împreună și care vor avea conduita necesară din 2020, România fiind stat membru cu capacitate deplină de a participa la actul deciziei”, a răspuns Daea întrebărilor jurnaliștilor.

SAPS vs Wildlife Estates Label

Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării acestora, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, se va acorda plata regulară, era anunțul făcut de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din localitatea Orezu, în data de 14 septembrie 2017.

Șeful MADR confirma atunci că pe site-ul instituției pe care o conduce – capitolul Transparență, subcapitolul Transparență Decizională – Proiecte de acte normative – era publicată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, a plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă acestea, a plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, a plății pentru tinerii fermieri, a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, precum și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Potrivit documentului, schema de plată unică pe suprafață ar urma să fie în cuantum de 97,2452 euro la hectar, plata pentru tinerii fermieri 24,3113 euro/ha, cea pentru înverzire 57,1745 euro/ha, în timp ce plata redistributivă va fi în cuantum de 5 euro/ha pentru primul interval 1-5 ha, inclusiv, respectiv 48,3251 euro/ha pentru cel de-al doilea interval – peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv.

Producătorii agricoli români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească însă pentru modificările din legislaţia europeană. Conform noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 ar urma să se treacă la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau de numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, niciunul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar amândoi primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Wildlife Estates Label își extinde rețeaua în Europa de Est. Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.

Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți , cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.

Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor doua Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și a implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista