subventie - REVISTA FERMIERULUI

Până la data de 31 decembrie 2016, producătorii agricoli, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale sau organizaţiile de îmbunătăţiri funciare mai pot depune cererile de acord prealabil pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Conform APIA, cererea de acord prealabil pentru finanţare se depune anual, pentru fiecare an calendaristic aferent perioadei de aplicare a schemei de ajutor de stat reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.1174/2014, respectiv 2015-2020, inclusiv.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursarea diferenţei de acciză se depune însoţită de o serie de documente, ce pot fi consultate pe pagina de internet a APIA (http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-pentru-motorina-utilizata-in-agricultura).

Solicitările se depun la Centrele judeţene ale APIA sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploataţiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, respectiv la centrele judeţene APIA/Municipiului Bucureşti pe raza cărora au fost depuse cererile pentru finanţare prin rambursare în cadrul schemei de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură.

Publicat în Știri interne

În contextul în care peste 40 de procente, mai exact 5,3 milioane hectare din totalul de 13,3 milioane hectare de teren arabil din România, sunt deținute de investitori străini, potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene (CE) la Institutul Olandez de cercetare Transnational Institute (TNI), Nicolae Apopi, fermier din Banat, consideră că singura șansă de stopare a acestui aflux care a aluat amploare este de a-i finanța pe fermierii cu experiență și pe tinerii producători agricoli români să achiziționeze pământ.

Însă, mai spune el, trebuie neapărat avută în vedere școlarizarea acestora.

„Nu mai putem face mare lucru decât să căutăm finanțări avantajoase pentru fermierii care s-au format, români care au experiență și pentru cei care doresc să investească în agricultura românească; la cei tineri mă refer. Dar să nu uităm, acei tineri au nevoie de școlarizare, de informații. Degeaba încercăm să finanțăm niște tineri care nu au informații, nu au cultură și dragoste pentru agricultură”, a precizat Apopi într-un interviu.

Producătorul agricol din Banat a oferit propriul exemplu atunci când a vorbit de tineri, mai exact de experiența sa de muncă din Germania care l-a determinat ca în anii 2000 să demareze propriul business agricol cu 39 ha arendate și doar unul în proprietate!

În prezent, el a ajuns să controleze circa 2.000 ha de teren în Banat, din care 700 de hectare sunt în proprietate, printr-o societate cu o cifrăm anuală de afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

Care este secretul în baza căruia bănățeanul își ține aproape arendatorii, dar și altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum a ajuns Nicolae Apopi unul dintre cei mai importanți fermieri din Banat?

Nicolae Apopi: Eu am plecat chiar de la zero. În anul 1998 am fost în practică agricolă în Germania, când am terminat facultatea, și am stat la o fermă, acolo. Când m-am întors acasă, am demarat businessul în agricultură. Am început întâi cu comerț - importam utilaje agricole și, ulterior, am început să dezvolt și ceea ce aveam acasă, în familie, de ordinul a 40 ha în arendă, din care doar un hectar proprietate! Ulterior, în 2004, am început să dezvolt și zona de cultură mare pe suprafețe mult mai mari – 380 ha în acel an, în arendă, plus proprietate suprafețe până în 10 ha.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent? Aveți probleme cu investitorii străini care vă „suflă-n ceafă” când vine vorba de achizițiile uneori agresive de teren arabil? Ați reușit să achiziționați și dumneavoastră ceva teren?

N.A.: În ziua de astăzi am ajuns să lucrăm o suprafață de 2.000 de hectare în Banat. Dorința de a comasa suprafețele și de a le lucra cu utilaje performante a dus la ambiția de a mări suprafața lucrată în societatea noastră.

În altă ordine de idei, dacă la începuturile afacerii nu am avut sentimentul și nici educația că acel teren lucrat trebuie și cumpărat, nu numai lucrat în arendă, ulterior m-am trezit cu investitori străini care au început să cumpere în jurul meu și mi-au dat astfel un semnal că trebuie să și cumpărăm terenuri, nu numai să le luăm în arendă. Până atunci eu am crezut că va fi pe vecie înțelegerea cu arenda. După aceea, mi-am dat seama că pierzând o anumită suprafață din motiv că proprietarul a vândut către altcineva, mi s-a trezit interesul de a achiziționa teren. În prezent, SC Popagra SRL a ajuns și la o supafață de circa 700 ha în proprietate.

