Atât transferul din Fondul de Privatizare al sumelor necesare plăţilor pe suprafaţă aferente lui 2015, cât și restanța la motorină pentru trimestrul III al anului trecut și strategia sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 – 2030 vor fi discutate miercuri, 30 martie 2016, în ședința Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Potrivit spuselor lui Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, sumele necesare plăţilor pe suprafaţă aferente anului 2015 vor fi alocate din Fondul de Privatizare, care, în prezent, atinge un plafon de 800 de milioane de euro, cuantumul fiind deja adoptate anterior prin Hotărâre de Guvern.

„Mâine (n.r. - miercuri, 30 martie 2016), în Guvern, vom adopta sumele pentru plăţile pe suprafaţă pe anul 2015. (...) Practic, în total, avem nevoie de 1,3 miliarde de euro şi se asigură din Fondul de Privatizare, care are, la ora actuală, 800 de milioane de euro, dar am primit toate asigurările că nu vom avea probleme, pentru că banii se întorc în două luni de la Uniunea Europeană”, a declarat șeful MADR în cadrul conferinţei PRIA Agriculture care a avut loc marți, 29 martie 2016, la București.

Tot miercuri se va aproba plata restanţei de 119 milioane de lei pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă trimestrului III, potrivit afirmațiilor aceluiași oficial guvernamental.

„Am plătit motorina cu acciza redusă pe trimestrul patru şi avem, în urma unei neînţelegeri de interpretare legislativă cu Ministerul Finanţelor, o restanţă de 119 milioane lei pe trimestrul 3. Mâine se aprobă şi ne achităm la zi cu motorina”, a adăugat Achim Irimescu.

Autoconsumul, ținta principală a strategiei sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 - 2030

Tot mâine, Irimescu va prezenta în fața membrilor Executivului principalul obiectiv al strategiei sectorului agroalimentar pentru perioada 2020 – 2030, și anume asigurarea auto-consumului la majoritatea produselor agroalimentare.

El recunoaște că strategia este apanajul Guvernului Ponta.

„Trebuie să recunosc că este strategia pregătită de Guvernul anterior, dar sper, în primul rând, că este o strategie a sectorului şi nu are decât scopul de a stabili clar nişte obiective care să fie atinse de agricultura României. (...) Este greu să discutăm de partea financiară a acestei strategii; ea urmăreşte doar nişte traiectorii pe care sectorul agroalimentar trebuie să le urmărească. Având în vedere perioada, 2020 - 2030, nu putem vorbi nici măcar de partea de finanţare europeană. Dacă pe perioada 2014 - 2020 avem clare cifrele, respectiv 20 de miliarde de euro din bani europeni pentru agricultură, la care se mai adaugă 5 - 6 miliarde de euro din bani naţionali, din păcate nu pot să spun finanţarea pe această strategie pentru că nu ştim ce politică va fi pe perioada 2020 - 2030”, a spus Irimescu, citat de Agerpres.

Conform spuselor sale, principalele obiective ale fiecărui sector agricol sunt de a reuşi să asigure auto-consumul sau producţia necesară asigurării consumului populaţiei la majoritatea produselor agroalimentare, în condiţiile în care România a fost importator net ani de zile.

„Ani de zile, România a fost net importatoare. Au fost 2 - 3 ani în care am reuşit să depăşim cu puţin importurile, dar vestea proastă este că în 2015 am revenit pe negativ cu câteva sute de milioane de euro. Nu este o diferenţă mare, dar nu poate să ne bucure când vorbim de decenii de potenţialul agriculturii româneşti. Dacă România ar reuşi să asigure securitatea alimentară, iar populaţia să consume produse româneşti în cea mai mare parte, fiţi convinşi că ar fi sectoare unde exporturile ar lua avânt foarte puternic. Acum există o dezvoltare neuniformă a sectorului, sunt sectoare care s-au dezvoltat foarte bine, aşa cum este sectorul vinului şi România a început să crească serios exporturile, chiar dacă în România se consumă vinuri de mai puţină calitate”, a mărturisit ministrul Agriculturii.

Marți, 29 martie 2016, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU, a participat la conferința PRIA Agriculture, care a avut loc la Hotelul InterContinental din București, evenimentul înregistrând în acest an o premieră, anume Gala Women in Agriculture.

Conferința PRIA Agriculture reprezintă o platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol, pe lângă ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, fiind prezenți la conferință: Eugen Popescu - Director General Adjunct AFIR; Roxana VIDICAN- Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Mihaela POPA- Vicepreședinte CEC Bank; Veronica TONCEA- Director General, FGCR; Oana STOENESCU – Director Vânzări, Garanti Leasing; Cristian POPESCU – Managing Associate, Popovici Niţu&Asociaţii; Emil DUMITRU - Preşedinte, Confederația Națională ProAgro.

Temele abordate în cadrul conferinței au vizat: prioritățile Guvernului în ceea ce privește sectorul agricol, aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; activitatea agențiilor AFIR și APIA, chestiuni vizând cadastrul național, modificarea legii care a liberalizat piața funciară, strategia privind cercetarea pe termen lung și diminuarea importului de alimente prin creșterea producției interne.

Publicat în Știri interne

Plățile în zootehnie vor începe fără îndoială din data de 25 mai 2016, a declarat marți ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, afirmând totodată că oierii se vor bucura de o plată cuplată de 16 euro pe cap de animal.

Chiar dacă data vehiculată ca start al plății subvențiilor este în viziunea șefului MADR o „veste mai puțin bună pentru fermieri”, el a spus că, în viitor, „nu vor mai fi întârzieri”.

„Din programarea pe care o avem pentru cei care au numai animale, plăţile vor începe din 25 mai. Vă garantez că termenul de 25 de mai va fi respectat. Am primit multe reproșuri dar situația este care este. Este o glumă, echipa lui Irimescu este de fapt echipa lui Constantin (Daniel Constantin – n.r) pentru că nu am schimbat niciun director pentru că legea funcționarului public spune clar că dacă un director ocupă funcția în urma unui examen atunci rămâne acolo pe viață. Cert este că în viitor nu vor mai fi nici întârzieri”, a spus Irimescu.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, până în prezent, este cunoscut faptul că suma pe care o va încasa pentru o vacă de lapte un crescător va depăși 300 de euro. Acești bani – în mare parte reprezentați de sprijinul cuplat pentru zootehnie (SCZ) – mai spune Irimescu, îi vor lua cei care au cel puțin 10 capete eligibile și banii se plătesc pentru cel mult 250 de animale. Toți fermierii vor primi ajutorul național tranzitoriu pentru zootehnie (ANTZ) al cărui cuantum (încă neanunțat oficial) ar putea varia între 400 și 500 de lei pe cap de animal.

Ministrul de resort a vehiculat chiar și suma de 500 de euro pe cap de vacă.

