În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.

Publicat în Comunicate

Federația Agrostar solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol, astfel încât agricultorii români să poată folosi semințe și genetică autohtone și să nu mai fie dependenți de multinaționalele, care au acaparat această piață și îi obligă pe fermieri să vândă la prețuri impuse de ele, se arată într-un comunicat de presă remis la redacție.

Foto credit: Coromandal Files

„În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafața vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Totodată, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai.

Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?

Federația Agrostar a depus la Președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA-ul la semințe în sensul că TVA-ul pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul Fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA-ului la semințe la 9%. Acesta măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Știri interne

Piața cărnii de porc și cea a laptelui „se așează” și chiar își „revin” susținute fiind de politicile de sprijin unionale, iar nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă pe fondul Brexit-ului, este de părere Sorin Ignat, director agribusiness BT, însă chiar și așa, el recomandă fermierilor români să fie prudenți atunci când vine vorba de noi investiții (obligatoriu corelate cu nevoile efective din fermă) și să lase la o parte dorința de extindere.

În plus, tot în ceea ce privește sectorul zootehnic autohton, specialistul BT a observat o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative.

Totodată, el este de părere că producătorii din sectorul vegetal nu ar trebui să vândă totul la recoltă, ci să împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta în perioada culesului și una pentru stocare parțială.

„Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite”, a declarat Ignat în cadrul unui interviu acordat Revistei Fermierului.

Revista Fermierului: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a zguduit din temelii toată construcția economico-socială a bătrânului continent; „tsunami-ul” va sosi curând inclusiv în România. Sunt zvonuri că dobânzile creditelor (inclusiv celor acordate în agricultură) ar putea crește semnificativ. Ar trebui sau nu să se teamă fermierii români de efectele financiare ale Brexit-ului?

Sorin Ignat: Ultimele declarații ale noului premier al Marii Britanii vorbesc clar despre intenția de a nu declanșa procedura de exit în acest an. Practic, asta duce la o prelungire a momentului de ieșire a Marii Britanii din UE. Totodată, nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă, Banca Centrală Europeană (BCE) anunțând menținerea dobânzilor la nivel apropiat de zero.

Pentru moment, este prematură estimarea oricărei influențe pe care Brexit-ul ar putea să o aibă asupra economiei, având în vedere că nu sunt lucrurile clare, nici în ceea ce privește momentul exitului, dar nici despre condițiile în care se vor face și care vor fi relațiile ulterioare de colaborare economică între UE și Marea Britanie. Nu se poate estima, de asemenea, nici impactul asupra bugetului UE sau a bugetului alocat strict pentru agricultură, aceste aspecte putând fi clarificate în urma unor negocieri purtate între UE și Marea Britanie, negocieri care pot fi de durată.

R.F.: Ce a însemnat Campania 2015 pentru BT? Ați întâmpinat probleme în plata subvențiilor? Ați avut sesizări din partea fermierilor, chiar dacă ordonatorul de plăți era APIA? Cât ați plătit în această campanie?

S.I.: Campania 2015 a reprezentat pentru BT creșterea susținerii acordate sectorului agri. Deși a fost un an dificil, din perspectiva secetei care s-a manifestat în multe locuri din țară, a prețurilor mici, precum și a întârzierii subvenției, BT ia în considerare susținerea și implicarea pe agribusiness pe termen mediu și lung.

Plățile făcute de APIA pentru subvențiile acordate fermierilor au fost derulate și prin BT, parteneriatul dintre BT-APIA-MADR și fondurile de garantare fiind unul vechi. Campania de plată a subvențiilor, după cum se știe, este încă în derulare.

R.F.: Față de ultima discuție pe care am avut-o în 2015, care mai sunt riscurile de default în sectorul agroalimentar? Aveți bani de recuperat din sectorul agribusiness? Aveți contracte cumpărate de Coface sau de alți recuperatori? Putem vorbi de sume?

S.I.: Riscurile de default în sectorul agroalimentar au crescut în 2015, în primul rând din cauza efectelor secetei și prețurilor în scădere pentru materiile prime agricole. Riscurile sunt mai mari în zootehnie, crescând însa și pe partea de cultură mare, mai ales pentru fermierii care s-au îndatorat peste posibilitățile de plată.

Recomandăm în continuare prudență în privința investițiilor și corelarea lor cu nevoile efective din fermă, fără a lua în calcul eventuale extinderi ale activității.

R.F.: Prețurile bunurilor de proveniență agricolă fluctuează, volatilitatea fiind cuvântul de ordine prezent pe buzele multora dintre producătorii agricoli. Oferiți instrumente de tranzacționare destinate fermierilor, astfel încât aceștia să fie feriți de aceste fluctuații?

S.I.: În momentul de față nu există în portofoliul BT produse care să acopere riscul de preț al fermierilor, soluții de acest gen sunt încă la început în România. Neavând o bursă locală de cereale sau materii prime agricole, sunt mai greu de gestionat și implementat în România, având în vedere accesul limitat la astfel de piețe. Cel mai simplu mod de protecție este până la urmă acela de a nu pune „ouăle în același coș”. Considerăm ca e mai bine să se împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta la recoltă și una pentru stocare parțială. Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite.

R.F.: Credeți că Legea 321 va avea un impact asupra creditării sectorului agroalimentar și de retail din România?

S.I.: Pentru Legea 321 încă nu s-a publicat metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, însă pentru a beneficia din plin de efectele ei, fermierii ar trebui să pună la punct logistica necesară asigurării mărfii pe raft. Acest lucru se poate face cel mai bine prin asociere, având în vedere că necesitățile logistice pot depăși uneori posibilitățile unui singur fermier. Un depozit folosit în comun poate reduce costurile. Este posibil să apară o cerere suplimentară de finanțare a unor capacități de depozitare și prelucrare a produselor agricole, multe cu finanțare din fonduri europene.

R.F.: Stagnarea demarării accesării fondurilor FEADR s-a văzut în vreun fel în dezvoltarea fermierilor cu care colaborați?

S.I.: Fondurile europene au o contribuție importantă la dezvoltarea femierilor și mulți dintre colaboratorii noștri au apelat la astfel de fonduri în exercițiul anterior și au început să apeleze la astfel de fonduri și în contextul nou. Nu se poate vorbi însă doar de influența directă a acestor fonduri asupra fermierilor, având în vedere contextul mai amplu și sursele alternative de finanțare, cum ar fi creditul bancar sau leasingul, pe care și Grupul BT îl oferă pentru investiții în domeniu.

R.F.: Au venit la dumneavoastră persoane fizice străine sau persoane juridice române cu acționariat străin în vederea accesării de credite pentru achiziția de teren? Aveți fuziuni/contracte cu fonduri de investiții străine în vederea achiziției de teren Deține BT teren arabil în România? Dacă da, puteți detalia?

S.I.: Interesul pentru terenuri și pentru dezvoltarea de afaceri agricole în România este bine cunoscut și se vorbesșe mult despre acest subiect. BT sprijină cu prioritate dezvoltarea capitalului românesc, având în derulare două campanii în acest sens. Prima, “Investește Românește”, sprijină IMM-urile prin acordarea de credite cu prețuri avantajoase pentru achiziția de bunuri produse în Romania. Cea de-a doua este dedicată exlusiv fermierilor români, „Investește pentru Agricultura Românească”, campanie prin care sprijinim cu credite pe termene și preturi avantajoase tehnologizarea fermelor românești la standardele actuale. Creditele se acordă pentru achiziția de echipamente și utilaje agricole noi. BT finanțează, de asemenea, doar prin credite achiziția de terenuri agricole de către fermierii din România.

