Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 780.000 de fermieri, iar suma virată în conturile acestora pentru Campania 2015 depăşeşte 1,21 miliarde de euro în două luni de la startul plăţilor, a anunţat, miercuri, APIA.

„Numărul total de beneficiari autorizaţi la plată pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Bugetul Naţional -  începând cu data de 8 aprilie 2016 şi până în prezent este de 786.512. Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice de plată depuse de fermieri în Campania 2015 este de 1,219 miliarde euro”, se arată în comunicatul APIA.

Concret, din suma totală, au fost plătite 966,67 milioane euro din FEGA, respectiv 255,44 milioane euro plăţi în avans (efectuate în luna noiembrie 2015) şi 711,23 milioane euro plăţi regulare, iar din FEADR plus cofinanţare de la bugetul naţional - 162,25 milioane euro pentru Măsura 13 -„Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” - din PNDR 2014-2020. Din bugetul naţional plăţile au depăşit 90,98 milioane euro pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu în Sectorul Vegetal (ANT1).

Conform sursei citate, în perioada 1 ianuarie 2016 şi până în prezent au fost efectuate plăţi pentru toate schemele pe care le implementează în sumă totală de 1,026 miliarde euro. Din FEGA au fost plătite 715,47 milioane euro, din FEADR plus cofinanţare - 168,82 milioane euro, iar din bugetul naţional - 142,28 milioane euro. Această sumă este distribuită astfel: 90,98 milioane euro pentru ANT 1, 49,12 milioane euro pentru motorină şi 2,17 milioane euro reprezintă cofinanţarea măsurilor de piaţă şi promovarea produselor agricole.

Publicat în Știri interne

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va continua implementarea funcţionalităţilor pentru măsurile compensatorii pe suprafaţă, astfel încât efectuarea plăţilor să poată fi asigurată în cel mai scurt timp posibil, chiar dacă nu există obligativitatea efectuării acestora până la termenul de 30 iunie 2016 stabilit pentru plăţile directe, se precizează într-un comunicat de presă al APIA.

„Precizăm că în ceea ce priveşte plăţile aferente măsurilor de dezvoltare rurală, deşi nu există obligativitatea efectuării acestora până la termenul de 30 iunie 2016, iar numărul de fermieri impactaţi de măsurile compensatorii este mult mai redus faţă de numărul total de cereri de sprijin depus, APIA va continua acţiunile privind implementarea funcţionalităţilor şi pentru aceste măsuri compensatorii pe suprafaţă (Măsura 10, Măsura 11) care să asigure efectuarea plăţilor în cel mai scurt timp posibil”, precizează APIA. „Pentru încadrarea în termenul menţionat anterior şi având în vedere numărul mare de fermieri impactaţi, s-au depus toate eforturile pentru finalizarea sistemului informatic pe tot fluxul operaţional, începând de la primirea cererilor unice de plată şi introducerea acestora în IACS şi până la efectuarea plăţilor, pentru schemele de plăţi directe”.

În condiţiile date, referitor la măsurile de dezvoltare rurală delegate în campania 2015, pe lângă Măsura 214 gestionată de APIA din PNDR 2007-2013, prin noul PNDR 2014-2020 au fost introduse încă trei măsuri noi, respectiv măsura 10 - agromediu şi climă ce conţine 8 pachete; măsura 11- agricultura ecologică cu 2 submăsuri; 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică;11.2 Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, fiecare submăsura conţinând câte 6 pachete; Măsura 13 - zone care se confruntă cu constrângeri naturale ce cuprinde 3 submăsuri: submăsura 13.1 - zona montană; submăsura 13.2 - zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative; submăsura 13.3 - zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

APIA precizează că în acest sens au fost necesare modificări structurale ale sistemului informatic (retehnologizarea vechiului sistem şi dezvoltarea sistemului pentru noile măsuri), în ceea ce priveşte implementarea funcţionalităţilor specifice gestionării, atât a plăţilor directe, cât şi a măsurilor de mediu şi climă ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conform art.75, din Regulamentul UE nr.1306/2016, cu modificările şi completările ulterioare:

,,(1) Plăţile din cadrul schemelor de sprijin şi al măsurilor menţionate la art.67 alin.(2) se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor. Plăţile se fac în maximum două tranşe, în perioada menţionată.

Prin derogare de la art.75 alin.(1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, pentru anul de cerere 2015, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăţilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la art.67 alin.(2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale, astfel cum este menţionat la art.67 alin. (2), prezentul alineat se aplică în legătură cu cererile de ajutor sau cererile de plată prezentate începând cu anul de cerere 2018, cu excepţia plăţilor de avansuri de până la 75 % prevăzute la al treilea paragraf din prezentul alineat.