R.F.: Cum reușiți să-i țineți aproape pe arendatori, în condițiile în care, numai în comuna Livezile, aproape chiar și de dumneavoastră, avem mai bine de două treimi din teren înstrăinat către resortisanți de pe alte meleaguri?

N.A.: Această întrebare, dacă o aveam acum 10-15 ani, și era adresată mai multor oameni din structurile statului, cred că nu se ajungea astăzi aici. Din păcate, după ce am făcut o greșeală mare, acum venim și ne cerem păreri unul altuia ce mai facem acum. Aceste firme și persoane străine au profitat de neinformarea noastră și au cumpărat terenurile atunci când au avut o valoare destul de joasă, pe când noi nici nu aveam informația sau educația că trebuie să cumpărăm pământ.

Dimpotrivă, toată lumea vindea la vremea aceea. Acum, astăzi, ce este de făcut? Nu mai putem face mare lucru decât să căutăm finanțări avantajoase pentru fermierii care s-au format, români care au experiență și pentru cei care doresc să investească în agricultura românească; cei tineri mă refer. Dar să nu uităm, acei tineri au nevoie de școlarizare, de informații. Degeaba încercăm să finanțăm niște tineri care nu au informații, nu au cultură și dragoste pentru agricultură.

R.F.: Cum îi țineți dumeavoastră aproape pe arendatori?

N.A.: Am încercat să ridicăm potențialul de producție al fermei, astfel încât să pot ridica nivelul arendelor. Prin această metodă reușesc să-mi țin arendatorii aproape. Chiar am exemple unde nu doresc să dea pământ străinilor, deoarece am reușit și le-am dat o arendă mai bună decât o făceau acei străini.

R.F.: Este un secret arenda?

N.A.: Pentru mine nu este, ci mai degrabă un mod de publicitate. Prin a da o arendă corespunzătoare, atrag arendatorii către mine. Ofer o arendă bună și în funcție și de calitatea pământului. Nu vă pot spune o cifră medie, pentru că apoi s-ar traduce că eu atât dau arendă. Însă, cea mai mică arendă este de 900 kg de grâu la hectar, din care eu plătesc arendatorului toate taxele către stat, impozitul pe venit, fondul către sănătate, iar el rămâne cu circa 730 kg pe care le primește în natură sau contravaloarea în bani, iar cel mai mult plătesc 1.300 kg, minus taxele și impozitele aferente stopajului la sursă, iar beneficiarul rămâne cu 1.030 kilograme curat.

R.F.: Care este cifra de afaceri a celor două societăți?

N.A.: Dacă vorbim de societatea care se ocupă de agribusiness – SC Agro Baden Banat – adică de comerțul la nivel regional cu utilaje noi și second hand, cu piese, cu achiziții de cereale, cu inputuri, atunci cifra se ridică la circa opt milioane de euro pe an, iar societatea prin care lucrăm terenul agricol are o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 milioane euro.

„În acest an care urmează nu voi mai înțelege (eventualele probleme ale APIA)”

Revista Fermierului: De ce continuăm să avem probleme cu plățile pe suprafață la 10 ani de activitate APIA? Avem întârzieri, erori de soft, ne întâlnim frecvent cu situații de interpretare a actelor normative europene, birocrație...

Nicolae Apopi: Din punctul meu de vedere, problemele continuă să fie generate la nivelul administrației. Nu suntem bine organizați, nu formulăm texte de lege clare, coerente, pe înțelesul tuturor. Din ce am constatat până în prezent, normele de aplicare ale actului normativ privind acordarea subvențiilor au fost de „n” ori corectate prin articole care duc la altele și tot așa.

Pe de altă parte, dacă un funcționar APIA nu înțelege bine acel text de act normativ, cum să-l înțeleagă un fermier? De aceea, ne întâlnim cu aceste greșeli enorme care frânează enorm de mult și duc la instabilitate, la incertitudine, la neîncredere, la fel și fel de zvonuri. Interpretând în trei, patru feluri acel text de lege sau acel articol, sigur că vom avea diferențe de la un centru APIA la altul. Și, atunci, ne confruntăm cu acest blocaj care pleacă din interior și nu are de-a face cu comunitatea europeană absolut deloc.

În momentul în care vom fi capabili să scoatem legi coerente, clare și simplificate, eliminăm și birocrația.

R.F.: Ce se mai aude cu proiectul de asociație înființat la începutul anului acesta?