„Pentru bovine avem subvenții foarte mari, putem ajunge și la 500 de euro sprijinul cuplat pe cap de vacă, până în 2020. Nu intru în amănunte de ce şi cum, dar, repet, sumele vor fi foarte bune”.

În plus, potrivit afirmațiilor sale, sprijinul cuplat la ovine este cunoscut în acest moment pentru anul 2015: circa 16 euro pe cap de animal. Tot în cazul ovinelor, sprijinul cuplat va fi pentru efective între 150 și 600 de capete, iar ajutorul național tranzitoriu de la bugetul de stat s-a vehiculat să fie de circa 24 de lei/animal.

Accesul la pășuni și pentru asociații și cooperative cu „bune intenții”

În cadrul aceleiași conferințe, oficialul guvernamental a mai adăugat că asociaţiile şi cooperativele constituite cu „bune intenţii” vor avea acces la pășuni, nu doar pentru accesarea fondurilor europene.

„Iniţial, conform unei interpretări pe fermierul activ, am vrut să scoatem accesul pe păşuni al asociaţiilor şi cooperativelor, iar, ulterior, am studiat mai pe îndelete ce se întâmplă şi am ajuns la concluzia că vom permite accesul în continuare, pentru că este nevoie de acele cooperative constituite cu bune intenţii, pentru a face ceva pentru membrii cooperativelor - şi asta ne dorim cu toţii”, a mărturisit Irimescu.

Anterior declarațiilor de astăzi, acesta afirma că achitarea subvenţiilor pentru sectorul vegetal va începe din 8 aprilie, iar din 25 mai se vor face plăţi pentru cei din zootehnie, care deţin doar animale. Termenul limită pentru finalizarea plăţilor, conform regulamentelor europene, este 30 iunie.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat, marţi, la conferinţa PRIA Agriculture, o reală platformă de dezbatere între autorităţi, fermieri şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Evenimentul a fost însoţit în premieră în acest an de gala „Women in Agriculture”, ocazie cu care au fost recunoscute eforturile şi contribuţia femeilor la acest sector important al economiei româneşti.

Publicat în Știri interne

Cel mai recent comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) relevă că din cauza penei de curent care a avut loc în București, în intervalul 01:00 – 04:00 a.m., serverele instituției au fost afectate și procesul de primire a cererilor unice de plată a fost perturbat în această dimineață.

„Având în vedere articolele apărute pe acest subiect în mass-media vă aducem la cunoștiință că începând cu ora 12:30 sistemul informatic APIA este funcțional și cererile unice de plată 2016 se pot prelua fără probleme. Menţionăm că, până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată 2016, un număr de 239.281 cereri, pentru o suprafaţă de 756.152 hectare. Reamintim că cererile unice de plată se depun fără penalizări până la data de 16 mai. După această dată se aplică o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, iar după data de 10 iunie cererile unice de plată nu mai sunt admise la calcul”, se arată în documentul de presă.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu ocazia lansării Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, eveniment care a avut loc exact acum o săptămâna la Ciugud, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, preciza că România va avea cea mai mare subvenţie pe cap de bovină din Uniunea Europeană și că plățile „normale” încep pe 8 aprilie, adică la termen.

„Iniţial, se spunea 250 de euro, după ultimele calcule depăşim 300 de euro pe cap de animal. Deci, sunt veşti bune, zic eu. Sigur, este o întârziere. Ştiţi bine că au fost probleme cu diverse elemente, dacă  discutăm de la Ordinul 619 în continuare, dar am reuşit să recuperăm o bună parte, să spunem, în timp. Plăţile normale încep pe 8 aprilie, aşa cum am anunţat, pe cap de animal, către sfârşitul lunii mai şi vor fi efectuate la timp”.

Publicat în Știri interne

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri au protestat miercuri, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile.

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, a fost și Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, a conchis dr. Horia Moruțan.

Alături de el, la proteste, a fost și Vingărzan Vasile din Sântimbru, Alba. Fermierul și-a exprimat nemulțumirea față de cum anume gestionează unele asociații și primării pășunile. El se plânge că instituțiile mai sus menționate nu fac altceva decât să încaseze subvenția, fără însă a se gândi inclusiv la resursa de apă pentru animale, poate cel mai important aspect.

„Pășunile le-au luat asociația. Acolo a fost o măgărie, o porcărie. (...) Eu car apa cu cisterna. (...) Nici măcar drumul în pășune nu există la ora actuală, după 20 de ani. Tu iei banii eu sunt cu stâna. Dacă s-a dat o lege de ce nu o respectă? Eu am respectat-o, că și așa muncesc acolo zi și noapte, dar cei care au luat banii, asociația și primăria, se tot încurajează una pe alta. Dacă tu nu ai drum din sat, drumul care duce la pășunea pe care tu iei banii, la nivel de primărie sau nivel de asociație, atunci despre ce discutăm?”, a mărturisit cu amărăciune în glas Vasile Vingărzan. „Nu există apă! Eu de 20 de ani car apă în pășune. I-am spus și primarului că nu am apă; ridică din umeri toți. (...) Până când trebuie să ne luptăm cu acești oameni? Că aștia sunt mai răi ca fiarele. Cu fiarele ne-am luptat și n-am murit, dar ăștia ne omoară, ăștia sunt mai puternici”.

„Cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate”

Destul de slab vizibil după scandalul Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat că cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate, restul urmând să fie analizate foarte serios. Concret, el a spus că în ceea ce privește Legea 17 a vânzărilor terenurilor agricole către străini, în perioada următoare se va veni cu amendamente necesare reglementării corespunzătoare a domeniului.

„Eu am avut multe reuniuni cu fermierii şi cred că, în mare parte, revendicările au fost rezolvate, iar restul le analizăm foarte serios şi căutăm soluţii legale ca să nu fie penalizate. De exemplu, Legea 17 privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, nu o suspendăm, ci venim cu amendamente ca să reglementăm mai bine domeniul. Legea cu etichetarea din sectorul laptelui depinde de Parlament, iar taxele de ambalaj de Ministerul Mediului. În ceea ce priveşte amânarea plăţii impozitelor până la plata subvenţiilor, cred că este o treabă delicată şi nu ţine de ministerul nostru, dar o să vorbesc cu ministrul Finanţelor. Oricum subvenţiile pentru crescătorii de animale le vom da până la sfârşitul lunii mai”, a afirmat șeful MADR.

Pe de altă parte, Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și unul dintre inițiatorii protestului, a declarat că fermierii solicită în principal modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici Legea 321 privind vânzarea produselor agricole, dar și altele.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi (miercuri - n.r.), în Comisia de agricultură, a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ceea ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a spus șeful FCBR, întărind spusele ministrului de resort că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

La doar câteva ore de la aceste declarații, Frânc adăuga că Legea etichetării laptelui şi produselor lactate va fi operaţională în două luni, iar Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a declarat, miercuri, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în timpul protestului din faţa Guvernului.