(2) Prin derogare de la art.75 alin.(2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, pentru anul de cerere 2015, statele membre pot plăti avansuri pentru plăţile directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 după finalizarea controalelor administrative menţionate la art.74 din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Prin derogare de la primul paragraf, avansurile pentru sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la art.67 alin.(2) pot fi plătite după finalizarea controalelor administrative în conformitate cu art.59 alin.(1).”

Publicat în Finantari

Plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016 va începe de astăzi, 6 iunie 2016, suma totală alocată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) fiind de peste 93,9 milioane lei pentru mai bine de 12.1 mii de beneficiari.

„Începând cu data de 6 iunie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură demarează plata pentru acciza la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul I 2016, conform Ordinului nr.819/01.06.2016. Suma alocată este de 93.913.700,242 lei, iar plata se efectuează pentru un număr de 12.185 beneficiari şi pentru o cantitate de 52.246.842,972 litri motorină”, se arată într-un comunicat al APIA.

Cererile de plată pentru ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aferente perioadei 1 ianuarie - 31 martie 2016, s-au depus până la data de 3 mai.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată legii, este de 1,7975 lei/litru.

Beneficiarii ajutorului de stat achiziţionează cantităţile necesare de motorină şi solicită documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele acestora, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

Publicat în Finantari

Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.

Foto credit: domainer.com.au

ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă  fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.

„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

De ce s-a întârziat plata pe animal

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.

Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.

„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.

Publicat în Zootehnie

Executivul tehnocrat condus de premierul Dacian Cioloș a luat unele măsuri pentru facilitarea accesului fermierilor la plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii și pentru extinderea categoriei de beneficiari la această formă de sprijin financiar, printr-o Ordonanță de urgență adoptată astăzi, una dintre cele mai importante decizii fiind și prelungirea termenul limită de depunere a cererilor de plată în limita termenului de 15 iunie 2016.

Și asta din cauză că au depus cererea unică de plată doar aproximativ 598.000 de fermieri din cei circa 1.000.000 de fermieri potențiali beneficiari ai plăților.

„Facem precizarea că în cadrul reuniunii Comitetului de Plăți Directe și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene din data de 4 mai 2016 s-a stabilit și votat prin procedură scrisă, în unanimitate, o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data limită pentru depunerea cererii unice de plată pentru anul 2016, agreându-se faptul că textul va fi înaintat spre adoptare în data de 13 mai 2016. Data limită pentru depunerea cererilor unice de plată prevăzută de Regulamentul menționat anterior este 15 iunie 2016, statele membre urmând să fixeze la nivel național data limită până la această dată”, se precizează în comunicat. „Prin adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență va fi permis României să prelungească termenul limită de depunere a cererilor de plată în limita termenului de 15 iunie 2016”.

Într-o moțiune simplă a PSD și ALDE depusă la Camera Deputaților pentru demiterea ministrului Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, inițiatorii taxează decizia și afirmă că, cităm: „Actualul ministru a modificat și condițiile pentru depunerea cererilor de plată în Campania anului 2016, modificând legislația și revenind la unele documente justificative care se solicitau în anul 2009 și care au generat numeroase corecții din partea Comisiei Europene”.

S-a extins categoria potențialilor beneficiari de plăți

În plus, prin actul normativ aprobat miercuri, 11 mai 2016, în ședința de Guvern, se extinde totodată și categoria potențialilor beneficiari de plăți, prin introducerea universităților, institutelor, stațiunilor didactice, fermelor de cercetare și producție agricolă, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și altor organisme și organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.

În plus, la solicitarea principalelor asociații de crescători de animale, pentru a beneficia de plățile pe suprafață, pentru aproximativ 1 milion ha de pajiști concesionate de la autoritățile locale, se reîncadrează în categoria potențialilor beneficiari ai plăților, asociațiile crescătorilor de animale, deoarece, conform prevederilor actuale ale OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu mai puteau depune cererea unică de plată și, implicit, nu mai beneficiau de plățile pe suprafață.

Din monitorizările zilnice, pentru Campania 2016 începând cu data de 1 martie și până pe 28 aprilie s-au depus la APIA un număr de 550.523 cereri de plată, pentru o suprafață eligibilă de 2.792.439 ha.

În ceea ce privește procesul de depunere a cererilor din sectorul zootehnic – Campania 2016, care a început de luni, 25 aprilie 2016, tot până la data de 28 aprilie au fost deja înregistrate 15.831 cereri la nivelul centrelor județene.