N.A.: Acum câteva luni am înființat Asociația Producătorilor Români de Cereale (APRC). Am avut câteva întruniri, ocazii cu care ne-am pus ideile pe hârtie și am încercat să construim un statut față de care să fim toți fondatorii mulțumiți de funcționalitatea lui.

Din cauza faptului că ne-a prins campania de vară, fiecare a avut mai mult sau mai puțin timp să aloce acestor întâlniri. Eu zic că un lucru pripit nu iese bine. Mi-am pus mari speranțe în această asociație și cred că în această iarnă o vom pune la punct, urmând să funcționeze în colaborare cu celelalte asociații din România.

R.F.: Ce suprafață ați reușit să adunați laolaltă în APRC?

N.A.: Membrii APRC totalizează o suprafață de aproximativ 40.000 ha. Vom avea un cuvânt de spus în piață datorită capacității mari de producție a fermelor noastre. Sunt exploatații cu randament destul de ridicat. Facem calitate și cred că vom reuși să dăm o valoare în plus producției noastre prin acest element de cantitate.

R.F.: Că tot am vorbit de asociere, de ce tot fuge fermierul român de ea?

N.A.: Cred că avem un mic defect care ni se trage de foarte mult timp, nu de ieri, de astăzi, din câte am auzit și eu de pe la bunicii mei sau de pe alți fermieri mai vechi ca mine. Este vorba de teama de a nu se îmbogăți celălalt din cauză că a colaborat cu tine. Cred că mai este vorba și de orgoliu.

R.F.: Cât ați primit ca plăți directe în 2016? Ați înregistrat întârzieri?

N.A.: Din cifrele pe care mi le aduc aminte, am primit 158,9 euro pe hectar. Din informațiile pe care le-am primit și din țările vecine, de la fermieri cu care am o colaborare foarte strânsă, din Germania, din Austria, din Franța, și în țările vecine s-au înregistrat întârzieri, mai mult sau mai puțin ca la noi. Au întârziat banii destul de mult, dar din apariția șefului APIA la televizor și din explicația sa că este nevoie de un nou sistem informatic pentru a putea procesa aceste date, eu am înțeles. M-am împrumutat la bancă, am suportat dobânda și am înțeles.

În acest an care urmează nu voi mai înțelege. Cred că s-au pus deja lucrurile la punct cu sistemele informatice. Din punctul meu de vedere, sistemul informatic revine în responsabilitatea altor ministere de a-l pune la punct, încă de pe vremea când începea noul programul de finanțare europeană 2015-2020.

R.F.: I-ați înțeles pe agricultorii care au achiziționat inputuri de la dumneavoastră și nu au putut restitui banii la timp?

N.A.: Avînd și un business în comerțul cu inputuri la nivel regional, am înțeles. Și eu sunt fermier pe lângă ei. Dacă am câștigat, am câștigat împreună, iar dacă am pierdut, am pierdut împreună.

R.F.: Pe fondurile SAPARD/FEADR ați reușit să accesați ceva bani?

N.A.: De când activez în agricultură, am realizat două proiecte de finanțare. Am întocmit unul când în perioada când se făcea SAPARD-ul, în perioada 2006-2008, în valoare de 800.000 de euro pentru achiziții utilaje și de echipamente. În 2008-2010 am făcut și un proiect FEADR la o valoare de 700.000-800.000 de euro.

„Producțiile au fost de lăudat. Nu le-am mai întâlnit pe toate, laolaltă, în același an”

Revista Fermierului: Care a fost structura de cultură a anului agricol care s-a încheiat și ce ați pregătit pentru sezonul agricol următor? Care au fost producțiile înregistrate în acest an?

Nicolae Apopi: Din punctul de vedere al structurii culturilor, anul 2015-2016 a arătat așa: circa 900 ha cultivate cu grâu, aproximativ 300 ha însămâțate cu rapiță, 100 ha cu orz, 150 ha cu soia, 300 ha cu floarea-soarelui, iar restul cu porumb (100-150 ha).

Producțiile au fost de lăudat. Nu le-am mai întâlnit pe toate, laolaltă, în același an. La grâu am obținut o medie de 7.200 kilograme la hectar pe întreaga suprafață. Sămâna de grâu utilizată n-a fost însă românească. Eu nu cultiv grâu românesc. Din toate testele pe care le-am făcut, la mine în fermă merge cel mai bine o genetică franceză – Momont. Prima dată a fost adusă de KWS în România. Ulterior a apărut o firmă care a preluat departamentul de cereale și care se ocupă doar de acest lucru. Este o genetică rezistentă și la secetă și una care oferă cantitate, dar și o calitate medie, ceea ce mă ajută în comercializare.