R.F.: Piața cărnii de porc și cea a laptelui continuă să sufere. Cum stați la capitolul provizioane generate de falimentele din agricultură?

S.I.: Într-adevăr piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuim la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre.

Publicat în Interviu

Grevistul foamei, Costel Caraș, alături de ministrul de resort, Achim Irimescu, au susținut miercuri, 3 august 2016, o conferință de presă-blitzkrieg în cadrul căreia, în fața unui grup de jurnaliști, cei doi „și-au dat mâna peste țară” și au promis împreună, unul că va sista temporar protestul, iar cel din urmă că va încerca plata subvențiilor în zootehnie până la data de 15 august a.c., precizând totodată că este nemulțumit de modalitatea prin care fermierii și-au făcut publice nemulțumirile.

Discret, dar cât se poate de clar, tehnocratul a transmis un mesaj ferm și altora care se mai gândesc să protesteze într-un mod similar, cităm: „Sigur acum, dânșii dacă vor să-și spună opinia... , sper eu însă ca să nu se mai repete situații de genul acesta. (...) Nu mi-aș dori să se repete pentru că înțeleg disperarea dânșilor. Tocmai de aceea, luăm aceste termene foarte serios, astfel încât să nu se mai ajungă în situații similare”!

Și prin termene, Achim Irimescu a ținut să precizeze în cadrul conferinței de presă data agreată cu APIA - 15 august 2016 - ca termen final de plată către fermieri a ANT7, ANT 8 și ANT9, plus sprijinul cuplat în zootehnie.

„Cei care au fost în greva foamei, au avut o listă întreagă de revendicări, cea mai importantă (...) fiind cea privitoare la termenul până la care plățile se vor face către fermieri. Vorbim aici de ANT pe sectorul zootehnic – ANT7, ANT8 și ANT9 și, desigur, sprijinul cuplat în zootehnie. (...) Am agreat cu APIA termenul de 15 august 2016 pentru toate plățile (...). Sunt situații în care se întâmplă să mai rămână cei care au fost în control, care mai au anumite erori și cu toții am căzut de acord asupra acestui termen (cu toții din administrație vreau să zic). Am discutat pe cazuri generale și cu domnii care au fost în greva foamei și dânșii au spus clar: suspendă protestul până când se plătesc (n.r. - subvențiile) la termen – 15 august, (...) dacă nu, (...) dânșii vor relua protestul; sper să nu fie cazul. Noi ne angajăm serios în proces.

Sigur acum, dânșii dacă vor să-și spună opinia... , sper eu însă ca să nu se mai repete situații de genul acesta. Știm foarte bine că, pentru 2016, lucrurile sunt în grafic. Plățile pentru 2016 sunt în pregătire și, sigur, acum ne concentrăm pe ultima parte a plăților pe 2015”, a precizat ministrul tehnocrat.

Întrebat fiind de jurnaliști care crede domnia sa că este motivul blocajului care practic a împins cu luni de zile termenele de plată către fermieri, Irimescu a reiterat ideea „grelei moșteniri” și pe cea a „lucrurilor neprevăzute”, unul dintre ele fiind și penele de curent frecvente, cu care angajații APIA s-au confruntat, respectiv lipsa de carte a unor producători agricoli!

„A fost eroarea administrației. Practic, deciziile care s-au luat de conducere la vremea respectivă, au condus la contractarea foarte tardivă cu dezvoltatorul de soft. Este vorba de 30 august 2015. Știm bine că în condițiile noii Politici Agricole Comune (PAC), (...) din 28 de state membre ale UE, în 27 de state s-au înregistrat întârzieri datorită complexității sistemului. Sigur, au fost și lucruri datorate faptului că (...) întotdeauna apar lucruri neprevăzute. (...) Sunt mulți fermieri care au vârstă înaintată, care nu știu să citească un regulament și, din păcate, nici APIA, cu personalul, nu putea asigura instruirea necesară. (...) Acest lucru nu se va mai repeta pentru 2016 și vom intra în graficul normal pentru că fermierii au dreptate, dânșii au suferit, au credite, au probleme, noi i-am înțeles întru totul. A fost un caz excepțional”, a ținut să precizeze ministrul Agriculturii. „Aș lua-o ca o glumă: și azi-noapte s-a tăiat curentul. Au fost în afara clădirii niște cabluri care s-au scurtcircuitat. E greu de imaginat că în secolul XXI se întâmplă astfel de lucruri, dar nici măcar nu pot s-o mai folosesc ca scuză. De aceea, în acest week-end se va lucra la sistemul informatic, astfel încât acesta să nu se mai reseteze atunci când sunt cauze externe și să blocheze practic întreaga activitate”.

Caraș&Co.: „Întrerupem greva foamei”

Părăsind umbreluța galbenă și măsuța la care s-a înfometat, fermierul Costel Caraș a precizat în cadrul conferinței de presă că întrerupe temporar protestul, mai exact până la data de 15 august a.c., termen vehiculat de ministrul de resort că ar reprezenta limita până la care subvențiile în zootehnie ar trebui achitate.

„Eu am trei lucruri de spus: primul lucru – le spun fermierilor că întrerupem numai greva foamei. O facem până pe data de 15.08.16 dacă în proporție de peste 90% este îndeplinită promisiunea de a plăti totalitatea banilor, cu excepția problemelor care v-au fost prezentate. Sunt în jur de 3.029 de fermieri, din câte îmi aduc aminte din cifre, care au probleme și trebuie să meargă la APIA să și le rezolve. Întrerupem până la 15.08.16. Dacă se vor plăti banii, noi întrerupem definitiv și ne vedem de vacile noastre, de fermele noastre”, a spus văcarul.

Un alt aspect menționat de fermierul sindicalist a fost și îndemnul transmis către cei care au probleme cu APIA să insiste, să se informeze, să solicite angajaților agenției informații în mod proactiv.

„Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun, și este foarte important dragi fermieri: mergeți sau sunați la APIA și vedeți dacă nu cumva aveți probleme. Nu așteptați notificarea, nu așteptați să vă sune cineva. Sunați, întrebați dacă aveți probleme. Dacă sunt probleme, mergeți și rezolvați-le cât mai repede, pentru că va fi o scuză: n-am putut să termin pe 15.08.16 pentru că fermierii au fost notificați și nu au mers să-și rezolve problema”, a mai precizat Caraș.

Nu în ultimul rând, Costel Caraș avertizează inclusiv compania care se ocupă de sistemele informatice dedicate că o va picheta în cazul în care problemele fermierilor cu subvențiile nu se rezolvă.

„Al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că dacă nu se va ține de promisiune APIA, MADR, mai este implicată aici firma de soft – SIVECO; noi nu ne vom întoarce numai aici cu protestul. Vom merge și în fața SIVECO, pentru că ei răspund în solidar, prin contractul pe care l-au făcut, iar SIVECO, prin banii pe care i-a luat, și sunt banii de la bugetul de stat, trebuie să-și rezolve la timp obligațiile”, a afirmat în finalul conferinței Costel Caraș, precizând totodată că mulțumește MADR pentru „efortul de a găsi cele mai bune metode” să achite datoriile către fermieri în cel mai scurt timp.

Filmul unei acțiuni (prea) bine gândite

Nici nu apunea bine soarele zilei de marți, 2 august 2016, zi în care Costel Caraș, fost politician, vechi/nou fermier și sindicalist în agricultură, declara greva foamei pe motiv că nu și-a primti subvenția la timp (el și alți agricultori), că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și anunța printr-un comunicat oficial că i-a fost autorizată protestatarului plata cuplată SCZ 7.22 în sectorul zootehnic... tot în aceeași zi.