Potrivit regulamentelor europene, cererile se depun până la data de 16 mai, fără penalizare, iar după această dată depunerea se mai poate face în termen de 25 de zile calendaristice (până la 10 iunie 2016), dar cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. După această dată, cererile nu mai sunt admise la calcul, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

În perioada 2015-2020 România beneficiază de circa 10,85 miliarde de euro în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune.

Publicat în Finantari

Cel puțin cu 10 zile ar urma să fie prelungit termenul de depunere a cererilor unice de plată aferent Campaniei 2016, fără aplicarea penalităților, a declarat, pentru Agerpres, noul director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Marius Faur.

„La momentul actual, există un proiect de Ordonanţă de Urgenţă înaintat către structurile abilitate pentru a se preciza că în conformitate cu modificările regulamentului european, care urmează să apară în aceste zile, se va putea proceda la prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată unică pe 2016 fără penalităţi. La momentul actual se constituie cadrul legal la nivel naţional. În jurul datei de 13 mai este prevăzut să apară regulamentul european prin care, la nivelul UE, se va putea prelungi legal termenul de depunere fără penalităţi, până la data de 15 iunie. Din punct de vedere al termenului pe care România e în discuţii să îl asume, nu va fi cel maximal de 15 iunie, pentru că ne-am prelungi prea mult celelalte etape pe care le mai avem de parcurs”, a precizat Faur, citat de Agerpres (www.agerpres.ro)

Conform spuselor lui Faur, termenul agreat cu Ministerul Agriculturii şi cu fermierii va fi unul intermediar faţă de cel stabilit la nivel european, dar nu mai târziu de 31 mai.

„Cel puţin la momentul actual, din discuţiile avute cu directorii de judeţe, plus unele discuţii pe care şi domnul ministru (ministrul Agriculturii, Achim Irimescu - n. r.) le-a avut cu reprezentanţii legali ai fermierilor, în principiu va fi un termen intermediar, undeva 10 zile în plus faţă de 15 mai, respectiv 25 mai, cel mult 31 mai. Oricum, ritmul este destul de accelerat pe preluarea cererilor, pentru că toţi fermierii au avut în calcul faptul că 16 mai este data limită şi sunt programaţi de APIA peste tot la nivel naţional. În mod sigur, în următoarele zile, vor mai fi discuţii cu reprezentaţii fermierilor pentru că doleanţa noastră şi a domnului ministru este de avea un termen stabilit de comun acord atât cu administraţia, cât şi cu fermierii. Ordonanţa de Urgenţă este plecată pe circuit, aşteptăm regulamentul european şi, imediat după data 13 mai, când am înţeles că se va publica regulamentul european, o să vină şi ordinul de ministru care va puncta foarte clar noua dată”, a punctat șeful APIA.

Din monitorizările zilnice, pentru Campania 2016 începând cu data de 1 martie și până pe 28 aprilie s-au depus la APIA un număr de 550.523 cereri de plată, pentru o suprafață eligibilă de 2.792.439 ha.

În ceea ce privește procesul de depunere a cererilor din sectorul zootehnic – Campania 2016, care a început de luni, 25 aprilie 2016, tot până la data de 28 aprilie au fost deja înregistrate 15.831 cereri la nivelul centrelor județene.

Potrivit regulamentelor europene, cererile se depun până la data de 16 mai, fără penalizare, iar după această dată depunerea se mai poate face în termen de 25 de zile calendaristice (până la 10 iunie 2016), dar cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. După această dată, cererile nu mai sunt admise la calcul, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Publicat în Știri interne

DILEMĂ. Deocamdată, managementul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu poate spune când anume își vor primi fermierii români plățile pentru înverzire, termenul de definitivare a testărilor pe calculul plăților fiind, potrivit spuselor lui Nicolae Horumbă, director general adjunct APIA, destul de vag - „ săptămâna asta sau săptămâna viitoare ori peste două săptămâni”.

„În ceea ce privește primirea plăților pentru înverzire, facem tot posibilul să finalizăm testările pe calculul plăților, în așa fel încât să facem plățile cât mai repede posibil. Nu știu să vă spun în clipa asta dacă lucrurile se vor termina săptămâna asta sau săptămâna viitoare ori peste două săptămâni. Nu știu. Deocamdată sunt testări, sunt verificări, în așa fel încât calculul să se facă corect”, a declarat Horumbă într-o conferință care a avut loc luni, 11 aprilie 2016, la sediul central al agenției.