Acesta a precizat totodată că va intra la discuţii suplimentare cu reprezentanţii Executivului pentru a analiza situaţia subvenţiilor din sector.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi avem toate garanţiile că Legea etichetării (laptelui şi produselor lactate n.r.) va fi operaţională, în România, în două luni. Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare (n.r. - 28 martie – 1 aprilie 2016) pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a putea aduce, între timp, modificările de care avem nevoie. Şi tot săptămâna viitoare într-un grup reunit al celor două Camere ale Parlamentului să iniţiem procedura de suspendare a aplicării prevederilor Legii de vânzare a terenurilor agricole către străini, respectiv Legea 117. De asemenea, încercăm că până în iunie să avem funcţională şi modificarea Legii 320 privind comercializarea produselor agricole", a adăugat Frânc.

22 martie, ziua marilor consfătuiri la sediul MADR

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avea o întâlnire la sediul ministerului cu același Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gonțea Eugen, şi cu reprezentanţi ai Federației Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe.

Cu această ocazie au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată totodată și ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă.

Mai mult, în ziua protestului, adică miercuri, 23 martie a.c., același Minister al Agriculturii transmitea că șeful instituției, același Achim Irimescu, avusese tot cu o zi în urmă o altă întâlnire la sediul instituţiei cu reprezentanţi ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), și ele entități implicate în organizarea protestului.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, principalele teme de discuţii au vizat criza care afectează producătorii români pe fondul embargoului impus de Rusia, dar şi stadiul plăţilor acordate în cadrul angajamentelor de bunăstare a animalelor – Măsura 215 din PNDR.

Reprezentanţii crescătorilor de porci au ridicat pe parcursul discuţiilor mai multe probleme cu care se confruntă sectorul, în special pierderile mari în contextul crizei înregistrate la nivel european, aceştia solicitând un sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru reglementarea preţului de referinţă la cumpărarea porcilor vii.

Totodată, a fost adusă în discuţie situaţia controalelor sanitare-veterinare la carnea congelată şi preţul foarte scăzut la importurile care intră în România.

„Există indicii că în relaţia cu hypermarketurile nu sunt respectate de către toţi operatorii unele din condiţiile impuse (de exemplu cele referitoare la etichetare), fiind acceptate de către reţelele comerciale şi produse promovate pe piaţă prin practici neloiale sau anticoncurenţiale. A fost prezentată situația importurilor, exporturilor și a consumului de produse avicole în România, concluzionându-se că sunt necesare unele măsuri care să protejeze producătorii români, inclusiv prin întărirea sistemului de supraveghere a importurile și exporturile de produse alimentare şi a preţurilor practicate pe piaţă”, a afirmat în cadrul reuniunii Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Totodată, au fost propuse unele măsuri de relaxare fiscală pentru fermierii din cele două sectoare zootehnice și introducerea în PNDR 2014-2020 a Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor care să fie adresată fermelor noi, dezvoltate sau modernizate prin fondurile europene adresate agriculturii şi dezvoltării rurale şi care nu au în prezent angajamente în derulare pentru bunăstarea animalelor în cadrul Măsurii 215 din PNDR 2007-2013.

La rândul său, șeful MADR a propus o întâlnire cu Parlamentul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, pentru a identifica soluţii care să vină în sprijinul producătorilor români.

În cadrul discuţiilor s-a agreat totodată necesitatea consultării sistemelor de sancţiuni aplicabile beneficiarilor Măsurii 215 cu reprezentanţii sectoarelor de creştere a porcilor şi păsărilor. Subiectele sensibile semnalate de aceştia se referă la stabilirea eligibilităţii efectivelor de păsări în corelare cu scăderea perioadei ciclurilor de producţie pe fondul îmbunătăţirii performanţelor exploataţiilor de creştere a păsărilor, precum şi la aplicarea sancţiunilor administrative pentru efectivele declarate. Aceste aspecte vor fi analizate în discuţiile tehnice care vor fi organizate în perioada următoare împreună cu reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea şi implementarea Măsurii 215.

Filmul unui alt protest

Miercuri, 23 martie 2016, fermierii au manifestat în Parcul Izvor, iar în jurul orei 14,00 au plecat spre Piaţa Victoriei, unde au continuat protestul. Inițial, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor. Dacă la început protestatarii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

Publicat în Ultimele noutati

Începând cu ora 11:00, mai multe mii de fermieri nemulţumiţi că nu şi-au primit subvenţiile protestează în Parcul Izvor, urmând ca, după ora 13,00, să plece spre Guvern, unde vor manifesta până la ora 18:00.

Conform spuselor șefului FCBR, Claudiu Frânc, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor, „urmând ca după-masă, la Piaţa Victoriei, să aducem restul de 4.000 - 5.000 de oameni”, potrivit Agerpres.

Dacă la început fermierii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

Potrivit lui Claudiu Frânc, printre revendicările fermierilor se numără modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici etc.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi, în Comisia de agricultură a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a afirmat Frânc, subliniind că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

Referitor la discuţia de luni cu ministrul Agriculturii, Frânc a precizat că „s-a găsit o soluţie pe care urmează să o verifice din punct de vedere legal, pentru că la noi aşa se face: dăm o soluţie şi, când se spune că am rezolvat o problemă, de fapt mai mult am încurcat fermierii şi cu mai multe sancţiuni”.

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a avut o întâlnire la sediul ministerului cu Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gontea Eugen, şi reprezentanţi ai Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe. Au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă, conform unui comunicat al MADR.

Publicat în Știri interne

INCENDIAR. Patru cele mai importante module din noul Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) nu erau contractate nici până la data de 15 februarie 2015, mai exact Modulul 3 „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC (controlul pe teren) – CR 02-78, Modulul 5 - Controlul administrativ dupa OCS (controlul pe teren), Modulul 6 „Calcul plăți” - CR 02.111, respectiv Modulul 7 „Aprobare și plată finala campania 2015” (CR 02.112), potrivit informațiilor obținute în exclusivitate din partea unor surse guvernamentale.

Aceste module trebuiau contractate (și încă alte câteva, conform unor surse de agrointelligence din zona privată) chiar  de la data de 20 noiembrie 2015, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent. Motivele ar trebui explicate de atât de managementul vechi al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cât și de cel nou.

La momentul plecării fostei conduceri a ministerului de resort, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) era încă în negocieri cu consorțiul Siveco-Teamnet pe partea de estimare și necesar pe partea de nou Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS). Ce s-a întâmplat mai departe? Greu de spus. Cert este că gurile rele spun că bugetul alocat contractului dintre MADR (APIA) și consorțiu ar fi fost majorat în ultimul timp cu 40 de procente, lucru neconfirmat însă în mod oficial. Pentru ce? Alt semn de întrebare în condițiile în care există întârzieri la finalizarea acordurilor.