În data de 30 iulie 2016, fermierul anunța pe pagina unui site de socializare că greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări și că va apela la acest tip de acțiune extremă. Iată că fostul politician avea dreptate când alegea greva foamei: tehnocrații începeau să cedeze; își doreau liniște, iar el obținea măcar o parte din ceea ce a cerut.

„Greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea individuala, ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Dacă și tu consideri la fel și ești de acord cu punctele de mai jos, poți intra în greva foamei alaturi de mine. Ai acest drept”, afirma Caraș în postarea sa incendiară, îndemnându-i în același timp și pe alții să-l urmeze.

Costel Caraș amenințase cu câteva luni în urmă că se leagă cu lanțuri de gardul ministerului de resort, însă abia de această dată a dat curs celor afirmate. Probabil că este mai ușor cu o umbrelă și o măsuță din plastic într-o zi de luni în fața MADR, decât cu mii de metri de lanț din fier, legat de gardul aceleiași instituții. Oricum, demisia sa din PNL și inițiativele sale vizavi de proteste au fost cu atenție monitorizate la nivel de social media și nu numai, spun gurile rele.

Acțiunea este demnă a fi menționată în condițiile în care voci titrate din sectorul agricol au afirmat sub protecția anonimatului că actualul Guvern tehnocrat vrea liniște, rezolvă ce se poate din doleanțele agricultorilor numai să nu aibă proteste sau... amenință. Indirect. Discret. Este cunoscut un caz recent al unui fermier constănțean care a primit amenințări voalate din partea apropiaților unor oficialități guvernamentale în urma nemulțumirilor sale prezentate public, prin mass-media. Nici presa de specialitate nu a scăpat de ochiul critic al guvernanților.

Publicat în Știri interne

Nici nu a apus bine soarele în ziua în care Costel Caraș, fost politician, vechi/nou fermier și sindicalist în agricultură, declara greva foamei pe motiv că nu și-a primti subvenția la timp (el și alți agricultori), că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a și anunțat printr-un comunicat oficial că i-a fost autorizată protestatarului plata cuplată SCZ 7.22 în sectorul zootehnic... tot în aceeași zi.

În data de 30 iulie 2016, fermierul anunța pe pagina unui site de socializare că greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări și că va apela la acest tip de acțiune extremă. Iată că fostul politician avea dreptate când alegea greva foamei: tehnocrații încep să cedeze; vor liniște, iar el a obținut măcar o parte din ceea ce a cerut. Dumitru Grigorean, celălalt partener în suferință va avea și el problema rezolvată în zilele următoare (cel puțin așa susține APIA). Singurul care a rămas cu situația nerezolvată este cel de-al treilea protestatar -  Vlad Adrian. Angajații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură... nu l-au găsit DEOCAMDATĂ în calculator pe argeșean după datele de identificare!

„Greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea individuala, ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Dacă și tu consideri la fel și ești de acord cu punctele de mai jos, poți intra în greva foamei alaturi de mine. Ai acest drept”, afirma Caraș în postarea sa incendiară, îndemnându-i în același timp și pe alții să-l urmeze.

Costel Caraș amenințase cu câteva luni în urmă că se leagă cu lanțuri de gardul ministerului de resort, însă abia de această dată a dat curs celor afirmate. Probabil că este mai ușor cu o umbrelă și o măsuță din plastic într-o zi de luni în fața MADR, decât cu mii de metri de lanț din fier, legat de gardul aceleiași instituții. Oricum, demisia sa din PNL și inițiativele sale vizavi de proteste au fost cu atenție monitorizate la nivel de social media și nu numai, spun gurile rele.

Acțiunea este demnă a fi menționată în condițiile în care voci titrate din sectorul agricol au afirmat sub protecția anonimatului că actualul Guvern tehnocrat vrea liniște, rezolvă ce se poate din doleanțele agricultorilor numai să nu aibă proteste sau... amenință. Indirect. Este cunoscut un caz recent al unui fermier constănțean care a primit amenințări voalate din partea apropiaților unor oficialități guvernamentale în urma nemulțumirilor sale prezentate public, prin mass-media. Nici presa de specialitate nu a scăpat de ochiul critic al guvernanților.

Protest extrem

Dar să vedem ce anume l-a supărat în mod concret pe fostul penelist, Costel Caraș. În scrisoarea sa postată pe Facebook, zootehnistul preciza în data de 30 iulie că va demara un „protest extrem”, din cauză că „nicio negociere a fermierilor cu Ministerul Agriculturii n-a avut ca rezultat plata subvențiilor în sectorul zootehnic și nici rezolvarea altor probleme grave ale agriculturii românești”.

El mai spunea atunci că va înceta protestul atunci când: „se vor plăti toate subvențiile aferente anului 2015; se va aproba și se va demara vaccinarea voluntară împotriva Dermatozei Nodulare Virale; se va înființa, în incinta Ministerului Agriculturii, un birou de sugestii și reclamații, condus si gestionat de fermieri; se va întocmi un plan de acțiuni pentru simplificarea birocrației în agricultură și eliminarea sau modificarea tuturor normelor care nu sunt in spiritual legislatiei europene si care frânează dezvoltarea agriculturii românești - legi organice, legi ordinare, ordonanțe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului, acte normative emise de administrația publică centrală și de autoritățile administrative autonome, acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean, Consiliul Local)”.

„În același spirit european”, Caraș cerea să se întocmească „un plan de reorganizare și eficientizare a Ministerului Agriculturii și a următoarelor instituții: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA); Agenția Domeniilor Statului (ADS); Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF); Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP); Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA); Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS); Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor (INCS); Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ); Autoritatea Hipică Națională (AHN); Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA); Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV); Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (ONDOV); Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR); Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP)”.

Nu în ultimul rând, mai preciza fostul politician/fermier, „se va face un plan de transformare a CEC BANK în banca agriculturii românești, se va face un plan de dezvoltare, cu participarea statului român, a trei fabrici de importanță națională, strategică: una de tractoare și piese de schimb, alta de utilaje agricole și una de lapte praf”.

CarasȘeful LAPAR l-a taxat crunt pe Caraș. Online

În replică la postarea sa, președintele în exercițiu al LAPAR, Laurențiu Baciu, l-a atacat dur pe Costel Caraș, fermier alături de care însuși șeful Ligii protesta în 2013 în fața Guvernului. Fermierul băcăuan l-a acuzat pe Caraș că l-a „epuizat politica”. În plus, Baciu spune că și dacă fostului penelist i s-au plătit subvențiile, el tot vrea să se „spânzure”!

„Costele, te-a tras curentul tată! Măi, nu de mult în urma erai un om sănătos! Ce-ai pățit? Ești foarte obosit, cred că politica te-a epuizat! Ai grijă de tine și de copiii tăi, restul nu-i aparține unui om normal. Știți, ce faceți voi acum seamănă cu ce fac unii preoți - se uită pe Internet, văd ca vine ploaia și ies și ei cu icoanele în câmp. Așa si voi! După ce ați fost plătiți integral, ieșiți și voi să vă spânzurați!”.