În ceea ce privește cuantumul subvențiilor pe care producătorii agricoli ar urma să le primească, în funcție de nivelul de realizare a planului privind înverzirea pe cele trei componente - menținerea pajiștilor, diversificarea culturilor și zone de interes ecologic (ZIE), Horumbă a menționat că atât pentru cererile depuse anul trecut, cât și pentru cele din 2016, nu se vor aplica sancțiuni, ci reduceri ale nivelului de plăți.

„În ceea ce privește modul în care vor fi plătiți fermierii, referitor la faptul că ei și-au realizat sarcinile privind înverzirea sau nu, vineri (n.r. - 8 aprilie 2016) a apărut Ordinul de ministru privind sistemul sistemul de sancțiuni care prevede modul în care se fac calculele pentru aceste plăți de înverzire. După cum știm, înverzirea are trei componente: menținerea pajiștilor, diversificarea culturilor și ZIE. Știm că este o problemă la ZIE pentru fermieri. Ce trebuie să știe fermierii, foarte important, este că în 2015 și 2016 nu se aplică sancțiuni. În schimb, calculul făcându-se la suprafața de teren arabil pe care el o are în fermă și pentru care trebuia să respecte înverzirea, se face un calcul care face diferența între ceea ce ar fi trebuit el să realizeze ca suprafață și față de ceea ce el a realizat și se aplică o reducere de jumătate, conform Regulamentului. Deci dacă el a avut o sarcină de cinci la sută, a realizat să zicem 3%, pentru o suprafață să zicem de 100 ha, total arabil. Nerealizarea, practic, se contorizează în suprafața arabilă, luându-se numai jumătate ca reducere a plății. (...) Modalitatea de calcul va fi implementată în sistem și sistemul va ști să facă aceste calcule”, a afirmat directorul general adjunct al APIA.

În plus, oficialul agenției a ținut să explice mai exact care este diferența dintre sancțiune (acțiune demarată atunci când fermierul nu pune în aplicare ceva) și reducerea plății (conformă cu nivelul de realizarea planului de înverzire), sistem care urmează să fie aplicabil din 2017.

„Trebuie să facem diferența între ceea ce înseamnă sancțiune aplicată fermierului și ceea ce înseamnă reducerea plății. Regulamentele vorbesc despre două concepte total diferite, reducerea fiind practic plata pentru ceea ce producătorul agricol a realizat, iar sancțiunea este la nivel administrativ și se aplică din cauza faptului că acesta nu-și realizează sarcinile. (...) Sancținea administrativă se referă, în general, pe același principiu ca și sancțiunile referitoare la SAPS. Dacă este vorba de o supradeclarare, până în trei la sută se aplică procentul în sine. Peste trei la sută și până la 20% se aplică dublul diferenței, peste 20 la sută este eliminat de la plata respectivă și peste 50% intră în sancțiuni multianuale. (...) Din 2017 se va aplica acest sistem. (...) Nu putem să spunem că este strict direct proporțional pentru că este vorba, așa cum spune Regulamentul, de o aplicare la jumătate a reducerii respective”, afirmă Horumbă.

Ordinul nr. 476/2016 privind sistemul de sancţiuni aplicabil schemelor de plăţi directe şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor unice de plată depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, începând cu anul de cerere 2015 este deja în vigoare începând cu data de 7 aprilie a.c.

Ordinul reglementează sistemul de sancţiuni aplicabil schemei de plată unică pe suprafaţă, plății redistributive, plății pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, respectiv schemei simplificate pentru micii fermieri.

Pentru fiecare schemă de plăţi directe şi pentru ajutoare naţionale tranzitorii care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020, conform Ordonanţei, se aplică un sistem de sancţiuni care constă în respingerea plăţii, sancţiuni administrative, care pot lua mai multe forme (reducerea valorii ajutorului/sprijinului, reducerea suprafeţelor pentru care se calculează ajutorul/sprijinul, neacordarea ajutorului/sprijinului, sancţiuni suplimentare și retragerea sumelor acordate).

Mai multe despre acest ordin de ministru AICI: http://lege5.ro/Gratuit/geydimzxgm2a/ordinul-nr-476-2016-privind-sistemul-de-sanctiuni-aplicabil-schemelor-de-plati-directe-si-ajutoarelor-nationale-tranzitorii-in-sectoarele-vegetal-si-zootehnic-aferente-cererilor-unice-de-plata-depuse-

Publicat în Știri interne

INEXPLICABIL. Acesta este răspunsul pe care fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, George Turtoi, îl oferă atunci când este întrebat de ce nu s-au utilizat componente din modulul de avans și pentru modulul principal, astfel încât banii să intre în conturile fermierilor în jurul datei de 20 ianuarie 2016 și nu începând cu data de 8 aprilie a.c.