Sistemul de pre-contractare/contractare a acestor module este destul de complex și presupune o relație complicată de colaborare între APIA, consorțiul dezvoltator, evaluatorul extern și apoi feedback invers către APIA. Mai exact, pe scurt, în primă instanță, Agenția de Plăți transmite un CR (o cerere) către dezvoltator, acesta face (printre altele) necesarul de zile de muncă (man days), evaluatorul extern aprobă sau nu planul de cheltuieli, documentele se transmit către dezvoltator, iar acesta înapoi către APIA. Asta dacă toți actorii implicați au resursele necesare pentru îndeplinirea taskurilor. În afară de evaluator, toți ceilalți actori par a avea probleme la capitolul resursă umană.

Revenind, în cazul cererii de dezvoltare CR 02-78, adică modulul 3, poate cel mai important - „Control administrativ sector zootehnic înainte de OSC” (controlul pe teren), acesta nu era contractat până la data de 15 februarie 2015, chiar dacă termenul avansat de consorțiu pentru semnarea contractului era de 8 februarie 2016.

Conform informațiilor provenite de la sursele noastre guvernamentale, livrarea pentru testare a modulului (dacă totul decurgea conform planului) ar fi trebuit să fie data de 7 aprilie 2016, testarea urmând să aibă lor până pe 28 aprilie 2016, livrarea și instalarea pe producție pe 4 mai 2016, iar testarea să fie de 21 de zile calendaristice.

Potrivit unor specialiștilor externi contactați de redacția noastră și care au dorit să-și păstreze anonimatul, CR 02-78 reprezintă cererea de dezvoltare pentru cel mai complex modul, care generează o multitudine de iterații în sistem. Acesta cuprinde patru elemente importante, după cum urmează: 1) introducerea documentelor atașate cererii pentru toate schemele de sprijin (ANT și sprijinul cuplat); a) Ajutorul Național Tranzitoriu - ANT (fost CNDP) care cuprinde schema decuplată de producţie la specia bovine, în sectorul lapte, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne, respectiv schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine; b) sprijinul cuplat la bivoliţe de lapte, ovine, caprine, taurine din rase de carne şi metişii acestora, vaci de lapte, cât și viermi de mătase; 2) verificările încrucișate cu drepturile de plată din anii anteriori pentru ANT carne și lapte; 3) verificări încrucișate cu datele din RNE. Criterii de eligiblilitate specifice fiecărei scheme, respectiv 4) stabilirea de neconformități, în speță emiterea de notificări la solicitările de clarificări de la fermieri, precum și stabilirea numărului de animale determinate în primă fază.

Analiștii de agrointelligence în cauză mărturisesc că pentru a avea funcțional acest modul, operațiunea ar putea dura cel puțin 30 zile de muncă, încărcare pentru personalul APIA. Și aceștia dau și un exemplu: „În condițiile în care activitatea debutează la data de 5 mai 2016, aceasta s-ar putea finaliza abia la începutul lunii iunie, cu un program de muncă de minim 10 ore pe zi. Și asta în situația în care alte scheme de plată nu mai sunt gestionate”. Ei spun că această abordare este destul de riscantă pentru sprijinul cuplat, ținându-se cont de termenul de 30 iunie 2016.

Situația nu este roz nici în cazul Modului 5 - „Controlul administrativ după OCS” (controlul pe teren). Practic, sursele guvernamentale de această dată mărturisesc că începerea discutiilor pe acest subiect cu furnizorul au debutat în data 8 februarie 2016. Analiștii ne-au spus că data propusă pentru testare ar fi 22 aprilie 2016, finalizarea pentru testări urmând să aibă loc pe 9 mai 2016, iar punerea pe producție fiind preconizată pentru data de 12 mai 2016. Și acest modul, până la data de 15 februarie 2016 nu fusese contractat.

Trendul se păstrează și atunci când vorbim de Modulul 6 „Calcul plăți” (cererea de dezvoltare - CR 02.111). Data preconizată pentru livrarea în vederea testării era 9 mai 2016, urmând ca testarea efectivă să aibă loc până la data de 23 mai 2016, iar punerea pe producție în 25 mai 2016. Nici acest produs nu este contractat încă de APIA.

Nu în ultimul rând, Modulul 7 „Aprobare și plată finală campania 2015” (CR 02.112)  are ca dată livrare pentru testare tot 9 mai 2016, de testare efectivă până în 23 mai 2016, iar punerea pe producție în 25 mai 2016. Nici acest produs nu a fost contractat.

Flux dezvoltat similar cu IACS utilizat în anii anteriori, în ciuda numărului mare de scheme de plată

Situația ar putea deveni delicată, dacă nu incendiară pentru guvernanți și zootehniști deopotrivă. Și asta în condițiile în care în cererile cu declarație pe zootehnie, cu începerea depunerii din 1 iunie 2015, completate manual prin „IPA online”, nu au fost bifate decât schemele de plată, declarația de zootehnie fiind atașată cererii IACS.

Potrivit spuselor surselor din zona guvernamentală, una dintre cauzele întârzierii procesării documentelor în sistemul de plată în zootehnie este și cea legată de fluxul greoi al dosarului în APIA, în ciuda faptului că în noile dezvoltări de software este prinsă și retehnologizarea sistemului. Însă, din păcate, fluxul dezvoltat până în prezent este similar cu cel din IACS folosit în anii anteriori, indiferent de numărul de scheme solicitate.

Conform informațiilor puse la dispoziția noastră, dacă spre exemplu pentru o schemă a fost făcută o plată (situația de ordin de plată valid), pentru a se putea lucra pe o altă schemă este necesar ca dosarul să fie întors în CA (control administrativ), fapt care duce la un timp de procesare al cererii îndelungat, respectiv reluarea verificărilor pentru toate schemele din dosar.

„Pentru campania 2015 se va merge în continuare în acest format, urmând ca din campania 2016 să se separe fluxul controlului administrativ schemă pe schemă (segregare scheme)”, au ținut să completeze sursele noastre.

Potrivit informațiilor intrate în posesia noastră, la data de 8 februarie 2016 existau operate în sistemul electronic numai datele din cererea de plată, fără cele din formularele de modificare, într-un modul separat de IACS. Un aspect pozitiv în tot acest context este faptul că în cererea de dezvoltare ulterioară (CR 02-78) este prinsă funcționalitatea de import date din modulul zootehnie și unirea cu datele din cererea unică sector vegetal din sistemul IACS. Însă, conform mărturisirilor surselor noastre, chiar dacă există funcționalitatea de operare a formularelor de modificare, aceasta nu poate fi folosită pentru ca nu exista importul datelor din cerere în IACS.

De asemenea, în ceea ce privește finalizarea dezvoltărilor pentru verificare administrativă și calcul de plăți, abia în luna mai a.c. s-a solicitat un livrabil intermediar (importul datelor din cerere în IACS) pentru demararea acțiunii de operare.