Luat cu asalt de alți fermieri prin intermediul comentariilor-replică, Laurențiu Baciu precizează: „O zi întreagă am asistat la cât de voinici și cât de viteji sunteți. Apreciez faptul că le știți pe toate și că sunteți foarte răi când sunteți singuri. Nu v-am văzut pe niciunul alături de mine în bătălia cu oficialitățile statului pentru a ne apăra businessul nostru. Nu ați riscat niciunul, ați stat ascunși și ați așteptat să vedeți ce se întâmplă. Nu ați riscat și nici nu ați plătit, cum am plătit eu. Eu am fost pedepsit pentru poziția mea față de autorități, eu am pierdut bani, sănătate, timp pentru un crez al meu că pot face bine. Eu am făcut voluntariat pentru rezolvarea multor probleme cu care se confruntă fermierii, categorie din care fac și eu parte. Nu am și nu am avut alt interes decât cel de a rezolva ceva în bine pentru fermierii români, indiferent în ce sector ar fi.

Nu am beneficiat niciodată de avantajele sau propunerile de funcții înalte, tocmai pentru a-mi închide gura. Poate mulți din cei care sunt atât de vehemenți acum, dar stau ascunși, ar fi făcut-o. Nu sunt preșul nimănui, nu apăr pe nimeni, rămân loial crezului meu că pot face ceva pentru fermieri și, dacă ar fi să nominalizez reușitele sunt câteva, reușite de care toți beneficiați, dar astea nu se văd. Nu am susținut și nu susțin pe nimeni oricare ar fi numele său, dacă nu este loial și drept cu drepturile fermierilor. Așa, a presupune și a arunca cu noroi e ușor. Am spus-o și o spun iar: eu nu fac nicio acuzație până nu am și dovezi. Dacă era altfel până acum, eram linșat. E foarte adevărat că acum o foarte mare parte din noi suferim că nu am primit subvențiile, dar unde ați fost până acum? De ce nu ați luat cu asalt APIA, Ministerul Agriculturii, Finanțele, Guvernul? Ați stat la umbră, veniți cu presupusuri și, dintr-o dată, hai că nu mai mâncăm că ne-a ajuns cuțitul la os. Dar la câte apeluri disperate am făcut ați rămas inerți... Poate ne va fi învățătură de minte că dacă noi nu ne unim să ne apăram interesele, situații de genul asta vor mai fi. A sta la dos și a face-o pe leul, ne vom mai trezi cu siguranță cu astfel de spețe. Aș recomanda tuturor acelor eroi din umbră să fie alături de mine în lupta cu autoritățile. Vă aștept”.

APIA: „Cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016”

În primă instanță biroul de presă al Ministerului Agriculturii, apoi cel al APIA, au ținut să informeze presa că problema celor trei protestatari din fața instituției – Costel Caraș și Dumitru Grigorean ar urma să aibă rezolvare. Mai puțin cea a lui Vlad Adrian. Primul servit – Costel Caraș.

„În ceea ce privește protestul celor trei fermieri, facem precizarea că cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016, imediat ce a fost funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.22 - Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte, iar astazi (n.r. - 1 august 2016) i-a fost autorizată plata. Cererea unică de plată a domnului Dumitru Grigorean va intra pe fluxul de autorizare în următoarele 2-3 zile, imediat ce va fi funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.21-Taurine din rase de carne şi metişii acestora. Referitor la a treia persoană prezentă la protest, domnul Vlad Adrian din Stoenești, Argeș, nu dispunem de datele sale de identificare ca solicitant al plăților gestionate de APIA”, se arată în comunicatul de presă. „Asigurăm pe această cale, încă o dată, toți fermierii solicitanți ai plăților gestionate de APIA de întreaga disponibilitate a funcționarilor APIA pentru instrumentarea cât mai rapidă a cerererilor unice de plată ale acestora, astfel încât să fie efectuate plățile cât mai curând”.

Dare de seamă în stil comunist

Același comunicat de presă transmis neobișnuit de repede redacțiilor mai arată că, până la data de 1 august 2016, au fost plătite în conturile fermierilor crescători de bovine/ovine/caprine pentru schemele de sprijin ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) - 9,149 milioane euro pentru un număr de 30.015 beneficiari (82,82 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) - 32,076 milioane euro pentru un număr de 51.352 beneficiari (71,04 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine) – 10,743 milioane euro pentru un număr de 12.071 beneficiari (44,86 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), SCZ 7.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 9,727 milioane euro pentru un număr de 8.333 beneficiari (93,62 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată).

„Menționăm că a început autorizarea la plată pentru SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolite de lapte) – 0,127 milioane euro pentru un număr de 17 beneficiari (0,25 % din totalul solicitantilor). În zilele de 31 iulie și 1 august au mai fost efectuate controale administrative și calculate la plată încă 29.934 cereri unice de plată, care vor intra la plată în data de 2 august 2016”, se mai precizează în documentul de presă

Potrivit APIA, din Bugetul Național au fost autorizate la plată până la această dată 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 85,337 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 12,912 milioane euro - ANTZ 7 pentru un număr de 36.240 beneficiari (60,21 % din totalul solicitantilor); 48,17 milioane euro - ANTZ 8 pentru un număr de 71.473 beneficiari (50,18 % din totalul solicitantilor); 24,255 milioane euro - ANTZ 9 pentru un număr de 26.908 beneficiari (41,84 % din totalul solicitantilor).

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ patru zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, afirmă cei de la APIA.

Sumele aferente SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolițe de lapte), fiind plăți din Fondul European de Garantare în Agricultură, se achită în contul fermierilor a doua zi după ce plata a fost autorizată.

Pentru Campania 2015, în tabelul de mai jos se regăsesc atât sumele totale autorizate la plată cât și suma de 1.649,98 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 854.469 beneficiari (90,50% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), astfel:

tabel

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro, mai precizează APIA în comunicat.

Am încercat să-l contactăm telefonic pe Costel Caraș pentru a vedea dacă la ora publicării articolului se mai afla în fața Ministerului Agriculturii. Domnia sa nu a răspuns apelului...

Publicat în Știri interne

Începând de vineri, 29 iulie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) și SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat cuplat în sector zootehnic, specia bivolițe de lapte), anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Practic, crescătorii au la dispoziție pentru aceste forme de sprijin nu mai puțin de 826,0596 euro/cap vacă de lapte (3649,2009 lei/cap vacă de lapte), respectiv 209,8453 euro/cap bivolița lapte (927,0126 lei/cap bivolița lapte).

În ceea ce privește Campania 2015, în tabelul de mai jos, pus la dispoziție de APIA sunt afișate atât sumele totale autorizate la plată, cât și suma de 1.624,61 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 851.835 beneficiari (90,22% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel plati

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro”, spun reprezentanții APIA în documentul de presă. „De asemenea, precizăm că până acum au fost plătite în conturile fermierilor, crescători de bovine/ovine/caprine, ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) – 8,778 milioane euro pentru un număr de 28.941 beneficiari; ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) – 30,147 milioane euro pentru un număr de 49.013 beneficiari; ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine) – 3,912 milioane euro pentru un număr de 4.650 beneficiari; SCZ 9.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 5,820 milioane euro pentru un număr de 5.240 beneficiari”.

Din Bugetul Național a fost autorizată la plată până la această dată suma de 187,07 milioane euro, astfel: 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1); 68,616 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 11,266 milioane euro – ANTZ 7 pentru un număr de 32.865 beneficiari; 39,406 milioane euro – ANTZ 8 pentru un număr de 59.129 beneficiari; 17,944 milioane euro – ANTZ 9 pentru un număr de 19.650 beneficiari.

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, au mai adăugat cei de la APIA.

Statul cu o mână dă, cu una ia

Anul 2016 urmează să vină și cu prima rectificare bugetară, sume tăiate urmând să fie inclusiv de la Ministerul Agriculturii.

Conform unui proiect postat pe pagina Ministerului Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să piardă 168,4 milioane de lei, în principal la proiectele de investițiii finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020.