Într-o conferință de presă care a avut loc la sediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), luni, 11 aprilie 2016, eveniment similar cu dările de seamă din vremuri demult apuse, pleiada de directori adjuncți ai APIA: Paul Kmen și Nicolae Horumbă, în fruncte cu șeful cel mare, Ioan Merca, și cu secretarul de stat în cadrul ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Simona Allice Man, au vorbit minute în șir despre „reușita” de a introduce la plata regulată a 613.692 de cereri unice pentru subvenția pe suprafață, la aproape patru luni de la termenul care fusese anunțat de vechea șefie a MADR – 20 ianuarie 2016 și doar la 11.533 cereri distanță de plățile efectuate în avans, la finele anului trecut, când după săptămâni de muncă asiduă și nopți nedormite, fuseseră făcute în avans plăți pentru 602.159 de producători agricoli.

Dacă Paul Kmen nu a scos un cuvânt de-a lungul întregii conferințe (în afară de vreo două-trei completări), iar Ioan Merca a citit realmente din comunicatul de presă prezent pe masa fiecăruia dintre reprezentanții mass-media invitați, cel mai prolific în declarații a fost „acest domn Horumbă, pila lui Dragnea”, cum i-a plăcut să-l descrie chiar Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, la mijlocul lunii februarie a.c.

Ca la poker, deschiderea a fost făcută de cel care avea (delegat) cărțile în mână, în acest caz de șeful APIA. În ceea ce privește graficul plăților (pe lângă mulțumirile de rigoare adresate ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru eforturile depuse în vederea demarării plăților către fermieri la data de 8 aprilie 2016, precum și dezvoltatorului de soft APIA și angajaților agenției), Ioan Merca a spus: „Inițial, era un grafic în care plățile trebuiau să înceapă undeva la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, însă sigur, printr-un efort comun al nostru, al dezvoltatorului de soft, am găsit tot felul de soluții astfel încât, iată că, aceste plăți au putut să fie începute cu o lună mai repede. (...) Munca în plus nu este pentru 11.533 de cereri unice. Pe baza noului PNDR, noi gestionăm foarte multe scheme și măsuri de sprijin – 81 de scheme și măsuri – față de 21 câte erau pe vechiul PNDR. Practic, a trebuit să construim acest sistem informatic, această aplicație cu care noi lucrăm, de la zero. (...) În decembrie când am venit, sistemul informatic era dezvoltat în proporție de undeva la 5% și să ajungem totuși într-un timp foarte scurt să putem să priorităzăm toate aceste dezvoltări astfel încât să reușim să facem aceste plăți, cred că am făcut un lucru bun. Sigur, nu totul merge perfect, dar asta nu înseamnă că stăm pe loc și în continuare nu rezolvăm ceea ce nu merge bine”.

Că nu este întocmai cum spune șeful APIA, explică fostul secretar de stat în cadrul MADR, George Turtoi, oficial guvernamental care s-a ocupat tocmai de zona fondurilor europene, în speță de gestionarea activității APIA și AFIR. În opinia sa, întârzerea cu aproape patru luni este inacceptabilă în condițiile în care totul era pregătit.

El crede că șuntarea experților din APIA de către actuala conducere a MADR, cât și ignorarea modului de avans la care nu ar mai fi avut nevoie decât de adăugarea părții de control pe teren, cât și a teledetecției, au făcut ca totul să fie luat de la zero și să se întârzie atât.

„Noi aveam stabilită programarea pentru plata subvențiilor începând cu 20 ianuarie, cu finalul lunii ianuarie. Hai să spunem că poate nu era 20 ianuarie, cât aveam în planificare, pentru că se mai întâmplă, mai apare una, alta, și nu poți respecta complet un plan. Dar, de la 20 ianuarie la 8 aprilie sunt luni de zile. Este inexplicabil. (...) Poate o explicație ar fi că nu s-au utilizat componente din modulul de avans, care puteau fi folosite pentru modulul principal. Modulul de avans presupunea atât control administrativ, care se putea utiliza, parte de autorizare de plăți, care se putea utiliza, parte de efectuare de plăți, cât și parte de contabilizare de plăți. Asta presupune modulul de avans care conține componente din modulul final. (...) Modulul final ar fi avut partea de control pe teren și teledetecția. (...) O eroare foarte mare a fost și aceea că nu au fost întrebați specialiștii din sistem”, a spus Turtoi. „Din cauza întârzierii inexplicabile, poate pentru că nu s-a știut ce să se ceară, se vor lucra iarăși nopțile, se va lucra iarăși de vom avea iarăși probleme medicale în instituție. Acum nici nu știu cât de posibil este să mai lucreze nopțile, pentru că nu știu dacă ajung orele din zi să se recupereze ceea ce s-a întârziat. (...) Pentru mine, termenul de ianuarie era real. Mie termenele acestea mi se par ireale, pentru că sunt întârziate inexplicabil. Noi planificarea o aveam ca pe 20 ianuarie 2016 să fie recepționate modulele de autorizare și efectuare de plăți, iar partea de contabilizare era deja făcută aproape complet și să intre în producție, să se încarce datele”.