Apoi, ne putem lăuda la orz cu o producție de nouă tone la hectar. Am avut un hibrid în test de la Syngenta. Am fost extrem de mulțumit de producția pe care am avut-o, dar având în vedere condițiile meteo din această toamnă (exces de umiditate), orzului neplăcându-i excesul de umiditate, n-am mai însămânțat în această toamnă. Asta nu înseamnă că la anul nu-l vom reintroduce în cultură. Încerc să mă pliez pe condițiile pedoclimatice de a-mi forma structura de culturi, respectând și celelalte reguli care sunt în agricultură, adică rotația ș.a.m.d. Câteodată însă ești nevoit să realizezi un echilibru în a respecta aceste elemente pe fondul mișcărilor climatice.

La floarea-soarelui am reușit o producție de 3,6 tone media la hectar. Rapiță convențională am făcut 5.050 kilograme media pe 300 ha, iar la soia am obținut 3,6 tone de boabe.

În cazul porumbului am realizat 9.500 kilograme porumb-boabe la hectar, cu o umiditate de 18, dar în condițiile în care pe 15% din suprafață am avut băltiri, din cauza precipitațiilor abundente din vară.

Noi, în campania de grâu, am avut într-o singură zi, în data de 27 iunie 2016, timp de 12-14 ore, în jur de 140 de litri de precipitații pe metrul pătrat.

R.F.: Ce faceți cu producția? O stocați sau o vindeți?

N.A.: Încercăm să ne împărțim riscurile. Urmărim bursele. Încercăm să vindem înainte de recoltă o anumită cantitate. O parte dacă este un preț bun în recoltă și o parte pe depozitare pentru a vinde în perioada următoare.

R.F.: Oamenii se plâng în mod constant de prețul mic la grâu. Cu cât ați reușit să contractați dumneavoastră?

N.A.: Am reușit și am obinut prețuri mai bune înainte de recoltă. Ulterior am comercializat o mică parte în timpul recoltei, profitând de unele nevoi ale unor traderi în „momentul X”, „calitatea Y”. Având aceste stocuri, fiindcă avem depozit de cereale și triem marfa când o depozităm pe calități, o mare parte din marfă am contractat-o pentru la anul, cu anumite prețuri. Ca medie însă, am obținut un preț satisfăcător pentru producția pe care am avut-o, în unele contracte acesta depășind 0,60 lei pe kilogram.

Publicat în Interviu

Într-o analiză agribusiness amplă, realizată cu ocazia unei întâlniri cu presa de specialitate, Jean Ionescu, Commercial Unit manager Pioneer, a precizat că, în România, piața florii-soarelui HO (high oleic) se va contracta cu 5-6 procente, în condițiile unui bonus pe tonă de doar 20 de dolari, rapița va înregistra și ea scăderi de suprafață însămânțată și de productivitate (chiar dacă previziunile privind prețurile sunt optimiste), soia își va păstra tendința de creștere pe fondul acordării subvenției europene, iar păioasele vor înregistra și ele pierderi în suprafața cultivată (aproximativ 200.000 ha).

Chiar dacă, în viziunea lui Jean Ionescu, producătorul de floarea-soarelui oleică ar trebui să primească un premium de circa 60 de dolari pe tonă, fapt care l-ar determina pe acesta să schimbe balanța suprafețelor însămânțate cu hibrizi linoleici în favoarea celor HO, contractele futures încheiate în Europa de Vest nu indică un bonus mai mare de 20 USD, fapt care va determina în 2017 o scădere a numărului de hectare însămânțate cu floarea-soarelui high oleic, cu impact inclusiv la noi în țară.

Oficialul Pioneer crede că floarea-soarelui HO va avea la anul o cotă de piață în România de maximum cinci procente.