În plus, vor fi redistribuite sume pentru plata deconturilor la motorină pe trimestrul II și III din  2016 și acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnie.

Publicat în Finantari

Datele statistice sintetizate privind producțiile medii obținute la culturile de grâu, secară, triticale, orz, ovăz, orzoaică de primăvară și de toamnă, rapiță, respectiv mazăre, colectate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) până la data de 26 iulie 2016, transmise publicației Revista Fermierului și agregate de analiștii periodicului, relevă majorări semnificative de randamente medii la hectar față de estimările inițiale, performerul anului agricol 2015-2016 fiind de departe mazărea cu 52,2 la sută creștere.

„Din datele înregistrate în această perioadă (...) se observă creşterea randamentelor medii la hectar. Majorările, în procente, sunt de 7,3 în cazul grâului, 9,8 pentru cultura de orz şi orzoaică de toamnă și 11,7 pentru rapiţă. Un rezultat deosebit, o creştere a randamentului la hectar cu 52,2 %, se înregistrează la cultura de mazăre boabe”, se precizează în raportul Ministerului Agriculturii, transmis în exclusivitate publicației noastre.

Cel mai nou raport pe termen scurt al Comisiei Europene (CE) privind culturile arabile, lactate și carne - „Vară 2016” (disponibil la sfârșitul analizei) relevă că productivitatea medie la hectar în cazul culturii de mazăre boabe, raportată la nivelul UE28, se cifrează la 2,64 tone, în scădere față de 2015 cu 4,3 procente, dar în creștere față de media ultimilor cinci ani cu 2,1%.

Potrivit documentelor MADR, cantitatea totală de mazăre boabe strânsă din câmp atingea în 26 iulie a.c. cifra de 104.574 tone. La data amintită anterior, materia-primă a fost recoltată de pe o suprafață care a însumat 39.286 hectare, iar productivitatea medie obținută a atins nivelul de 2.662 kilograme la hectar (puțin peste estimările europene privind randamentul la această specie, mai exact cu circa 20 de kilograme de mazăre la hectar peste nivelul de 2,64 tone/ha). La momentul datei raportate de ministerul de resort, marja productivității la mazăre a depășit cu mult previziunile inițiale ale instituției și a ajuns la 139,8 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 116,6 procente din totalul estimat. Previziunile Ministerului Agriculturii din România relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 33.690 ha, o producție totală estimată de 74.758 tone și o producție medie care urma să ajungă la 2.219 kg de mazăre boabe la hectar.

Cantitatea de mazăre boabe obținută la finele anului agricol 2014-2015 atingea cifra totală de 55.179 tone, randamentul era de 1.749 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 31.543 hectare.

Concret, față de sezonul agricol anterior, numărul hectarelor însămânțate cu mazăre a crescut de la an la an cu peste 7.700, iar productivitatea a fost mai mare în 2016 față de 2015 cu peste 900 de kilograme la hectar.

Mazărea boabe pentru procesare aduce producătorilor agricoli un venit suplimentar ca sprijin cuplat. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească legumicultorii, dacă vor dori să primească plăți cuplate, este de a face dovada că utilizează sămânță românească de mazăre, certificată oficial, iar destinația producției trebuie să fie neapărat consum în stare proaspătă și pentru industrializare.

Sprijinul cuplat la cultura de mazăre boabe pentru industrializare se acordă fermierilor care au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor; livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranța alimentelor; fac dovada, pe bază de factură fiscală sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producției contractate, dar nu mai puțin decât cantitatea de 1,9 tone/ha. Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producției proprii, până la data de 1 noiembrie 2016, prin documente contabile interne.

Mazărea intră în categoria culturilor agricole pentru care se acordă și plată pentru înverzire. Fermierii sunt încurajați să cultive, de toamna până primăvara, plante care să mențină terenurile verzi. Scopul este acela de a îmbunătăți în mod natural calitățile solului. Pentru fiecare hectar înființat cu plante verzi, fermierii primesc 130 euro/ha, drept plată pentru înverzire. Culturile verzi trebuie semănate până la sfârșitul lunii septembrie, iar biomasa formată se încorporează în sol în primăvară.

Rapița, orzul și orzoaica, respectiv grâul, vin puternic din urmă

Același raport CE citat relevă că blocul UE28 ar urma să obțină în acest an o productivitate medie de 6,04 tone de grâu la hectar, cea de secară ar putea atinge nivelul de 3,74 tone la hectar (producție medie calculată pentru cele două culturi, similară cu cea realizată de MADR – 4,89 tone la hectar), cea de triticale – 4,08 tone la hectar, cea de orz – 5,02 tone la hectar, cea de ovăz – 3,02 tone la hectar, iar cea de rapiță – 3,24 tone la hectar.

Conform raportului MADR, la data de 26 iulie 2016, cantitatea totală cumulată de grâu și de secară atingea cifra de 7.868.012 tone recoltate. Materia-primă (grâu plus secară) a fost culeasă de pe o suprafață totală de 1.942.298 hectare, iar randamentul mediu obținut a fost de 4.051 kilograme la hectar (mai mic decât media cumulată a celor două culturi agricole la nivel UE28 cu peste 800 kg/ha). La ora actuală, marja productivității la grâu și la secară a depășit estimările inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 100,2 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 92,7 la sută din totalul estimat a fi însămânțat. Previziunile inițiale ale MADR relevau o suprafață care urma să fie însămânțată de 2.095.310 ha, o producție totală de 7.851.999 tone și o producție medie de 3.747 kg de grâu și secară la hectar.

Cantitatea de grâu și cea de secară obținute cumulat la finele anului agricol 2014-2015 atingeau cifra totală de 7.986.789 tone, randamentul era de 3.774 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 2.116.170 hectare. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, randamentul este deocamdată mai mare pentru cele două culturi cumulate – 4.051 kilograme la hectar, suprafața recoltată a atins deja 1.942.298 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată depășește deja 7.86 milioane tone. Mari surprize nu vor fi în această zonă.

Tot la capitolul grâu și secară, evoluţia realizării producţiei este următoarea: la nivelul anului 2015, pentru toate cele 42 de județe ale țării (100% din suprafața totală a culturii), producția medie totală a fost de 3.774 kilograme de grâu și secară la hectar pentru ca, în 2016, randamentul mediu total la hectar să ajungă la 4.051 kg/ha materie-primă. La capitolul clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente în 33 de județe ale țării (97,5 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 3.782 kilograme/ha de grâu și secară (adică 97,7 procente din producția totală a culturii). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 27 de județe ale țării (97,2 din suprafața totală a culturii), producția medie la hectar a fost de 4.060 kilograme de grâu și secară (adică 97,4 procente din producția totală a culturii). În cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, prezente în nouă județe la nivelul anului 2015 (2,5% din suprafața totală a culturii), productivitatea medie la hectar a fost de 3.477 kilograme de grâu și secară (adică 2,3 procente din producția totală a culturii). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, prezente în 11 din cele 42 de județe ale țării (2,7 din suprafața totală a culturii), producția medie la hectar a fost de 3.737 kilograme de grâu și secară (adică 2,5 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, dacă pentru clasele de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, la nivelul anului 2015 nu există date, pentru anul în curs, acestea au fost prezente în patru județe ale țării (0,1% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 4.101 kilograme de grâu și secară (adică 0,1 procente din producția totală a culturii).