O altă cauză a problemelor existente cu operabilitatea softului de plăți APIA este și aceea a existenței decalajelor de dezvoltare a sistemului informatic (au fost prioritizate dezvoltările pentru sectorul vegetal [avans, apoi plată finală]), zootehnia fiind lăsată mult în urmă.

Nu în ultimul rând, cererile sunt gestionate în centre locale și județene. Pentru zootehnie nu a fost făcută nicio instruire cu privire la modul de efectuare a controalelor administrative, nefiind în totalitate cunoscute schemele de sprijin la nivel de centre locale APIA.

Toate aceste probleme amintite de sursele noastre nu fac altceva decât să genereze în primă instanță un risc de finalizare a verificărilor și de stabilire a sumei de plată în ultimile zile ale lunii iunie pentru sprijinul cuplat FEGA care are termen final de plată 30 iunie 2016.

De asemenea, conform unor analize de agrointelligence din partea unor surse apropiate publicației noastre, un alt risc este cel al instrumentării incorecte a dosarelor cu declarații pentru zootehnie, ceea ce poate duce la stabilirea unui cuantum per cap incorect sau la respingerea incorectă a schemei de sprijin, fiind necesară reinstrumentarea pe fondul epuizării plafonului disponibil (cuantumul de calculează prin raportarea sumei totale la numărul de animale determinate).

Achim Irimescu tace, trimisă la înaintare Raluca Daminescu promite, fermierii se pregătesc de reacții dure

Chiar dacă lipsa contractării de către APIA a modulelor în cauză reprezintă un risc major de întârziere a plăților către zootehniști, uimitor, conducerea Ministerului Agriculturii nu a mai putut fi contactat ca de obicei, rapid și la obiect, pentru un punct de vedere. Nici măcar la evenimentele agro din ultimul timp nu a mai fost prezent niciun secretar de stat sau însuși ministru de resort.

Totuși, în cadrul unei emisiuni televizate care a fost transmisă nu demult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a recunoscut că plățile pe zootehnie ar putea avea loc în perioada mai-iunie 2016. Atât. Fără alte detalii.

Singura care a dat mai multe explicații (cât a putut de bine la nivelul său de Director la Direcția Metodologie, Monitorizare, Raportare și Relații Instituționale din cadrul APIA) a fost Raluca Daminescu, cu ocazia unui eveniment Business Mark organizat recent la București. Domnia sa a declarat în plenul unei conferințe de specialitate că plățile vor începe în prima jumătate a lunii aprilie.

„Se vor face plățile inclusiv pe parte de zootehnie. Personal, nu sunt în măsură să vă dau un răspuns acum exact când vor începe exact pe zootehnie, când pe vegetal. În prima jumătate a lunii aprilie vor începe plățile”, a răspuns Daminescu la întrebarea reporterului nostru.

La judecător și țap un ispășitor! Asta vor oierii

Și oierii speră la plățile efectuate la începutul lunii aprilie, chiar dacă analizele de agrointelligence coroborate cu informațiile guvernamentale spun altceva. Marcel Andrei, președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine, organizație afiliată Agrostar, solicită deja Ministerului Agriculturii să arate cu degetul către cel/cei care se face/fac vinovat/vinovați de întârzierile la plata subvenției, astfel încât să fie acționat/acționați în instanță. În caz contrar, MADR în sine ar putea dat în judecată.

„ANT-ul l-am putea primi prin mai, iunie. S-ar putea ca, în cel mai fericit caz, să ni se dea SAPS după 8 aprilie. Oricum, noi am făcut adresă din partea sindicatului către MADR, prin intermediul căreia am cerut să se identifice cine se face vinovat de întârziere. Schimbarea solicitărilor pe cererea unică s-a petrecut în toată Europa. De ce numai la noi întârzierile acestea? Am cerut să ni se identifice cine se face vinovat, astfel încât să-l acționăm în instanță. În caz contrar vom acționa Ministerul Agriculturii”, a afirmat Marcel Andrei.

Întrebat fiind dacă va aștepta până la expirarea termenului limită a plății banilor europeni (termen valabil și în cazul animalelor) – 30 iunie 2016 – domnia sa a recunoscut că nu va aștepta până atunci, ci va da dovadă de proactivitate în relația cu Ministerul Agriculturii.

„Așteptăm încă o săptămână răspuns de la Ministerul Agriculturii, după care vom acționa în instanță pentru a ne recupera drepturile. Dacă nu ne identifică cine se face vinovat de întârziere, sigur că vom acționa în instanță Ministerul. Și asta pentru că și APIA este subordonată Ministerului Agriculturii”, a conchis Andrei.

Costel Caraș, fermier, vicepreședinte PNL: „Este o demență totală! Singura variantă este... topoarele și pe ei!”

Un fermier vestit pentru vehemența cu care a taxat de fiecare dată sincopele din politica agricolă, Costel Caraș, deținător a 100 de capete de vaci cu lapte și a 100 ha de teren arabil a precizat că este la curent cu întârzierile preconizate la plata subvențiilor.

Chiar dacă în prezent este politician (vicepreședinte PNL), domnia sa recunoaște că se gândește serios la reînființarea unui sindicat al crescătorilor de bovine, astfel încât să poată iniția acțiuni de protest față de instituțiile guvernamentale care generează probleme în rândurile fermierilor.

„La toată lumea se vor întârzia plățile, inclusiv la câmp. Ei (n.r. - cei din conducerea MADR) spun că cel mai devreme subvențiile se vor plăti la sfârșitul lui iunie. Este o demență totală. (...) Eu mare lucru nu pot face, pentru că eu nu mai reprezint fermierii oficial, că nu am cum, adică n-am o structură. Stau și aștept, mă uit cât suntem de proști, în loc să fim organizați și să impunem anumite reguli. Din ce experiență am, nu se pot lua bani în România la timp decât dacă faci scandal. Dacă nu faci scandal, iau alții care știu cum să pună problema. Protestul este singura soluție. Singura variantă este topoarele și pe ei!”, mărturisește Caraș într-o convorbire telefonică cu noi. „Mă sună foarte mulți să mă întrebe ce facem. Nu se fac lucrurile peste noapte. Adică ne gândim în seara asta ce facem mâine. Trebuia să dezvoltăm niște lucruri puternice. Sincer să vă spun eu nu cred că vom reuși să facem nimic. Singurul lucru care se poate face este să ieșim în stradă, dar cine organizează demersul? Cine se ocupă? Nu se bagă nimeni! De aceea, eu mă gândesc să reînființez sindicatul crescătorilor sau, mă rog, sindicatul agricultorilor, să facem o organizație care să aibă numai rol de luptă, de bătaie. (...) Acum nici eu nu știu dacă aș mai suna din trâmbiță cine ar mai veni”.