„Trendul pentru floarea-soarelui HO nu este cel mai bun. Din păcate, acel premium oleic va dispărea. În Europa de Vest, la ora actuală, nu se plătește absolut nimic sau se țin contractele care au avut maximum 20 de euro premium pentru oleic. Se vede această tendință și în România. Practic, suprafața s-a diminuat drastic, iar așteptările pentru anul care urmează sunt să scadă și mai mult. Credem că este posibil să ajungă la cinci la sută maxim din piață. (...) Industria nu motivează cu un premium fermierul, care aș spune că marginea este undeva de 60 de dolari. Adică, fermierul din România trebuie să primească 60 de dolari/tonă premium pentru a cultiva floarea-soarelui HO. (...) Piața europeană este uniformizată și între linoleic și oleic nu vor fi diferențe de prețuri la fabrică, la trader”, a afirmat Ionescu. „Contractele futures au fost semnate anul acesta de mare parte dintre fermieri cu 20 de dolari maximum premium pentru floarea-soarelui HO. Așteptările noastre sunt că producătorii agricoli nu vor cultiva floarea-soarelui HO dacă nu au contracte avantajoase. (...) Floarea-soarelui linoleică are undeva la 89-90 la sută din piață, iar cea HO 10-11 procente. Asta înseamnă că, anul viitor, piața florii-soarelui HO va scădea cu 5-6%”.

Rapița, „cultura-regină” a anului 2017

În ceea ce privește cultura rapiței, Ionescu a spus că țara noastră ar urma să piardă în iarnă maximum 100.000 ha însămânțate, bazându-se pe feedback-ul primit de la agronomii companiei care au luat în calcul stadiul actual de vegetație.

Oficialul Pioneer spune că prețurile rapiței în 2017 o vor transforma în „cultura-regină”, dar că România nu va performa la capitolul productivitate, cel puțin nu la nivelul anului curent.

„Circa 200.000 ha sunt acoperite cu hibrizii Pioneer de rapiță. 750.000 ha nu este o dată oficială, este o estimare internă a companiei. Practic, datele oficiale pot fi luate de la Ministerul Agriculturii sau APIA ș.a.m.d. Ținând cont de stadiul de vegetație actual al culturii de rapiță, estimăm că între 60 și 80, chiar 100.000 ha le vom pierde în iarnă din cauza stadiului de vegetație din anumite zone”, a adăugat Jean Ionescu. „Rapița este cultura cea mai profitabilă, dacă reușești să faci producție, inclusiv anul viitor, fără doar și poate. Dacă este să urmărim trendul oleaginoaselor, se pare că evoluția prețurilor va fi clar în favoarea rapiței. E un avantaj pentru România pentru că suprafețele la nivel european sunt diminuate față de anul trecut. Cred că va fi cultura-regină din punctul meu de vedere, anul viitor. Nu cred că se vor realiza în România performanțele productive pe unitatea de suprafață din anul precedent”.

„Nu semănați soia dacă nu ați irigat”

În cadrul Media Club – cea de-a doua întrunire pe care DuPont Pioneer a avut-o în ultima vreme cu presa de specialitate - Jean Ionescu a vorbit și despre cultura soiei, una la care țara noastră nu este performeră, în ciuda potențialului.

În prezent, afirmă el, soia este importantă pentru fermierii autohtoni doar datorită subvenției încasate și a adăugat că îi sfătuiește pe fermieri s-o cultive doar dacă aceștia din urmă dețin sisteme de irigații.

Chiar și așa, calculele companiei relevă că și în 2017, fermierii vor însămânța suprafețe importante cu soia.

„La soia nu discutăm de performanțe pe România decât prin irigat. Așa, în România, jumătate din suprafața de soia se cultivă, din păcate, doar pentru acea subvenție, pentru productivitate de peste 1,3 tone. Nu este soluția cea mai bună, dar noi ne conformăm și informarea pe care o primesc fermierii de la agronomii companiei este «Nu semănați soia dacă nu ați irigat!». Majoritatea fermierilor români care au cultivat soia pentru subvenție fără sistem de irigat, au pierdut bani. Ce ne frapează – anul viitor vor semăna soia în continuare. (...) Vestul țării și Transilvania, datorită productivității foarte bune, anul viitor va fi o zonă importantă pentru soia, dar în sud-vestul României estimăm că suprafețele vor scădea”, a opinat Jean Ionescu.

La anul, suprafețele cu păioase vor scădea cu aproape 200.000 ha

Nu în ultimul rând, reprezentantul Pioneer a vorbit de cultura grâului. În opinia sa, suprafața cultivată cu păioase va scădea cu aproape 200.000 de hectare, în condițiile în care, în Transilvania, nici 60 la sută din suprafață nu era însămânțată.