Cu privire la faptul că situația nu este deloc roz în APIA o confirmă chiar directorul adjunct, Nicolae Horumbă (fără a avea vreo frică inclusiv față de Simona Man care, la un moment dat, când adjunctul AĂIA era dispus să vorbească mai mult, a declarat închisă conferința). Potrivit spuselor sale, la data de 11 aprilie 2016, mai puțin de jumătate din modulele necesare gestionării celor 81 de scheme și măsuri gestionate de instituție erau finalizate, în condițiile în care data de 25 mai (termen autoimpus de Achim Irimescu, tardiv și el) bate la ușă.

Conform propriilor afirmații ale lui Horumbă, pentru patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) care nu erau contractate nici până la data de 15 februarie 2015, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finala campania 2015” (CR 02.112), testările „ar trebui să se termine într-o zi, două, trei, săptămâna asta”.

Aceste module trebuiau contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent. Motivele ar trebui explicate de atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cel nou. Cel nou se ferește.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu a fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial.

Cert este că acum, la APIA, angajații trag din greu și perspectivele sunt... să spunem cu week-enduri legate în fața computerului.

„La momentul acesta, sunt finalizate modulele pentru plățile pe care le avem acum și le plătim. (...) Probabil mai mult de jumătate, sper să nu greșesc. (...) Una este modulul de control administrativ pe măsurile respective și alta sunt modulele de calcul al plăților, de aprobare la plată. (...) Și în acest week-end s-a mai lucrat la soft. Bineînțeles. (...) Se lucrează la soft pe celelalte module. (...) Se va lucra și week-end-urile viitoare. Bineînțeles că da. (...) Modulele pe zootehnie, unele din ele sunt în curs de testare, astfel încât să ne asigurăm că se preiau corect datele. Ar trebui să se termine testarea într-o zi, două, trei, săptămâna asta ar trebui să se termine testarea, astfel încât să înceapă colegii noștri din țară să introducă în baza de date cererile de zootehnie, după care urmează modulul de control administrativ. (...) Asta nu înseamnă că nu se lucrează la dezvoltarea lui. Lucrurile merg simultan. În săptămânile următoare va fi gata și acest modul și pe măsură ce cererile sunt complet introduse în baza de date, se intră control administrativ, cerere cu cerere”, a afirmat Horumbă. „În ceea ce privește depunerea cererilor pentru animale, în acest moment, modulul de captare a datelor pentru animale se apropie de final, ca testare. Dacă lucrurile decurg în regulă, cred că într-o zi, două, trei, va fi pus pe producție și se vor putea primi cererile”.

Gurile rele spun de asemenea că, în continuare, multe dintre module nu au fost comandate, în condițiile în care termenul de livrare este de două luni de la momentul solicitării și până la livrare. Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pe de altă parte că dacă se dădea comanda la 1 decembrie 2015, după ce se termina cu avansul (cu toate că putea să se dea și înainte), automat la 1 februarie se puteau începe plățile, cel târziu.

„Angajamentul fostei conduceri a MADR a fost foarte clar (...): la sfârșit de ianuarie trebuia să înceapă plățile regulate; nu a fost niciun fel de problemă”, au mărturisit sursele noastre.

Ce știm, ce nu știm, ce va fi. (Plăți pe Măsura 13 în aprilie?)

Potrivit datelor APIA la zi, până luni, 11 aprilie 2016, au fost autorizate la plată 613.692 cereri unice în sumă totală autorizată de 200 milioane euro pentru următoarele scheme: schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha; plata redistributivă (primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha; al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha); plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha; plata pentru micii fermieri în cuantum de maxim 1250 euro; respectiv ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19 euro/ha, urmând ca, în perioada imediat următoare, să fie plătiți și ceilalți fermieri.

„Precizăm că efectuarea plăților aferente tuturor schemelor de plată reprezintă o prioritate pentru instituție”, se arată în raportul remis presei de către conducerea APIA.