Caraș recunoaște că a fost abordat de „oameni din Guvern” care au întrebat care mai este viziunea fermierilor asupra Executivului și instituțiilor subordonate, ocazie cu care politicianul-fermier a replicat: „ Cei de pe la Guvern m-au sunat pe mine, m-au sondat să vadă ce știu cu fermierii etc. Eu le-am spus că dacă i-ar prinde pe undeva prin vreo fermă, agricultorii «le-ar tăia picioarele». (...) Noi nu putem să facem altceva decât să-i «ajutăm» (n.r. - a se citi forțăm) pe unii de pe la Guvern să poată face ceva dacă ieșim în drum. Omul când nu plânge, când nu urlă, când nu țipă înseamnă că este bine. (...) Situația este nasoală. Eu am 400 de milioane de plătit unor furnizori de insecticide, substanțe cu care am dat și eu pe câmp ca idiotul, că nu trebuia să fac asta, dar m-am păcălit; trebuie să le dau banii până la sfârșitul lunii martie. Trebuia să le plătesc la sfârșitul anului și nu am avut bani. I-am rugat să mă amâne. Aveam un discount de 25% și l-am pierdut și pe acesta pentru că am dat bilete la ordin. În ultima zi din martie este termenul limită”.

Costel Caraș nu se sfiește să arate cu degetul către politicieni, oameni care în majoritatea lor „au trăit la stat o viață întreagă”, fără să înțeleagă realitatea din teren. Fermierul nu a renunțat la ideea de partid al agricultorilor, formațiune politică menită să-i susțină pe agricultori exact când au nevoie, făcând aici referire inclusiv la problema cu întârzierea plății subvențiilor.

„Ce să știe președintele țării, cum îl cheamă, Iohannis, de agricultură? Ăștia sunt oameni care au trăit la stat o viață întreagă. N-am nimic cu ei, dar nu înțeleg fenomenul. (...) Noi trebuia să avem partidul nostru, trebuia să punem lucrurile la punct”, a conchis Costel Caraș.

Mai puțin vehement a fost Nicușor Șerban, crescător de animale (deține poate cea mai mare fermă de vaci cu lapte din România, peste 2.000 de capete), precum și agricultor care lucrează suprafețe însemnate cu teren arabil. În opinia sa, actualului ministru al Agriculturii trebuie să i se acorde circumstanțe atenuante, în condițiile în care cei care au fost la șefia MADR înaintea sa nu au făcut nimic în ultimii ani pentru sector.

Mai cerebral din fire, Șerban recunoaște că și dacă ar ieși în stradă, rezultatele ar fi aceleași.

„Nu cred că vom întreprinde acțiuni. Din punctul meu de vedere le întreprindem degeaba. Ce putem face? Să împușcăm un ministru care a venit și care în două luni să repare ce n-au făcut alții în câțiva ani? Ca să fiu cinstit, nu este numai vina Ministerului, ci și vina noastră pentru că am lăsat lucrurile să decurgă așa și ca aceia de la APIA să facă după cum cred ei. (...) Nu văd cu cine ne putem bate pentru că lucrurile sunt făcute și răsfăcute”, a punctat fermierul.

Legea 104/2015 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură reglementează atât plățile SAPS și pe cele cuplate (la animale), cât și acordarea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT). Data limită pentru plățile cuplate/SAPS din fonduri FEGA este 30 iunie 2016, iar pentru plata ANT sfârșitul anului, conform spuselor unui fost director APIA.

Reamintim că într-o anchetă jurnalistică (http://www.revistafermierului.ro/component/k2/item/2011-exclusiv-raportul-care-explica-pe-larg-de-ce-apia-a-intampinat-atatea-probleme-in-perioada-2014-2015-cel-putin-doua-ministere-poarta-vina.html), Revista Fermierului a explicat pe larg de ce au existat întârzieri majore și sincope în funcționarea eficientă a APIA. De la dificultățile întâmpinate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, materialul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă marii bancheri vorbesc despre iminența apariției unei noi crize economico-financiare mondiale anul acesta, una în care petrolul ar putea costa chiar și 16 dolari americani barilul, atât ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cât și strategul pe zona de Public Affairs & Business Development, fost președinte Pro Agro, Alexandru Jurconi, nu întrevăd eventuale efecte negative majore ale acesteia asupra sectorului agroalimentar românesc.

 

Cei doi vin chiar și cu soluții. În cazul în care o criză similară cu cea din 2008 ne-ar lovi din nou, ca elemente de contracarare a efectelor negative, Irimescu joacă din nou pe cartea absorbției masive de fonduri europene, cât și pe cea a reducerilor de cheltuieli și de personal (posturi de conducere).

 

„Referitor la agricultură, pentru a putea contracara efectele unei eventuale crize economico-financiare asupra sa, ar fi necesară accelerarea pe cât de mult posibil absorbția fondurilor; să aducem bani în țară. Nu există pentru agricultură o soluție mai la îndemână, în condițiile în care acest domeniu are jumătate din bugetul european acordat României – 20 de miliarde de euro – în perioada 2014-2020. În al doilea rând simplificare, reducere acolo unde se poate de fonduri și de posturi de conducere”, a declarat pentru Revista Fermierului, Achim Irimescu.

 

Mai mult, ministrul Agriculturii în exercițiu speră ca posibila criză economico-financiară de anul acesta să nu genereze falimente în valuri printre fermierii români.

 

Nu în ultimul rând, el a mai spus că în România, mâncarea nu este foarte scumpă. Depinde însă din ce parte privești.

 

„Dacă o faci prin prisma unui consumator, săracul el ar vrea cât mai ieftin. Eu dau exemplul cărnii de porc. Eu nu vreau să fac disensiuni în sector, dar uitați-vă la carnea de porc cât este în România și cât este în vest. Noi facem protecție socială pe spinarea sectorului, sincer vorbind”, a conchis Irimescu.

 

„Există semne cum că ciclicitatea crizelor economice ne paște într-o anumită proporție” - Alex Jurconi

 

Într- analiză personală a pieței în contextul unei eventuale crize economico-financiare mondiale, Alexandru Jurconi, Public Affairs & Business Development Strategist a spus: „Pot doar specula pe marginea acestui subiect. Există semne cum că ciclicitatea crizelor economice ne paște într-o anumită proporție, afectând într-o anumită proporție viitorul imediat, că ar reveni o criză de dimensiuni mai mici, dar că va reveni una”.

 

Chiar dacă Jurconi n-a realizat încă un studiu asupra eventualului impact al crizei economice din 2016 asupra sectorului, el rememorează situația anului 2008 și vorbește și de anumite „semne” venite din piață: „Pentru sector, dacă îmi aduc bine aminte – anii 2008 – 2011 – au fost cei în care s-au făcut investiții, sectorul a crescut și a existat o cerere în creștere pentru carne proaspătă, dar și pentru carne industrială. Nu pot estima dacă va fi un impact asupra agroindustriei în ansamblul ei; în mod normal ar fi”, a preciazat el. „Prețul cărnii de porc este prăbușit. Costul de achiziție în viu este sub patru lei pe kilogram la această oră. Am auzit de tranzacții la 3,5 lei deja. Și așa am și raportat la Comisia Națională de Clasificare; sunt prețuri foarte mici. Costul nostru de producție real este undeva spre 5,5 lei kilogramul”.