„Suprafețele cu grâu, cu certitudine vă spunem acum că vor scădea. Așteptările noastre la grâu – am încercat să facem un estimat cu colegii noștri agronomi din România – în Transilvania nici 60% din suprafață nu a fost însămânțată până la această oră. În vestul țării este o diferență față de ce și-a propus fiecare fermier undeva la 30 la sută. Minimum 10 la sută din suprafață va fi mai mică semănată cu grâu, orz și orzoaică de toamnă față de anul trecut. Adică de la 2,4 milioane ha, toate culturile de păioase, undeva la 2,2 milioane tone”, a precizat Jean Ionescu.

Românii consumă în principal ulei de floarea-soarelui linoleic, mai exact în proporție de 97 la sută din total, conform cifrelor Pioneer. La nivel mondial, cererea de uleiuri vegetale este uriașă. Dacă acum șapte ani se consumau 10 milioane de tone, acum vorbim de 15 milioane de tone.

Cele mai bune și performante programe de ameliorare la culturile oleaginoase, în special floarea-soarelui, sunt în zonele cu o secetă accentuată, cum este în România, Bulgaria, Spania, Egipt, Turcia și sudul Ucrainei.

În fiecare an, hectarele alocate de producătorii agricoli români culturilor de oleaginoase variază între 1,8 și 1,9 milioane, mai precis cam un milion de hectare de floarea-soarelui. În prezent, cei de la Pioneer estimează că în România sunt semănate circa 750.000 de hectare de rapiță. La capitolul soia, deocamdată România nu depășește 150.000 ha din cauză că nu deține un sistem de irigații care poată susține creșterea productivității la această cultură.

Publicat în Piata agricola

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.

În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.

La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.

Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.

Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.

Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.

În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.

Publicat în Ultimele noutati

În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.

Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.

„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.

Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.

„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”

El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.

„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.

„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro

Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.

Publicat în Zootehnie

Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, nu i se pare corect ca subvenția europeană să fie impozitată, iar ministrul Agriculturii pare a-l susține și arată cu degetul către colegii lui din Ministerul Finanțelor, precizând că legislația europeană spune foarte clar că subsidiile nu trebuie taxate în forma actuală, reglementată de  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul unei întâlniri cu fermierii pe care șeful statului a avut-o în ziua deschiderii IndAgra 2016 în plină perioadă de pre-campanie electorală, eveniment pregătit până în cel mai mic detaliu alături de TVR, inclusiv atunci când a venit vorba de întrebările adresate de producători agricoli selectați pe sprânceană, acesta a precizat că nu știe dacă în UE mai există un alt stat membru care să impoziteze subvențiile și nu vede logica acestui demers.

„Nu mi se pare corect ca subvenţia să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie, este un ajutor al statului chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunităţii de state pentru oamenii de afaceri şi care este logica să impozitezi? Adică iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o ţară europeană unde subvenţia se impozitează”, a afirmat Iohannis în cadrul dezbaterii „Preşedintele României în dialog cu agricultorii”.

Afirmațiile șefului statului au fost susținute și de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, demnitar care dă vina pe Ministerul Finanțelor pentru taxarea subvențiilor pe care le încasează fermierii, atunci când acestea se transformă în venit anual.

„Domnul președinte a spus foarte logic, ceea ce spune și legislația europeană de fapt. Sigur că, în România, a fost o scăpare. De-a lungul anilor s-au impozitat subvențiile. Or, legislația europeană spune foarte clar că nu trebuie impozitate subvențiile. Numai că, Ministerul Finanțelor are o altă abordare. Cei de acolo spun că ei nu impozitează subvențiile, ci venitul anual al fermierului. Or, subvenția fiind parte din venitul anual al fermierului, sigur că, automat este impozitată. Aici trebuie însă să fim foarte atenți. Noi am avut o serie de solicitări ale fermierilor pe care le-am ținut la Ministerul Finanțelor. Mai e de discutat, deși am avut multe runde de întâlniri”, a precizat Irimescu. „Am discutat și cu doamna ministru. Și dânsa a fost cu o echipă întreagă. Sigur că s-a discutat la un moment dat - pentru că fermierii noștri au fost și la premier, premierul a trasat o sarcină, a fost un secretar de stat de la Ministerul Finanțelor care a discutat despre această taxare și, ulterior, și-a dat demisia”.

Claudiu Davițoiu, un fermier de pe lângă București care cultivă suprafețe importante de pământ pentru a-și hrăni animalele, a precizat că nu este de acord cu ideea de a-i fi luată înapoi subvenția. El ar fi văzut ca soluție la impozitare verificările constante, efectuate de „reglementatori”, definiție dată de Iohannis organelor de control, astfel încât să se vadă dacă fermierul a reinvestit banii.