Triticale, randament mai mic decât cel al UE28

În aceeași zi - 26 iulie 2016, cantitatea totală de triticale culeasă atingea cifra de 227.244 tone. Materia-primă era recoltată de pe o suprafață de 58.845 hectare, iar randamentul obținut era de 3.862 kilograme la hectar. În prezent, marja productivității la triticale ajunge la nivelul de 67,4 procente, în condițiile unei suprafețe recoltate de 65,2 la sută din totalul însămânțat. Calculele estimative ale MADR arătau la începutul campaniei o suprafață însămânțată cu triticale de 90.217 ha, o producție totală de 336.988 tone și o productivitate medie de 3.735 kilograme boabe la hectar.

Orz, și ai productivitatea medie este mai mică în România decât cea la nivel UE28

În urmă cu trei zile de la data publicării articolului, cantitatea totală de orz recoltată a ajuns la nivelul a 1.323.700 tone. Orzul a fost cules de pe o suprafață de 304.498 hectare, iar productivitatea medie realizată a fost de 4.347 kg/ha. La data de 26 iulie 2016, productivitatea la orz atingea nivelul de 111,7%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 101,5 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările inițiale ale ministerului de resort relevau o suprafață însămânțată de 299.787 ha, o producție totală de 1.184.966 tone și un randament mediu de 3.953 kg/ha.

Nivelul producției de orz a atins la finele sezonului agricol anterior a atins cifra totală de 1.071.960 tone, randamentul mediu anual a fost de 4.020 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 266.658 hectare. La nivelul datei de 26 iulie 2016, productivitatea medie era în creștere la orz – 4.347 kg/ha, suprafața recoltată atingea deja 304.498 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată era de 1.323.700 tone.

Orzoaica de toamnă, peste așteptările MADR

Cantitatea totală de orzoaică de toamnă recoltată până la data de 26 iulie 2016 a atins nivelul de 287.761 tone. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață de 70.691 hectare, iar productivitatea medie realizată a fost de 4.071 kilograme de orzoaică de toamnă la hectar. La ora actuală, marja productivității la orzoaica de toamnă atinge deja 109,5%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,3 la sută din totalul estimat a fi însămânțat. Previziunile MADR arătau inițial o suprafață însămânțată de 74.165 ha, o producție totală de 262.614 tone și o producție medie de 3.541 kilograme boabe la hectar.

Nivelul producției de orzoaică de toamnă a ajuns în 2015 la un total de 255.926 tone, productivitatea medie pe sezon la situat o cotă de 3.513 kg/ha, în timp ce suprafața alocată însămânțărilor a fost de 72.860 hectare. În data de 26 iulie 2016 însă, randamentul mediu la orzoaica de toamnă se majorează și el și atinge totalul de 4.071 kg/ha, suprafața recoltată atinge deja 70.691 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată este de 287.761 tone.

Orzoaica de primăvară, cu un pas în plus față de estimările MADR

Producția totală de orzoaică de primăvară recoltată la până la data de 26 iulie 2016 a ajuns la nivelul a 230.463 tone. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață de 84.558 hectare, iar productivitatea medie obținută a fost de 2.726 kilograme la hectar. La ora actuală, procentajul productivității la orzoaică de primăvară atinge deja 68,5%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 66,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările inițiale ale Ministerului Agriculturii arătau o suprafață însămânțată cu orzoaică de primăvară de 127.305 ha, o producție totală de 336.439 tone și o producție medie de 2.643 kilograme boabe la hectar.

Evoluţia realizării producţiei la orz și orzoaică 2014-2015 vs. 2015-2016

Păstrând registrul, evoluţia realizării producţiei de orz și orzoaică la nivelul anului agricol 2014-2015, pentru toate cele 42 de județe ale țării (100% din suprafața totală a culturii) se conturează după cum urmează: producția medie totală a fost de 3.911 kilograme de materie-primă combinată pentru ca, în sezonul 2015-2016, randamentul mediu totală la hectar să atingă nivelul de 4.295 kg/ha materie-primă. La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (80,2 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 4.057 kilograme/ha de grâu și secară (practic 83,3% din totalul producției cumulate de orz și orzoaică). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 11 județe ale țării (77,5 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 4.422 kilograme de orz și orzoaică (mai exact 79,8 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 12 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (16,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 3.375 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 13,9% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 14 din cele 42 de județe ale țării (19,8 din suprafața totală alocată culturilor de orz și orzoaică), randamentul mediu la hectar a fost de 3.897 kilograme de orz și orzoaică la hectar (adică 17,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 18 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (3,7 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 3.051 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,8 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 17 județe ale țării (2,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 3.529 kilograme de orz și orzoaică (adică 2,3 procente din producția totală a culturii de orz și orzoaică).

Ovăz, pe plus față de previziunile ministerului de resort

Pe 26 iulie 2016, cantitatea totală de ovăz culează a atins nivelul de 184.218 tone. Ovăzul a fost recoltat de pe o suprafață de 74.231 ha, iar productivitatea medie obținută a fost de 2.482 kg/ha. La momentul întocmirii raportului MADR, marja productivității la ovăz atingea nivelul de 54,2 la sută, în condițiile unei suprafețe totale recoltate de 50,6 la sută din totalul însămânțat. Previziunile ministerului de resort relevau la începutul campaniei o suprafață însămânțată de 146.653 hectare, o producție totală de 339.682 tone și un randament mediu de 2.316 kilograme boabe la hectar.

Rapiță, mai multă la hectar cu circa 300 de kilograme față de estimările Ministerului Agriculturii

Volumul total recoltat atingea în 26 iulie a.c. cifra de 1.239.601 tone de rapiță. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață care a însumat 443.976 hectare la data amintită anterior, iar productivitatea medie obținută a atins nivelul de 2.792 kilograme la hectar. La momentul datei raportate de MADR, marja productivității la rapiță a depășit previziunile inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 106,7 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările MADR relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 465.053 ha, o producție totală de 1.161.113 tone și o producție medie de 2.497 kg de semințe de rapiță la hectar.

Recolta totală de rapiță obținută la sfârșitul anului agricol 2014-2015 atingea nivelul de 919.473 tone, randamentul era de 2.499 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 367.885 ha. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, productivitatea medie era mai mare la rapiță față de sezonul anterior – 2.792 kilograme la hectar, suprafața recoltată atingând deja 443.976 ha, iar cantitatea de materie-primă culească sare de 1,23 milioane tone. Nici aici nu vor fi mari surprize, sub forma căderilor bruște de randament pe ultima sută de metri (4,6 la sută din suprafață nerecoltată). Cifra estimată de Bogdan Iliescu, expert trading, la data de 12 iulie a.c. a fost de 1,350 milioane tone, cu aproape 200.000 de tone în plus față de cifrele vehiculate de Ministerul Agriculturii.

La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (78,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 2.585 kilograme/ha de rapiță (practic 81,4% din totalul producției). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 14 județe ale țării (80,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 2.743 kilograme de rapiță (mai exact 79,3 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 16 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (19,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 2.157 kg/ha de rapiță (mai exact 16,5% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 12 din cele 42 de județe ale țării (17,6 din suprafața totală alocată culturii de rapiță), randamentul mediu la hectar a fost de 3.004 kilograme de rapiță la hectar (adică 18,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 14 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (2,2 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 2.412 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,1 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 16 județe ale țării (1,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 2.911 kilograme de rapiță (adică 21,8 procente din producția totală a culturii de rapiță).

Faţă de realizările înregistrate în anul 2015, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, culturile de grâu și secară, orz, orzoaică de toamnă și de primăvară, rapiță și mazăre boabe se aflat într-un stadiu la care lucrările de recoltare erau realizate în procent de peste 80%, cifră relevantă pentru analiștii din sector. Tot la acea dată au fost eliberate aproximativ 2,2 milioane hectare şi au fost arate circa 670.000 ha.