 

Carnea nu este singurul sector care dă dovadă de instabilitate. Cantități importante de grâu rămân necomercializate în facilitățile de stocare din Portul Constanța. În săptămâna 1 din 2016 a plecat de acolo primul vapor cu grâu vrac românesc (26.000 tone) la un preț de 190 USD FOB.

 

Nu cu mult timp în urmă, Royal Bank of Scotland îşi sfătuia clienții să îşi îndrepte lichidităţile către cele mai sigure plasamente, pentru că vin vremuri grele: „Vinde tot, în afară de obligaţiuni şi titluri de stat. Într-o sală aglomerată, uşile de ieşire sunt foarte înguste”, era mesajul transmis de RBS printr-o scrisoare.

 

Echipa de credite a băncii aprecia că pieţele sunt la fel de vulnerabile ca în anul 2008, când falimentul Lehman Brothers a provocat izbucnirea crizei mondiale.

 

RBS îşi avertizează clienţii să se pregătească pentru un an 2016 „cataclismic”, în care pieţele ar putea să coboare cu până la 20%, iar preţul petrolului să se prăbuşească la un nivel minim istoric, de 16 dolari barilul.

 

Andrew Roberts, analist la Royal Bank of Scotland, semnalează că la nivel mondial, atât schimburile comerciale cât şi creditele au o tendinţă de contractare, ceea ce reprezintă un "cocktail toxic" pentru companii şi pentru jucătorii din pieţele de capital. Roberts crede că acest lucru este "de rău augur", în condiţiile în care ponderile datoriilor au atins cote record pe plan global.

Publicat în Știri interne

Prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicită ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

 

În paralel, Pro Agro cere totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

 

Conform documentului intrat în posesia noastră, prin legislația existentă, nu este încă realizabilă încă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

 

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

 

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

 

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro este și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

 

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai precizează în adresă.

 

Problemele cu operarea în SNIA persistă

 

De asemenea, cei de la Federația Națională Pro Agro spun că în continuare sunt probleme cu operarea modificărilor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIA). Șefii Pro Agro afirmă că IQM a întrerupt contractul cu ANSVSA, iar medicii veterinari concesionari sunt nemulțumiți că au doar acces, dar nu pot opera modificări/actualizări în sistem, deși plătesc individual 150 lei/lună.

 

„Această situație duce la imposibilitatea corelării în timp util a informațiilor necesare pentru fi eligibil la APIA”, se menționează în document. În plus, „în vederea simplificării activității exploatațiilor, controlul APIA și ANSVSA ar fi indicat să fie realizat în comun, iar supracontrolul AFIR să se deruleze în procedura de urgență, pentru ca beneficiarii să își primească sumele aferente cât mai repede, nu după 4 - 6 luni”. Și asta deoarece, conform procedurii APIA, din moment ce un animal este purtător de subvenție și este trecut la cooperativă, în acel an proprietarul nu va putea beneficia de plăți.

 

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

 

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

 

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile vor fi obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevede că în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate. (I. Văduva)

Publicat în Zootehnie

Trei europarlamentari au fost nominalizați pe așa-zisa listă scurtă a premiilor „MEP Awards 2016”, secțiunea „Agricultură”, pe lângă Nicola Caputo (S&D) și Ulrike Muller (ALDE) apărând și numele lui Laurențiu Rebega (Europa Națiunilor și Libertăților), un vehement contestatar al alocării inegale de subvenții pentru agricultură.

 

Contactat telefonic, eurodeputatul român și-a exprimat nedumerirea cu privire la propunerea sa pentru un premiu „MEP Awards 2016” la secțiunea agricultură, dar a afirmat totodată că nominalizări de acest gen nu țin până la urmă de apartenența politică, ci de activitatea parlamentară a celui propus (Rebega a schimbat macazul și a migrat de la grupul social-democraților către formațiunea lui Marine Le Pen).

 

„Probabil în urma activității pe care am avut-o în 2015, cei de la revista „The Parliament Magazine” - publicație care se ocupă cu nominalizările pentru premiile anuale „MEP Awards” pe categoriile de activități din Parlamentul European - au considerat că sunt printre cele mai potrivite persoane pentru a fi propuse. A fost o listă mai lungă înțeleg (este o surpriză și pentru mine nominalizarea mea pe lista scurtă). Am primit în urmă cu câteva zile un e-mail de la ei că am rămas pe această listă scurtă de trei propuneri la categoria agricultură: - vorbim de un italian de la social-democrați (n.r. - Nicola Caputo), o nemțoaică de la ALDE (n.r. - Ulrike Muller) și eu (n.r. - Laurențiu Rebega, Europa Națiunilor și Libertăților). Spun din nou că sunt mirat de nominalizare deoarece fac parte dintr-un grup politic mult mai mic. M-a luat prin surprindere lucrul acesta, dar asta înseamnă că pentru profesoniști nu contează foarte tare apartenența politică, ci activitatea pe care o ai”, a declarat pentru Revista Fermierului, Laurențiu Rebega.

 

Întrebat fiind care consideră că ar fi atuurile care se presupune că l-ar fi propulsat în finală, Rebega a răspuns fără șovăială că este „combativitatea către comisarul pentru agricultură”, oricare ar fi fost acesta. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că Rebega are un nou discurs politic, practic reinventat. Fost membru S&D, actualmente parte din grupul Europa Națiunilor și a Libertății, condus de Marine Le Pen (din postura de copreședintă), eurodeputatul român declara oficial în septembrie 2015 că în calcul să propună în Parlamentul European abolirea sistemului de plăți directe la hectar. Totul cu aplicabilitate din legislatura următoare. Și tinerii fermieri au fost în vizorul lui Rebega în tot acest răstimp.

 

„Dacă ar fi să mă gândesc care au fost motivele care au stat în spatele nominalizării mele, m-aș gândi la combativitatea mea față de comisarul european pe diferite domenii din agricultură. Și când mă refer la combativitate, mă gândesc la discuțiile aprinse vizavi de alocarea inegală a plăților directe (întotdeauna am ridicat problema de ce trebuie să fie plățile diferențiate, indiferent că suntem țară nou-intrată în UE sau nu). Apoi, ar mai fi diferențele de proiecte și de proiectare pentru bugetele diferitelor state membre. O altă prioritate a mea a fost și aceea de a încerca să ne gândim din ce în ce mai serios că tinerii fermieri sunt viitorul nostru, cei care vor prelua agricultura și toată povara. (...) Este dorința mea să lucrăm cu toate instituțiile din statele membre, astfel încât să putem avea exact cifra activă a fermierilor tineri. În acel moment am putea vedea cu exactitate care sunt proiectele și programele pe care fiecare stat membru le consideră prioritare pentru zona lor. Bineînțeles, aici eu voi avea mai mult de lucru, având în vedere că fac parte dintr-un grup mai mic, însă voi lupta prin depunerea de amendamente”, a mai punctat europarlamentarul român.