Aceste prime plăți sunt, potrivit afirmațiilor managementului agenției, efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Cuantumurile plăţilor directe în sectorul vegetal, care se acordă pentru anul 2015 ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern 216/2016 privind stabilirea cuantumurilor plăților din schemele directe pe 2015. Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro. Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Aceleași date relevă că, în prezent, sunt circa 55.000 de fermieri (aproximativ 1,5 milioane hectare) care au fost controlați, clasic și prin teledetecție, la nivel național, iar pentru acești fermieri, pe cererile lor, în acest moment se lucrează pe controlul administrativ.

În ceea ce privește măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020, o primă măsură care va intra la plată pană la sfarsitul lunii aprilie este cea privind zonele defavorizate respectiv Măsura 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice), pentru care au fost depuse un număr mare de cereri în Campania 2015, mai exact aproximativ 400.000.

„Menționăm că aceste măsuri (Măsura 10,11,13 din PNDR 2014-2020) presupun verificarea mai multor criterii și cerințe specifice, asa cum este prevăzut în program, acestea fiind măsuri delegate de la AFIR. APIA depune toate eforturile pentru autorizarea și celorlalte scheme de plată cel târziu în decursul lunii mai”, se mai arată în comunicat.

Tot în document se mai precizează că: „Cea mai mare parte dintre ele sunt scheme noi, pentru care, în conformitate cu legislația în vigoare, fermierii au depus o serie de documente privind producțiile realizate. În special la schemele de sprijin cuplat. Se depun toate eforturile pentru ca fermierii să aibă banii în conturi pentru toate schemele de plată din cererea unică, până la 30 iunie 2016, conform prevederilor legislației în vigoare. Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016”.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016 - stadiul primirii cererilor

La data de 1 martie 2016, conform documentelor APIA, a început campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Din monitorizările zilnice, până astăzi s-au depus la APIA un număr de 386.828 cereri de plată, pentru o suprafață eligibilă de 1.405.745 ha.

Cererile unice de plată se depun fără penalizări la centrele judeţene sau locale ale APIA până la data de 16 mai. După această dată se aplică o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, iar după data de 10 iunie cererile unice de plată nu mai sunt admise la calcul.

La centrele județene sunt programați fermierii care solicită o suprafaţă mai mare de 50 de hectare teren agricol şi la centrele locale fermierii care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol.

În campania 2016, fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

„Este important ca fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați la APIA, pentru a putea utiliza eficient timpul alocat”, se mai specifică în comunicatul de presă.

Publicat în Știri interne

O primă tranșă de 27.273 cereri cereri unice de plată pentru schemele din sectorul vegetal – Campania 2015, în sumă totală de 13.687.915 euro, vor fi plătite în cursul zilei de vineri, 8 aprilie, încă de joi, 7 aprilie 2016, fiind pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha, plata redistributivă (primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha, respectiv al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha), plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha, plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro și ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19 euro/ha.

Plăţile se efectuează  în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

„Respectând calendarul stabilit și obiectivele asumate, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că ieri 07 aprilie a început autorizarea, iar astăzi, 08 aprilie, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015”, se arată în documentul de presă. „Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea. Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală”.

Agenția menționează totodată că funcționarii APIA împreună cu specialiștii consorțiului condus de SIVECO România depun toate eforturile în vederea respectării cu strictețe a termenelor planificate și comunicate, astfel încât fondurile să ajungă cât mai repede la fermieri.

„Pentru atingerea acestor obiective a fost necesar un efort susținut al ambelor echipe”, mai spun oficialii APIA. „Precizăm că funcționarea modulului care asigură plățile finale valorifică activitatea laborioasă de dezvoltare și implementare a tuturor celorlalte module care susțin fluxurile operaționale ale APIA. Nu în ultimul rând, încadrarea în termenele asumate față de Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se datorează implicării funcționarilor APIA din teritoriu care, alături de cei de la sediul central, în program prelungit, au operat și prelucrat cu maximă responsabilitate datele în sistemul informatic”.

Nimic despre plata pe cap de animal

Patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) nu sunt contractate nici acum, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finala campania 2015” (CR 02.112), potrivit informațiilor obținute în exclusivitate din partea unor surse guvernamentale.

Aceste module trebuiau contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar  de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent. Motivele ar trebui explicate de atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cel nou.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu ar fi fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial. Pentru ce? Alt semn de întrebare în condițiile în care există întârzieri la finalizarea acordurilor.