Publicat în România Agricolă

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru 2016 mai au la dispoziție trei zile lucrătoare (fără ziua de azi, 27 iulie 2016, sâmbătă și duminică) pentru a depune cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului II al anului 2016, anunță prin intermediul unui comunicat de presă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru 2016 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 1727/2015, pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, se arată în documentul de presă.

Ajutorul de stat constă în rambursarea diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată  potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de situaţia suprafeţelor şi a structurii culturilor pentru care solicită ajutorul de stat şi/sau producţia de ciuperci estimată, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, al cărei model este prevăzut în anexa Nr. 8 din Ordin. De asemenea, sunt necesare documentele care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz, respectiv situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin. Nu în ultimul rând, la dosar mai trebuie atașate o copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, dovadă cont trezorerie, copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare, adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare, cât și o adeverinţă în original de la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă trimestrului pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin. Totodată, mai sunt necesare o copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 10, dovadă cont trezorerie, copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente, respectiv o copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin, copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 11 din Ordin, respectiv copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar. Nu în ultimul rând, trebuie atașate de asemenea situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat, dovadă cont trezorerie, cât și o copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

„Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite”, se menționează în comunicat. „Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 01.08.2016 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului II al anului 2016”.

Potrivit sursei citate, în anul calendaristic 2016, respectiv în perioada 1 ianuarie 2016 și până la începutul lunii iunie a.c., au fost efectuate plăți în valoare de 49,12 milioane euro pentru motorină.

Publicat în Finantari

Din cauza slabei capitalizări, a unei piețe a porcului aflată în cădere liberă, a achizițiilor de teren făcute de „mici olandezi” în exploatația sa în mare parte formată din suprafețe luate în arendă (adevărate cuie ale lui Pepelea), cât și pe fondul întârzierilor plății subvențiilor, Larisa Ene, reprezentanta Agroclass Dinamic Terra SRL, afirmă că nu are cum cumpere pământ arabil; un alt caz de producător agricol care „pierde teren” în fața străinilor.

În cadrul conferinței „Legea vânzării terenurilor – români vs. străini” care a avut loc joi, 17 iunie 2016, în cadrul ASAS,  tânăra fermieră s-a plâns că reușește să supraviețuiască doar datorită furnizorilor de inputuri pentru agricultură în condițiile în care, spune ea, doar fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a reușit să dea la timp subvențiile.

Ea crede că actuala guvernare este, cităm, „dezastruoasă” și spune că din cauza subcapitalizării, pierde teren la propriu în fața cumpărătorilor de suprafețe arabile proveniți din Olanda.

„După o guvernare de șase luni, dezastruoasă, (știți bine că sectorul porcului o duce extrem de rău), abia avem terenuri în arendă cu care-l susținem (...), pentru că pierde miliarde (n.r. - de lei vechi) pe an. Nu ne-am încasat subvențiile, deci nu pot cumpăra un metru de teren. Am datorii pe care nu știu de unde să le mai acopăr. Eu sunt tânără fermieră (...) pentru că a existat Muntenia (...) nu pentru că există un ministru care ne-ar fi dat ceva. Anul trecut, Daniel Constantin mi-a dat subvenția în octombrie; ne-am acoperit datoriile. Toată producția agricolă s-a dus să susțină porcul. Anul acesta, vine un mic olandez și îmi spune să ies de pe terenurile mele pe care le-am muncit pentru că a cumpărat el două parceluțe, cu alte două de lângă, pe care i le-a vândut altui mic olandez, pentru că eu nu am bani să le cumpăr, pentru că ministrul spune că o ducem bine, culturile sunt frumoase, încă nu sunt în hambar. Dumnealui poate le-a pus în hambar; eu nu”, a declarat Larisa Ene.

Mai mulți invitați la eveniment au afirmat anterior intervenției crescătoarei de porci că ar fi util ca ADS să răscumpere terenurile înstrăinate și să le ofere tinerilor pe credite cu dobânzi simbolice, pe 30 și mai bine de ani. Larisa Ene a precizat că nu este de acord ca ADS-ul să primească bani pentru achiziții, în condițiile în care nici plățile directe nu au intrat cum trebuie în conturile producătorilor agricoli, ci doar adeverințe.

„Cu ce să cumpărăm? Băncile nu ne vor da un credit. Subvențiile pe porc se duc pe anul următor, la un an și jumătate. Când ăștia mi-au dat mie adeverință de subvenție, eu mă duc să le cer credite ca să cumpăr terenuri? Ministerul nu-mi acoperă nici măcar adeverințele de anul trecut. Mi le acoperă la un an și jumătate. Pe ce să cumpărăm? Nu pot cumpăra nici măcar terenurile pe care le am în arendă. (...) Noi suntem crescătorii și producătorii români tineri, care avem până în 500 ha, care nu avem cu ce să ne acoperim datoriile și nu avem cu ce supraviețui din cauza unei guvernări de șase luni «extraordinare». Supraviețuim datorită furnizorilor care ne creditează, a vecinilor care ne ajută, că românii n-au uitat să fie oameni, în provincie. Și asta nu pentru că avem bani. Dintr-o exploatație de o sută și ceva de hectare, am luat doar un sfert din bani. Cu ce să cumpăr teren la ora asta, când eu nu reușesc să-mi acopăr nici datoriile? Ce să mai dăm bani ADS-ului să răscumpere terenuri când noi nu luăm nici banii care trebuie luați de fermieri?”, a conchis femeia.

„Nu au ce căuta fondurile de investiții în cumpărarea de terenuri”

Unul dintre invitații-surpriză ai evenimentului, controversatul Adrian Rădulescu, fost șef al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, unul dintre artizanii achiziției de teren pentru ferma de la Nana aparținând fostului șef de stat, Traian Băsescu, a precizat la rândul său că tehnocrații care conduc astăzi, „nu pot face nicio lege: nici legea vânzării terenurilor, nici să discute problema salariilor, absolut nimic”. În opinia sa, rolul actualilor guvernanți este „să conducă un vehicul în stare de avarie și care să nu sară de pe șine până la capătul traseului”.

„Asta fac ei, dacă vreți să înțelegeți”, a mai afirmat Rădulescu.

El a mărturisit în fața audienței că nu mai puțin de 70 de procente din înstrăinările de teren sunt făcute către fonduri de investiții care fac speculații financiare cu suprafețe arabile, le arendează sau le comercializează în funcție de interes.

„La ora asta, poate puțin dintre dumneavoastră știu, și când am auzit, am fost pur și simplu șocat: - aproape 70% din vânzările de teren către firmele străine sunt fonduri de investiții care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenuri, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în cumpărarea de terenuri. Ei trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții – imobiliare, de altă factură, nu terenuri. (...) M-aș bucura din tot sufletul (...) să încercăm să modificăm cât de rapid putem această lege (n.r. - Legea 17/2014)”, a punctat Rădulescu.

Rădulescu a precizat totodată că dacă în acest moment, un investitor autohton sau străin dorește să achiziționeze teren, au mai rămas disponibile doar parcele și bucăți. Făcând legătura cu cele afirmate de tânăra fermieră, Rădulescu a afirmat că acolo unde arendașii români au terenuri în suprafață mai mare și apar disponibilități de vânzare în interiorul exploatațiilor acestora, i se pare corect ca ei să aibă dreptul de preemțiune, fără a mai merge nici la Primărie, și nici prin altă parte să-și caute dreptatea. În plus, românii ar trebui și ei să aibă acces la credite performante, astfel încât să facă față afluxului de străini cu disponibil în bani.

„Nu vom discuta niciodată de vânzarea terenurilor în România pentru români, atâta timp cât arendașul sau acel specialist care se stabilește într-o comună, nu va avea acces la un credit agricol garantat numai cu terenul și pe minim 30 de ani; restul sunt povești de adormit copiii”, a conchis el.

Un deputat acuză

Tot vineri, deputatul liberal, Daniel Gheorghe, a anunțat printr-un comunicat de presă că a demarat procedura de modificare a Legii 17/2014, precizând că Parlamentul va trebui să-i protejeze pe fermierii români sau să răspundă în fața lor.

„Pentru orice liberal, dreptul la proprietate e un principiu sfânt, în jurul căruia gândim strategii economice, iar pentru un național-liberal, proprietatea privată românească e esența independenței noastre financiare. Acesta e motivul pentru care, observând efectele legii care permite străinilor să achiziționeze terenuri agricole în România, am înțeles că actul normativ în vigoare este unul anti-românesc și trebuie modificat de urgență”, a declarat deputatul PNL în comunicatul de presă.

El spune că, în forma actuală, legea privind vânzarea terenurilor către straini „nu e nici măcar una europeană”. Potrivit acestuia, Germania are o lege care reglementează aceeași chestiune, dar care impune „nenumarate restricții cetățenilor străini” care doresc să cumpere terenuri agricole, protejându-și fermierii autohtoni.

„România, pe de altă parte, a ignorat toate organizațiile reprezentative ale fermierilor în procesul elaborării și adoptării acestei legi și a produs un act normativ care permite oricărui samsar de terenuri agricole să devină proprietar în România, fără să respecte niciun criteriu. Țara noastră, prin ministrul Agriculturii de la momentul adoptării legii - îl numesc pe Daniel Constantin - și-a sabotat unul dintre domeniile în care - cu investiții și oameni profesioniști - am fi putut performa la nivel european: agricultura. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România și Confederația Asociațiilor Țărănesti din România (CATAR) s-au opus vehement legii elaborate de Ministerul Agriculturii. Nu e o lege europeană, au spus agricultorii, e o lege anti-românească, iar eu le dau dreptate”, a argumentat deputatul Daniel Gheorghe.

Ca motive pentru care acesta a inițiat o propunere legistivă de modificare a Legii nr. 17 din 7 martie 2014 sunt și o serie de criterii pe care cetățenii străini trebuie să le respecte pentru a putea deveni proprietari de terenuri agricole în România: acceptă principiul nemodificării destinației terenului; prezintă dovada faptului că nu au datorii la fisc în nicio țară (inclusiv România); se asociază în participațiune cu societăți private cu capital autohton românesc, ponderea capitalului românesc în această asociere fiind de minimum 30%; angajează în proporție de minim 60% la nivel de conducere și de 90% la nivel de forță de munca cetățeni români cu domiciliul pe raza județului unde se derulează investiția agricolă; s.a.

„Din punctul meu de vedere, aceste criterii minimale trebuie îndeplinite de orice persoană fizică sau juridică — de bună credință! — Interesată să achiziționeze terenuri agricole în România. Iar noi nu avem nevoie decât de investitori de bună credință”, mai scrie deputatul în doument. „Legea pe care o propun se află pe masa Senatului, ca primă cameră sesizată. Am convingerea că distinșii mei colegi din camera superioară a Parlamentului vor înțelege că responsabilitatea pe care o au față de români îi obligă să introducă aceste criterii în lege. Și sunt convins că, dincolo de apartenența politică, niciun coleg parlamentar care înțelege de ce a fost ales, nu va lăsa România singură țară în care orice escroc poate cumpăra terenuri agricole, doar pentru beneficii și fără răspundere. Așa cum se întâmplă acum”, a conchis el.

Se schimbă proprietarii de ferme

Avocatul Remus Iustinian Burciu a declarat în cadrul unui eveniment organizat nu demult de Agro Intelligence SISA că proprietarii unor ferme par a se schimba (discret) în ultimele 12 luni, parte ca urmare a modificării de viziune a străinilor care au comasat deja suprafețe și care vor să-și securizeze câștigurile, iar pe de cealaltă parte din cauza întârzierii plății subvențiilor care i-au obligat pe fermierii români să mai salveze ce pot prin vânzarea exploatațiilor către investitori potenți financiar, în general străini.

Prețurile de până acum două luni, afirmă avocatul, gravitau în intervalul 4.000 – 6.000 de euro hectarul de teren arabil în zona Bărăganului și în Câmpia de Vest și circa 2.500 – 3.000 de euro/ha în restul zonelor de interes agricol, prețuri practicate la achiziția suprafețelor comasate, fermelor de producție. Avocatul vorbește deja de „o schimbare a spectrului investitorului în achiziția de terenuri”, fapt confirmat inclusiv de achizițiile masive, dar discrete ale unor fonduri de investiții în suprafețe de teren arabil în România (deținute atât de străini, dar și de românii subcapitalizați), stat care nu este protejat îndeajuns de bine de legi protecționiste, lucru recunoscut inclusiv de Achim Irimescu, ministrul Agriculturii în exercițiu.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.

În prezent, la noi în țară, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.

Un studiu aprofundat al celor de la Agro Intelligence SISA realizat în 2014, documentat cu ajutorul notarilor din România, relevă faptul că deținem un total de 14,7 milioane hectare suprafață cu destinație agricolă (13,298 milioane ha conform datelor agregate de Agerpres), din care 8,3 milioane sunt folosite ca teren arabil, 3,3 milioane hectare de pășuni, 220.000 ha cu vii și 206.000 ha cu livezi.

Potrivit rapoartelor notariale intrate în posesia Agro Intelligence SISA, acum doi ani exista un milion de hectare din totalul de 8,3 milioane ha de teren arabil care se afla în proprietarea străinilor (italieni – 23,4 la sută, nemți – 15,5 procente, arabil 10%, unguri – 8,2 procente, spanioli – 6,2 la sută, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5 procente, restul fiind în proprietatea olandezilor, grecilor, turcilor și altor naționalități.

Totodată, multinaționale precum Rabobank, Generali și Asi Europe exploatau terenuri agricole din România în interes bioenergetic, astfel încât riscul formării unor piețe speculative este cât se poate de posibil, „o reală amenințare la securitatea alimentară” a țării noastre.

Publicat în Piata agricola

Executivul a aprobat joi, 16 iunie 2016, o Hotărâre prin care a stabilit, pentru anul de plată precedent, schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal la 105,7 milioane de euro și plafonul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal la 4,318 milioane de euro.

Schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se acordă agricultorilor din sectorul vegetal pentru culturi de soia, lucernă, mazăre boabe pentru industrializare, fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei și fibre, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate și castraveți pentru industrializare, cultivate în câmp, tomate, castraveți, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare, cultivate în sere și solare, prune, mere, cireșe, vișine, caise, zarzăre pentru industrializare, cartof timpuriu pentru industrializare.

Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal se acordă fermierilor pentru culturile: in pentru fibră și cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr.

Plățile acordate fermierilor se vor face în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2015. Cuantumurile pe hectar se calculează prin raportarea sumelor stabilite prin acest act normativ la suprafețele eligibile din baza de date a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pe fiecare cultură.

Fondurile necesare plății schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal se acordă din venituri din privatizare, urmând să fie ulterior recuperate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură, iar cele pentru ajutoare naționale tranzitorii de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potrivit OUG nr 3/2015, beneficiarii plăților, în cazul măsurilor de sprijin cuplat sunt „fermierii activi”, iar în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii, nu este necesar ca fermierii să aibă calitatea de „fermier activ”.

Publicat în Finantari