 

Embargoul impus Rusiei și TTIP-ul, subiecte aflate în topul discuțiilor din COMAGRI

 

Discuțiile cu Rebega nu s-au centrat doar pe motivele care au stat în spatele nominalizării sale surprinzătoare pe lista scurtă pentru premiile „MEP Awards 2016”. Eurodeputatul român a fost întrebat care au fost cele mai fierbinți subiecte discutate în 2015 în cadrul ședințelor COMAGRI, probleme ridicate de Rebega în cadrul ședințelor comisiei de agricultură din Parlamentul European.

 

Laurențiu Rebega consideră în continuare embargoul cu Rusia nemotivat, având în vedere că agricultura „nu ține neapărat de zona politică”.

 

„Discuții continuă să aibă loc în ceea ce privește embargoul cu Rusia. Nici acum nu înțelegem, ca reprezentanți ai fermierilor, de ce trebuie să păstrăm acest embargou, având în vedere că agricultura este un sector care nu ține neapărat de zona politică și pe care eu l-am dezbătut foarte aprig. Am spus la un moment dat chiar că sunt un «susținător» al Rusiei, cu toate că nu are nicio legătură cu susținerea politică a acestui stat; sunt două lucruri total diferite”, a mărturisit Laurențiu Rebega.

 

Pe de altă parte, a adăugat el, am mai pus pe masă dificultatea discuțiilor privind noul tratat de liber schimb cu SUA, Rebega fiind de părere că eurodeputații nu au încă acees corespunzător la „toate documentele”.

 

„Nu știm exact ce se întâmplă de partea cealaltă și trebuie să fim foarte bine înțeleși că acest lucru poate afecta esențial și în defavoarea Europei zona de agricultură foarte mult, având în vedere diferențele care sunt în momentul de față pe tot ceea ce înseamnă prețul de producție, subvenționarea, mărimea fermei, siguranța alimentelor. Sunt multe, foarte multe subiecte care trebuie tratate separat în TTIP, mai ales din punct de vedere al agriculturii. Noi am dat un aviz favorabil la COMAGRI, tocmai în speranța că vom primi mai multe detalii. Însă, din nefericire, până la momentul de față nu am primit foarte multe detalii de la partenerii noștri”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Rebega.

 

Capitalizarea fermierilor, singura șansă de a stopa vânzările de terenuri arabile din România către firmele românești cu capital străin. „John din Anglia nu va veni să cumpere un hectar”

 

După ce în 2014 țara noastră a ridicat interdicția la vânzarea suprafețelor arabile către străinii rezidenți în Uniunea Europeană, aceștia din urmă au început să achiziționeze tot mai mult pământ în țara noastră. Cifrele vehiculate de către vocile din piață ar fi că peste 10% din terenurile agricole românești au ajuns să fie deținute de străini. Înstrăinarea terenurilor agricole în masă ar fi putut fi evitată dacă România ar fi impus mai multe restricții.

 

„Fiind parte a UE, nu puteam refuza vânzarea terenurilor către cetățenii europeni. Însă, puteam fi mai atenți cu condițiile. În proiectul inițial din 2013 erau prevăzute niște condiții limitative prin care se urmărea ca cei care cumpărau teren să-l folosească în scop agricol, astfel încât terenurile să nu fie folosite în scop speculativ. Chiar eu am fost la Bruxelles și am discutat pe tema acestui proiect. Comisia Europeană s-a referit la limitările introduse în prima fază și a spus așa: Nu suntem împotriva unor restricții, cu o condiție. Să fie înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru. Deși eu am transmis datele problemei, proiectul adoptat în final nu mai avea condițiile propuse inițial”, a declarat ministru al agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii „Viața Satului” de la TVR 1.

 

Întrebat dacă se mai poate reveni asupra acestei decizii, acesta a spus ca că ar fi cazul să reia discuția pe tema vânzărilor de terenuri către străini. Irimescu a mai spus că nu ai voie să interzici, dar poți să pui niște condiții care să împiedice astfel de tranzacții.

 

„Știu un exemplu concret. Un europarlamentar din Germania a vrut să cumpere teren în Franța, i s-a refuzat pe tema unor convenții pe care le-a impus statul”, a mai subliniat ministrul Agriculturii.

 

Invitat să comentezen afirmațiile și să emită un punct de vedere, Laurențiu Rebega a precizat că nu se teme de un aflux mare de vânzări către persoane fizice străine. Doar societățile românești cu capital străin sau mixt vor avea un cuvânt de spus atâta vreme cât fermierii noștri nu au încă acces la surse financiare îndeajuns de bine structurate încât să fie competitivi față de cei din UE.

 

„Cred în continuare că nu va fi o problemă din punct de vedere al afluxului de cumpărători persoane fizice; John din Anglia nu va veni să cumpere un hectar. Vor veni însă societățile comerciale să cumpere, societățile care sunt capitalizate mult mai bine. Cred că o eventuală modificare a legislației în vigoare pe această zonă trebuie să se orienteze către o îmbunătățire a nivelului capitalizării fermierilor români în momentul în care se pune problema de a cumpăra teren. (...) Vânzările de terenuri către străini este o problemă care se discută cu mare ardoare la nivel european, dar care privește doar România. Alte țări și-au cam luat singure partea banului și au interzis cumpărarea și vânzarea de proprietăți imobile. Aici am vrut să fim parteneri corecți, iar asta nu este rău. Vrem să îi tratăm corect pe partenerii noștri europeni, dar cerem în același timp să fim tratați corect”, a mai apreciat Rebega.

 

Eurodeputatul Laurențiu Rebega a fost nominalizat pe lista scurtă pentru câștigarea titlului de europarlamentar al anului la categoria Agricultură, în cadrul competiției MEP Awards 2016. Premiul se oferă europarlamentarilor pentru merite deosebite în promovarea și susținerea unui domeniu de activitate specific, în cazul de față Agricultură.

 

Publicația The Parliament Magazine a făcut deja nominalizările pentru titlul de europarlamentar al anului în cadrul competiției „MEP Awards 2016” pe toate cele 19 categorii stabilite.

 

Premiile MEP Awards 2016 se vor decerna la mijlocul martie anul acesta, în urma unui vot acordat de către europarlamentari colegilor nominalizați. Votul va avea loc avea loc pe parcursul lunii februarie, până pe data de 29.

Publicat în Știri interne

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.


În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).

Publicat în Dosar