Sistemul de pre-contractare/contractare a acestor module este destul de complex și presupune o relație complicată de colaborare între APIA, consorțiul dezvoltator, evaluatorul extern și apoi feedback invers către APIA. Mai exact, pe scurt, în primă instanță, Agenția de Plăți transmite un CR (o cerere) către dezvoltator, acesta face (printre altele) necesarul de zile de muncă (man days), evaluatorul extern aprobă sau nu planul de cheltuieli, documentele se transmit către dezvoltator, iar acesta înapoi către APIA. Asta dacă toți actorii implicați au resursele necesare pentru îndeplinirea taskurilor. În afară de evaluator, toți ceilalți actori par a avea probleme la capitolul resursă umană.

Cu privire la situația întârzierii plăților pe cap de animal, premierul Dacian Cioloș a afirmat: „Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, a mărturisit premierul.

Avansul plătit a fost de 255,4 milioane euro pentru 602.159 fermieri

Aceiași oficiali ai APIA precizează că în ceea ce privește Campania 2015, agenția a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, urmând să fie efectuate în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Știri interne

Atât plafonul și cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil, denumite ANT 1, cuantumul plăților directe în sectorul vegetal acordate pentru anul de cerere 2015, cât și valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor au fost aprobate miercuri în ședință de Guvern.

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție de Executivul de la București, fermierii activi din România vor beneficia de o schemă de plată unică pe suprafață în cuantum de 79,7392 euro/ha, de o plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval (1-5 ha inclusiv) și de 51,0789 euro/ha pentru al doilea interval (peste 5 și până la 30 ha inclusiv).

Plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire ar urma să fie de 59,1277 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri va totaliza 19,9348 euro/ha.

Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT 1) este de 19,1942 euro/ha.

„Fondurile totale alocate însumează 1,235 miliarde euro, din care plățile directe din FEGA reprezintă 1,107 miliarde euro, iar 127,95 milioane euro constituie plafonul Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT 1) care se alocă de la bugetul de stat”, se arată în comunicatul de presă. „Beneficiarii plăţilor directe sunt fermierii activi: persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă potrivit legislației în vigoare, precum și cooperativele agricole de exploatare și gestionare a terenurilor agricole, iar cei ai ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil sunt fermierii din sectorul vegetal”.

Plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii se acordă potrivit prevederilor OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

32 milioane de lei ca valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor

Crescătorii de animale vor primi și în acest an sprijin financiar conform schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Este vorba despre sprijinul financiar care se acordă pentru acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și a costurilor aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului pentru speciile taurine, bubaline, porcine, ecvine, ovine și caprine.

Durata de aplicare a  acestei scheme de ajutor de stat este 2015 – 2020, cu o valoare maximă de 881,1 milioane lei, iar anual se aprobă valoarea destinată sprijinirii crescatorilor de animale, cu încadrare în plafonul schemei de ajutor de stat.

Pentru anul 2016 Executivul a stabilit suma de 32 milioane de lei ca valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Din această sumă, 18,5 milioane de lei se acorda pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, iar 13,5 milioane lei pentru speciile ovine și caprine.

Totodată, actul normativ aprobat astăzi simplifică documentația și scurtează termenul de depunere a cererii de plată pentru solicitanții de ajutor de stat. Mai exact, se elimină obligativitatea atașării, la cererea inițială de solicitare de ajutor de stat, a copiilor contractelor de prestări de servicii încheiate între prestatori și beneficiari, urmând ca solicitantul să fie obligat să le pună la dispoziția persoanelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" care efectuează inspecții.

De asemenea, întrucât termenul de depunere a cererii de plată de 30 de zile lucrătoare de la încheierea lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat întârzie mult efectuarea plății, iar prestatorii întâmpină dificultăți în asigurarea resurselor financiare pentru efectuarea serviciilor, se reduce acest termen la 20 de zile lucrătoare.

Nu mai e nevoie de avizul ministrului de Finanțe când se aprobă ajutorul de stat sub formă de rambursare

Guvernul României a aprobat astăzi, în ședință, o Hotărâre care vizează completarea Hotărârii Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Actul normativ adoptat astăzi elimină obținerea avizului ministrului finanțelor publice pentru emiterea ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale de aprobare a cantităţilor de motorină ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare, având în vedere faptul că sumele respective sunt deja încadrate în prevederile bugetare aprobate anual pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, hotărârea de guvern prevede ca sumele reprezentând ajutorul de stat pentru cantitățile de motorină determinate la plată și consumate de către beneficiari, însă nedecontate în anul de cerere, se decontează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anul următor celui de cerere, cu încadrarea in prevederile bugetare aprobate.

Publicat în Finantari