„Eu consider că dacă este un ajutor dat de stat pentru că vrea să te ajute, probabil că a ajuns la concluzia că vrea să dezvolte agricultura. Atunci de ce îmi mai ia înapoi banii dacă-mi dă? În cel mai rău caz, ar putea să mă verifice, să mă controleze, astfel încât acei bani eu să-i investesc, să dezvolt agricultura, să cumpăr utilaje, să cumpăr pământ, nu să mi-i ia înapoi”, a punctat Davițoiu

Nu în ultimul rând, șeful Pro Agro, tânărul Emil Dumitru, a afirmat că și el se raliază afirmațiilor președintelui și susține modificarea Codului Fiscal, astfel încât fermierii persoane juridice să nu mai plătească impozit pe subvenție. El crede că din acei 16% impozit care astăzi se aplică pe subsidii, un fermier se poate capitaliza, se poate dota în fermă, își poate crește competitivitatea și poate rezista într-o piață concurențială care nu întotdeauna este loială.

Și el dă vina pe Ministerul de Finanțe pentru sincopele din sistem.

„Pro Agro susține afirmația președintelui Klaus Iohannis întru totul. Președintele ne-a explicat ce se întâmplă și în alte state membre; noi știam deja. Impozitarea unei subvenții care este acordată tocmai pentru ca produsul să fie mai ieftin la consumator, pentru că principalul câștigător în politica de subvenționare agricolă comună este tocmai ca consumatorul să cumpere produse de calitate la prețuri rezonabile. Eu cred că este un semnal foarte puternic de incapacitate administrativă pe care Ministerul de Finanțe, de-a lungul timpului, îl demonstrează și, din lipsă de soluții de colectare, fiind niște bani siguri în fiecare an – 1,6 miliarde de euro – au făcut repede un calcul, iar 16% din 1,6 miliarde de euro înseamnă 256 milioane euro impozit și care sunt introduși în bugetul consolidat fără niciun efort.

Nu există un proiect de lege, ci trebuie doar trebuie modificat Codul Fiscal, pentru că acolo este Biblia fiscalității din România și trebuie efectiv ca, în Codul Fiscal, să fie prevăzut că subvenția europeană nu se impozitează. Fermierul, cu acei 16% impozit care astăzi se aplică pe subvenții, se poate capitaliza, se poate dota în fermă, își poate crește competitivitatea și poate rezista într-o piață concurențială care nu întotdeauna este loială”, a conchis Emil Dumitru.

Modul în care se plăteşte impozitul pentru veniturile din subvenţii acordate fermierilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului IV – Capitolul I (art. 62), precum şi în Normele metodologice de aplicare a acesteia (Titlul IV – Capitolul I – secţiunea a 2-a – punct. 3) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Impozitarea acestui tip de ajutor impactează doar persoanele juridice, întrucât fermierii care au ca formă de organizare PFA sau II nu sunt impozitați direct din subvenție, ci plătesc norma pe venit agricol.

Publicat în Știri interne

Ministerul Finanțelor Publice (MFP), prin contul său de privatizare, va contribui din nou la „ordinul” premierului Dacian Julien Cioloș de a acorda un împrumut de peste 1,4 miliarde lei (echivalentul în euro) Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), bani necesari stimulării absorbției fondurilor europene în cadrul schemelor de plăți directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Iată cum, pentru a nu știm câta oară în ultima perioadă, contul de venituri de privatizare pare a fi din nou găina cu oul de aur, atunci când vine vorba de banii pentru plata unor beneficii acordate fermierilor. De data aceasta este vorba de avansul din subvenție, anunțat cu surle și trâmbițe că ar fi cu 12,2% față de anul 2015. Oare ce mai este de privatizat în această țară? De unde vin cu adevărat acești bani?

Concret, miercuri, 19 octombrie 2016, Guvernul tehnocrat a anunțat printr-un comunicat de presă că a reglementat, ca măsură temporară pentru a stimula absorbția fondurilor europene în cadrul schemelor de plăți directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), acordarea unui împrumut de peste 1,43 miliarde lei, în echivalent euro, din partea Ministerului Finanțelor Publice, din contul de venituri din privatizare, până la sfârșitul anului 2016, către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Măsura a fost luată pentru a asigura o parte din resursele financiare necesare Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru plata avansurilor din schemele de plăți directe pentru agricultură finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru anul 2016”, se arată în documentului de presă. Potrivit acestuia, banii vor merge către avansul privind plata unică pe suprafaţă aferentă anului 2016 – SAPS, din FEGA, corespunzător unui cuantum al plăţii unice pe suprafaţă de minimum 96,88 euro/ha în 2016, respectiv o creștere cu 12,2% față de anul 2015.

„Prin plata acestui avans, costurile aferente înființării culturilor agricole din această toamnă vor fi acoperite, în medie, în limita a circa 20%”, se mândresc tehnocrații în comunicat.

Împrumutul va fi redirecționat și către către plata avansului privind plata pentru tinerii fermieri, corespunzător unui cuantum al plăţii de minimum 22,87 euro/ha în 2016, respectiv o creștere cu 11,5% față de anul 2015.

Nu în ultimul rând, din sumele trase din contul de venituri din privatizare vor fi plătite avansul privind plata redistributivă I și II, corespunzător unui cuantum al plăţii de minimum 5,00 euro/ha și respectiv 48,85 euro/ha, respectiv avansul privind plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu, corespunzător unui cuantum al plăţii de minimum 57,37 euro/ha.

Totalul avansului plătit agricultorilor este echivalentul în lei al sumei de 1,076 miliarde euro, fonduri europene care intră în circuitul financiar național, mai precizează tehnocrații în comunicat.

După efectuarea plăților de către APIA, documentele aferente acestor plăți vor fi transmise Comisiei Europene prin Declaraţiile lunare de cheltuieli realizate, iar Comisia le va rambursa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, urmând a fi restituite Ministerului Finanțelor Publice, până la finalul acestui an.

Publicat în Finantari

Potrivit APIA, începând de luni, 17 octombrie 2016, a fost demarată procesarea și autorizarea plăților în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016, confirmând astfel spusele de sâmbătă ale ministrului tehnocrat, Achim I.

Cu ocazia târgului de produse tradiţionale organizat pe 15 octombrie a.c. în curtea instituției pe care o păstorește, A.I. preciza că un avans „mai mult decât dublu” față de cel plătit în 2015 ar urma să fie plătit începând de „săptămâna viitoare”, mai exact „undeva la 130 de euro”. Cuantumul total al avansului pe suprafaţă ar urma să fie de peste un miliard de euro, „enorm faţă de anul trecut”, mărturisea tehnocratul, atunci când, în ultimele zile din noiembrie, au fost plătite numai 262 de milioane de euro.

„Chiar dacă nu vor începe plăţile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăţi în avans.

Avem angajament din partea APIA şi a furnizorului de soft că modulul funcţionează corect şi că vom fi în măsură să plătim între 700.000 şi 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reuşim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm faţă de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Şi atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri”, a afirmat ministrul I.

Potrivit afirmațiilor subalternului lui Dacian Julien Cioloș, cei circa 85.000 de producători agricoli aflaţi în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plăţile pe suprafaţă, cu toate că, teoretic, sumele aferente plăților destinate lor se achită decât după 1 ianuarie a anului şi după efectuarea controlului administrativ.

„Conform legislaţiei europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condiţiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Şi atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceştia, să le dăm plăţi în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt şi cei mai mari şi au nevoia cea mai mare, pentru că ei înfiinţează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulţi bani şi cât mai rapid (...) Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanţiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiţi la acest moment”, a mai spus ministrul Agriculturii, făcând referire subtilă la afirmațiile lui Costel Caraș că au mai rămas bani nealocați după plata SCZ 7.22.

Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plafonul este de peste 890 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 şi de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.

În cazul schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro şi avansul de 57,3714 euro/hectar şi pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.

Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: ”(…) până la 70 % în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.

De asemenea, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire, pentru anul 2016, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, au fost stabilite plafoanele pentru anul de cerere 2016, România beneficiind de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.

Publicat în Finantari

În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.

Publicat în Comunicate

Federația Agrostar solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol, astfel încât agricultorii români să poată folosi semințe și genetică autohtone și să nu mai fie dependenți de multinaționalele, care au acaparat această piață și îi obligă pe fermieri să vândă la prețuri impuse de ele, se arată într-un comunicat de presă remis la redacție.

Foto credit: Coromandal Files

„În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafața vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Totodată, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai.

Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?

Federația Agrostar a depus la Președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA-ul la semințe în sensul că TVA-ul pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul Fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA-ului la semințe la 9%. Acesta măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista